Pretenţii. Sentința nr. 6333/2015. Judecătoria CONSTANŢA

Judecătoria CONSTANŢA - Sentințe și decizii civile / 2015

Sentința nr. 6333/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 29-05-2015 în dosarul nr. 6333/2015

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA C.

SECTIA CIVILĂ

Operator de date cu caracter personal nr. 3047

Mun. C., .; Tel. 0241 /_; Fax. 0241/_

Dosar civil nr._

SENTINȚA CIVILĂ nr. 6333

Ședința Publică din data de 29 Mai 2015

Instanța constituită din:

Președinte: Judecător C. I.

Grefier: L. B.

Pe rol soluționarea cauzei civile având ca obiect pretenții, cerere formulată de reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C., înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI_, cu sediul în Mun. C., .. 14A, J. C., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. R. SHIPPING AND TRADING S.R.L. C., înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI RO_, cu sediul în Mun. C., Bvd. Mamaia nr. 212, J. C..

Dezbaterile asupra excepțiilor unite cu fondul și asupra fondului au avut loc în ședința publică din data de 27.04.2015 și au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, în temeiul art.396 alin.1 C.proc.civ. rep., potrivit căruia în cazuri justificate, dacă instanța nu ia hotărârea de îndată, pronunțarea acesteia poate fi amânată pentru un termen care nu poate depăși 15 zile, a amânat succesiv pronunțarea la 12.05.2015, 13.05.2015, 19.05.2015, 28.05.2015 și la 29.05.2015 când, după ce a deliberat în secret, conform art.395 C.proc.civ., a adoptat următoarea hotărâre:

INSTANȚA

I. Cererea de chemare în judecată:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 31.03.2014 sub nr._, reclamanta R. AUTONOMĂ DE DISTRIBUIRE A ENERGIEI TERMICE C. a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce va pronunța, să dispună în contradictoriu cu pârâta S.C. C. R. SHIPPING AND TRADING C., obligarea acesteia la:

  1. plata sumei de 2.297,13 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale energie termică, însușite de pârâtă prin semnătură, aferente perioadei 31.03.2011 – 31.04.2011 și 29.02.2012;
  2. plata sumei de 278,51 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale penalități de întârziere la plată, însușite de pârâtă prin semnătură, aferente perioadei 31.03.2011 – 29.02.2012;
  3. plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul litigiu.

În motivarea cererii, societatea reclamantă a invocat următoarele argumente:

(1). La data de 05.12.2002, între RADET Constanta și . AND TRADING S.R.L. s-a încheiat Contractul de furnizare a energiei termice sub formă de căldura și apa calda nr._.

În baza acestui contract, pârâta a beneficiat, contra cost, de furnizarea energiei termice pentru încălzire și apă caldă de consum.

Deși pârâta a consumat energia termică furnizată, aceasta a efectuat plăți cu întârzire, deci după scadența facturilor, fapt pentru care reclamanta a procedat la calcularea penalităților, conform prevederilor contractuale coroborate cu legislația în vigoare, aplicate soldului debitor înregistrat la data de 01.03.2011, respectiv 3.621,23 lei.

În drept, societatea reclamantă a invocat art.969 și art.970, din Codul civil din 1865; art.38 din Legea nr.325/2006 privind serviciul public de alimentare cu energie termică; art.42 din Legea nr.51/2006.

În dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, în copie, înscrisuri (filele nr.6 – 32, nr.77 – 83, nr.88 – 105, din dosar).

Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 185,29 lei, achitată conform OP nr.834/15.04.2014 (fila nr.38, din dosar).

II. Întâmpinarea:

Prin rezoluție, instanța a pus în vedere pârâtei să depună întâmpinare, în condițiile prevăzute de art.201 alin.1 C.proc.civ., sub sancțiunea prevăzută de art.208 alin.2 C.proc.civ..

La data de 28.05.2014, pârâta a depus întâmpinare prin care a invocat:

- excepția autorității de lucru judecat

- excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul doi al cererii formulate

și, pe fondul cauzei, și-a precizat poziția procesuală față de cererea de chemare în judecată formulată de reclamantă, solicitând respingerea acesteia ca neîntemeiată.

Cu ocazia cuvântului pe fondul cauzei, pârâta a solicitat, de asemenea, obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocațial.

1. Motivarea excepției autorității de lucru judecat:

Prin Sentința civilă nr._/03.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.19._ , pârâta a fost obligată să plătească reclamantei:

- 2.297,13 lei, cu titlul debit principal reprezentând contravaloare energie termică

- 278,51 lei, cu titlul penalități de întârziere în plată.

Sentința civilă nr._/03.10.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.19._ a fost atacată cu cerere în anulare, în cadrul dosarului civil nr.27._, și, ca urmare a admiterii căii de atac, s-a dispus anularea acesteia.

În dosarul menționat se regăsesc cele două facturi la care se face trimitere și în prezenta cauză.

Prin cererea de chemare în judecată ce a făcut obiectul dosarului civil nr.21._, reclamanta a solicitat obligarea pârâtei la plata următoarelor sume:

- 1.889,26 lei, cu titlul debit principal reprezentând contravaloare energie termică

- 1.651,31 lei, cu titlul penalități de întârziere în plată.

Prin Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.21._ , acțiunea reclamantei a fost admisă în parte, pârâta fiind obligată să plătească reclamantei 11,26 lei, cu titlul penalități de întârziere în plată aferente perioadei 30.11.2010 – 28.02.2011. Din înscrisurile depuse la dosarul acestei cauze și expertiza administrată a rezultat fără echivoc faptul că facturile au fost plătite la termen, cu o singură excepție, care a generat penalitatea de întârziere admisă.

Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.21._ a fost menținută de instanța de control judiciar care a respins calea de atac promovată de reclamantă.

Se învederează că, prin cererea de chemare în judecată dedusă judecății, reclamanta solicită penalități de întârziere în plată calculate la soldul debitor în cuantum de 3.621,23 lei – valoare apropiată de cea la care s-a făcut referire anterior.

2. Motivarea excepției prescripției dreptului material la acțiune:

Având în vedere că reclamanta a învederat prin cererea de chemare în judecată că penalitățile de întârziere au fost calculate la soldul debitor existent la data de 01.03.2011 și reținând data introducerii acțiunii pe rolul instanței, urmează că pretenția aferentă capătului doi de cerere este prescrisă.

3. Motivarea fondului cauzei:

Suma pretinsă la punctul unu din acțiune nu corespunde cu sumele din cele două facturi. Se solicită suma de 2.297,51 lei, în condițiile în care facturile însumate se ridică, cu tot cu penalități, la 1.485,57 lei, iar penalitățile solicitate la punctul doi corespund cu cele solicitate în dosarul civil nr._/212/2012.

În ceea ce privește însușirea prin semnătură a facturilor de penalități, se învederează că nu există facturi de penalități, iar penalitățile consemnate în facturile lunare nu au fost achitate niciodată, tocmai pentru faptul pârâta nu le-a recunoscut.

În drept, prin întâmpinare, pârâta a invocat art.205 C.proc.civ..

În dovedire, pârâta a depus la dosarul cauzei înscrisuri (filele nr.44 – 53, din dosar).

La solicitarea instanței, pârâta a depus la dosarul cauzei fișa contului furnizorului RADET (filele nr.99 – 106, din dosar).

III. Precizări formulate de reclamantă în referire la excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul doi al cererii formulate:

Serviciul dc furnizare a energiei termice este un serviciu cu executări succesive, astfel că orice achitare înseamnă o recunoaștere a debitelor, cu consecințele întreruperii prescripției și a începerii unei noi prescripții.

Facturile fiscale sunt emise de reclamantă la finalul fiecărei luni și evidențiază:

  1. consumul de energie termică aferent perioadei 01 – 31 ale lunii respective
  2. valoarea penalităților calculate la data de 31 ale lunii, raportat la soldul debitor existent la începutul lunii respectiv – sold debitor care reprezintă totalul facturilor de energie termică neachitate la data întocmirii facturii, respectiv 31 ale lunii.

Termenul de achitare a c/valorii energiei termice și a penalităților începe sa curgă de la termenul de scadență. Penalitățile de întârziere sunt prevăzute în factura emisă la data de 31 03.2011 au scadența la 28.04.2011, iar cererea reclamantei a fost înregistrată la data de 31.03.2011 – ceea ce înseamnă că debitul nu s-a prescris.

IV. Punerea în discuție – soluționarea excepțiilor:

La termenul de judecată din data de 01.09.2014, instanța:

- a respins ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată în raport cu soluția pronunțată în dosarul civil nr.19._ ce a avut ca obiect somație de plată

- a unit cu fondul excepția autorității de lucru judecatinvocată în raport de Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr.21._ și cu Decizia civilă nr.810/25.10.2012 pronunțată în dosarul civil nr.21._ .

La termenul de judecată din data de 24.11.2014, instanța a unit cu fondul excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul doi al cererii formulate.

Analizând cererea de chemare în judecată, înscrisurile depuse la dosar și normele legale invocate în susținere, instanța reține următoarele:

1. Asupra excepției autorității de lucru judecatinvocată în raport de Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr.21._, irvocabilă prin Decizia civilă nr.810/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr.21._

1.1. În drept:

Art.430 alin.1 – alin.3 C.proc.civ. rep.

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #(1) Hotărârea judecătorească ce soluționează, în tot sau în parte, fondul procesului sau statuează asupra unei excepții procesuale ori asupra oricărui alt incident are, de la pronunțare, autoritate de lucru judecat cu privire la chestiunea tranșată.../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #(2) Autoritatea de lucru judecat privește dispozitivul, precum și considerentele pe care acesta se sprijină, inclusiv cele prin care s-a rezolvat o chestiune litigioasă. ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #(4) Când hotărârea este supusă apelului sau recursului, autoritatea de lucru judecat este provizorie. ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #

Art.431 alin.1 – alin.3 C.proc.civ. rep.

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #(1) Nimeni nu poate fi chemat în judecată de două ori în aceeași calitate, în temeiul aceleiași cauze și pentru același obiect. ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #(2) Oricare dintre părți poate opune lucrul anterior judecat într-un alt litigiu, dacă are legătură cu soluționarea acestuia din urmă.

Art.432 C.proc.civ. rep.

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp197540/_.HTM - #Excepția autorității de lucru judecat poate fi invocată de instanță sau de părți în orice stare a procesului, chiar înaintea instanței de recurs. Ca efect al admiterii excepției, părții i se poate crea în propria cale de atac o situație mai rea decât aceea din hotărârea atacată.

Din textele legale precitate rezultă că unul dintre efectele hotărârii judecătorești este autoritatea de lucru judecat – ceea ce, în esență, semnifică faptul că o cerere nu poate să fie judecată în mod definitiv decât o singură dată (bis de eadem re ne sit cictio), iar hotărârea este prezumată a exprima adevărul, astfel încât nu trebuie să fie contrazisă de o altă hotărâre (res judicata pro veritate habetur).

Autoritatea de lucru judecat este o calitate a hotărârii date în procedura contencioasă.

Nu numai hotărârea instanței de recurs, ci și hotărârea instanțelor de fond are autoritate de lucru judecat, dar autoritatea de lucru judecat a acestei hotărâri este una relativă, pentru că depinde de soluția ce se va da în recurs (art. 430 alin. 4, autoritatea de lucru judecat provizorie).

Pentru a vedea ce parte din hotărâre are autoritate de lucu judecat trebuie să ne raportăm la art.430 alin.2 din care rezultă că:

- în mod firesc, partea din hotărâre care interesează lucrul judecat este dispozitivul, pentru că în dispozitiv este cuprinsă soluția, iar dispozitivul este cel care se execută:

- acest efect a fost recunoscut și considerentelor, dar numai considerentelor decisive, care explică, susțin dispozitivul și se reflectă în el.

Elementele autorității de lucru judecat, atunci când se urmărește paralizarea unei a doua cereri, în modul permis de art.431 alin.1 C.proc.civ. sunt părțile, obiectul și cauza, care trebuie să fie aceleași în ambele procese.

Obiectul este atât pretenția formulată prin cerere, cât și dreptul subiectiv invocat.

Cauza este fundamentul raportului juridic dedus judecății, temeiul juridic al cererii.

1.2. În speță:

Prin Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.21._ , a fost admisă în parte cererea reclamantei R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C. formulată în contradictoriu cu pârâta S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L., în sensul că pârâta a fost obligată să plătească reclamantei 11,26 lei cu titlul penalități de întârziere aferente perioadei 30.11.2010 – 28.02.2011 (filele nr.61 - 62, din dosar).

Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul civil nr.21._ a fost menținută de instanța de control judiciar care a respins calea de atac promovată de reclamantă (filele nr.63 - 64, din dosar).

În prezenta cauză, reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata următoarelor sume:

  1. 2.297,13 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale energie termică, aferente perioadei 31.03.2011 – 31.04.2011 și 29.02.2012;
  2. 278,51 lei, reprezentând contravaloare facturi fiscale penalități de întârziere la plată, aferente perioadei 31.03.2011 – 29.02.2012.

Analizând sumele solicitate de reclamantă, instanța constată că aceste sume corespund următoarelor facturi emise de reclamantă în contul pârâtei:

  1. FF_/31.03.2011 – fila nr.76, din dosar

- 857,13 lei debit principal

- 23,28 lei penalități de întârziere

  1. FF_/30.04.2011 – fila nr.77, din dosar

- 455,85 lei debit principal

- 23,65 lei penalități de întârziere

  1. FF_/30._ – fila nr.78, din dosar

- 919,25 lei debit principal

- 162,82 lei penalități de întârziere

  1. FF_/31.12.2011 – fila nr.79, din dosar

- 1.032,42 lei debit principal

- 23,42 lei penalități de întârziere

  1. FF_/31.01.2012 – fila nr.80, din dosar

- 890,16 lei debit principal

- 23,42 lei penalități de întârziere

  1. FF_/29.02.2012 – fila nr.23, din dosar

- 984,15 lei debit principal

- 21,92 lei penalități de întârziere.

Prin urmare, instanța reține din analiza comparativă a pretențiilor solicitate în prezenta cauză și a celor deduse judecății în cadrul dosarului civil nr.21._ că pretențiile nu sunt identice:

- în cadrul dosarului civil nr.21._ pretențiile sunt aferente perioadei 30.11.2010 – 28.02.2011

- în prezenta cauză, pretențiile sunt aferente perioadei 31.03.2011 – 29.02.2012.

Așa fiind, nu se poate reține îndeplinită condiția identității de obiect impusă expres de art.431 alin.1 C.proc.civ. rep..

Având în vedere considerentele expuse, argumentele invocate de pârâtă în motivarea excepției vor fi respinse ca neîntemeiate.

1.3. Soluția instanței asupra excepției:

Reținând că nu sunt îndeplinite cumulativ condițiile stipulate deart.431 alin.1 C.proc.civ. rep.,instanța urmează a respinge ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâtă în raport Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr.21._, irevocabilă prin Decizia civilă nr.810/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr.21._ , având ca părți:

- R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C. – reclamantă (recurentă)

-S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L. C. – pârâtă (intimată).

2. Asupra excepției prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul doi al cererii formulate:

2.1. Asupra legii civile aplicabile:

Prescripțiile extinctive începute și împlinite sub imperiul reglementării anterioare nu sunt supuse dispozițiilor legii noi, deoarece ele reprezintă situații juridice trecute. În acest sens dispune art. 201 din Legea nr. 71/2011 care prevede că prescripțiile extinctive începute și neîmplinite la data intrării în vigoare a legii noi sunt în între­gime supuse dispozițiilor legale care le-au instituit.

Prin urmare, legea aplicabilă prescripției extinctive, sub toate aspectele (început, termen, suspendare, întrerupere, repunere în termen, efecte) este legea în vigoare la data la care prescripția a început să curgă. Prac­tic, trebuie stabilit dacă, pentru situația concretă, prescripția extinctivă a început să curgă potrivit dispozițiilor din reglementarea anterioară, iar în caz afirmativ această reglementare se va aplica prescripției respective sub toate aspectele.

Având în vedere scadența penalităților solicitate în cauză, instanța reține că:

- pentru penalitățile cuprinse în:

  1. FF_/31.03.2011
  2. FF_/30.04.2011

prescripția a început să curgă sub imperiul reglementării anterioare, fiind aplicabile dispozițiile Decretului nr.167/1958 privitor la prescripția extinctivă.

- pentru penalitățile cuprinse în:

  1. FF_/30._
  2. FF_/31.12.2011
  3. FF_/31.01.2012
  4. FF_/29.02.2012

prescripția a început să curgă sub imperiul noii reglementări, fiind aplicabile dispozițiile Codului civil.

2.2. În drept:

Art.1 alin.1 Decret 167/1958:Dreptul la acțiune, avînd un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege.

Art.7 alin.1 și alin.3 Decret 167/1958:Prescripția începe să curgă de la datacând se naște dreptul la acțiune.

Art.2517 Cod civil:

Termenul prescripției este de 3 ani, dacă legea nu prevede un alt termen.

Art.2524 alin.1 și alin.2 Cod civil:

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp133302/_.HTM - #Dacă prin lege nu se prevede altfel, în cazul obligațiilor contractuale de a da sau de a face prescripția începe să curgă de la data când obligația devine exigibilă și debitorul trebuia astfel s-o execute.

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp133302/_.HTM - #În cazul în care dreptul este afectat de un termen suspensiv, prescripția începe să curgă de la împlinirea termenului sau, după caz, de la data renunțării la beneficiul termenului stabilit exclusiv în favoarea creditorului

2.3.În speță:

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat, pe capătul doi de cerere, obligarea pârâtei la plata sumei de 278,51 lei cu titlul penalități de întârziere, cuprinse în facturile:

  1. FF_/31.03.2011 – scadentă la 28.04.2011
  2. FF_/30.04.2011 – scadentă la 31.05.2011
  3. FF_/30._ – scadentă la 28.12.2011
  4. FF_/31.12.2011 – scadentă la 29.01.2012
  5. FF_/31.01.2012 – scadentă la 29.02.2012
  6. FF_/29.02.2012 – scadentă la 30.03.2012.

Cererea de chemare în judecată a fost înregistrată pe rolul instanței la data de 31.03.2014.

Având în vedere scadența înscrisă în facturi și data introducerii acțiunii pe rolul instanței, se impune a conchide că termenul de prescripție nu s-a împlinit astfel cum a pretins pârâta. Exempli gratia, pentru cea mai veche factură, prescripția s-ar fi împlinit la 28.04.2014, deci ulterior datei la care reclamanta a înțeles să învestească instanța cu soluționarea prezentei cauze.

2.4. Soluția instanței asupra excepției:

Reținând că termenul de prescripție de trei ani nu s-a împlinit,instanța urmează a respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul doi al cererii formulate de reclamantă.

3. Asupra capătului de cerere referitor la obligarea pârâtei la plata debitului principal:

3.1. În drept:

Ținând cont de fundamentul contractual al pretențiilor formulate de reclamantă, raportat la art.102 alin.1 din Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, potrivit cu care contractul este supus dis­pozițiilor legii în vigoare la data când a fost încheiat în tot ceea ce privește încheierea, interpretarea, efectele, executarea și încetarea sa, instanța va reține următoarele temeiuri de drept civil material (substanțial):

Art.969 alin.1 C.civ.: Convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante (principiul forței obligatorii a contractului - pacta sunt servanda).

Art.970 C.civ.: Conventiile trebuie executate cu bună-credință. Ele obligă nu numai la ceeace este expres într-însele, dar la toate urmările, ce echitatea, obiceiul sau legea dă obligațiunei, după natura sa.

Art.1082 C.civ.: Debitorul este osândit, de se cuvine, la plata de daune-interese sau pentru neexecuția obligațiunei, sau pentru întârzierea execuțiunei, cu toate că nu este rea-credință din parte-i, afară numai dacă nu va justifica că neexecutarea provine din o cauză străină, care nu-i poate fi imputată.

3.2. În speță:

Între reclamanta R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C. – în calitate de furnizor, și pârâta S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L. C. – în calitate de consumator, s-a încheiat Contractul de furnizare a energiei termice din sisteme de alimentare centralizată către agenții economici, la tarife reglementate nr._/05.12.2002 (filele nr.15 – 18, din dosar) – contract însușit de societatea pârâtă prin semnătură și prin aplicarea ștampilei.

În virtutea clauzelor contractuale, reclamanta și-a onorat obligațiile, procedând, conform obiectului contractului, la furnizarea agentului termic către pârâtă, și la emiterea de facturi în contul acesteia, pentru serviciul furnizat.

Reclamanta solicită obligarea pârâtei la plata sumei de 2.297,13 lei cu titlul debitul principal, cuprins în facturi, după cum urmează:

  1. 857,13 lei – FF_/31.03.2011 – fila nr.76, din dosar;
  2. 455,85 lei – FF_/30.04.2011 – fila nr.77, din dosar;
  3. 984,15 lei – FF_/29.02.2012 – fila nr.23, din dosar.

Din fișa contului întocmită de pârâtă pentru furnizorul de servicii R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C., instanța reține că primele două facturi au fost înregistrate de pârâtă în evidența contabilă, prin urmare însușite la plată, iar sumele înscrise în acestea cu titlul încălzire (debit principal) au fost înregistrate în contul 605 Cheltuieli privind energia si apa (fila nr.101, din dosar). Din înscrisul menționat, instanța mai reține că debitul principal înscris în cele două facturi a fost achitat după cum urmează:

- prin virament bancar (cont 5121), la data de 27.04.2011, suma de 857,13 lei cuprinsă în FF_/31.03.2011 (fila nr.76 rap. la fila nr.101, din dosar)

- prin virament bancar (cont 5121), la data de 03.06.2011, suma de 455,85 lei cuprinsă în FF_/30.04.2011 (fila nr.77 rap. la fila nr.101, din dosar)

Se impune a mai reține că pârâta a depus la dosarul cauzei copia ordinului de plată nr.1976/03.06.2011 care atestă viramentul bancar operat în fișa contului reclamantei, la rubrica explicații în privința plății fiind menționată FF_/30.04.2011 (fila nr.51, din dosar).

În ceea ce privește debitul principal în cuantum de 984,15 lei cuprins în FF nr._/29.02.2012 (fila nr.23, din dosar), instanța reține că pârâta, invocând adresa nr.57/26.03.2012, a arătat prin întâmpinare că a refuzat la plată această factură, pe motiv că nu a fost calculată conform citirilor efectuate. Adresa menționată a fost comunicată reclamantei, fiind înregistrată în evidențele acesteia sub nr._/26.03.2012 (fila nr.53, din dosar).

Potrivit art.172 din Ordinul nr.91/2007 privind Regulamentul cadrul al serviciului public de alimentare cu energie termică, ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68608/_.HTM - #în cazul unor reclamații privind factura emisă, furnizorul va efectua în termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data depunerii reclamației: ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68608/_.HTM - #a) verificarea corectitudinii și legalității facturii emise; ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68608/_.HTM - #b) corectarea erorilor la următoarea facturare; ../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 4.0/cache/Legislatie/temp68608/_.HTM - #c) informarea utilizatorului asupra rezultatului verificării, baza legală de calcul cu toate amănuntele necesare (parametrii care au stat la baza calculului, modul de calcul, baza legală cu textele articolelor etc.).

Instanța constată că reclamanta nu probează în cauză îndeplinirea acestor obligații, la dosarul cauzei nefiind depus niciun înscris din care să rezulte modul de soluționare a reclamației formulate de pârâtă în referire la factura pe care a refuzat-o la plată.

Deoarece contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante (art. 969 C.civ.), trebuie de reținut ca și consecințe imediate ale forței obligatorii între părți faptul că părțile contractante sunt ținute să execute întocmai și cu bună-credință, una față de cealaltă, obligațiile la care s-au îndatorat (regula conformității executării).

Instanța apreciază că, în ceea ce privește debitul principal solicitat de reclamantă, în cauză, nu sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile contractuale în ceea ce o privește pe pârâtă, respectiv existența unei fapte ilicite, existența unui prejudiciu patrimonial, raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită și prejudiciu, precum și vinovăția celui care săvârșește fapta ilicită.

Astfel cum s-a argumentat, pârâta a achitat debitul cuprins în primele două facturi. Nu s-ar putea reține culpa pârâtei în privința neachitării debitului din cea de a treia factură atâta timp cât reclamanta nu a înțeles să edifice pârâta în privința reclamației formulate. Reclamanta nu a verificat corectitudinea și legalitatea facturii, nu a invocat vreo corectare a eventualelor erori în factura ulterioară și nici nu a informat pârâta cu privire la rezultatul verificărilor pe care era obligată a le efectua față de art.172 din Ordinul nr.91/2007 privind Regulamentul cadrul al serviciului public de alimentare cu energie termică. Cu toate acestea, reclamanta a menținut în fișa clientului înregistrarea facturii nr._/29.02.2012 (fila nr.92, din dosar). Se impune, de asemenea, a reține că reclamanta nici nu a înțeles să invoce în cauză vreun contraargument în referire la împrejurarea că pârâtă a probat faptul că a contestat factura.

3.3. Soluția instanței:

Având în vedere faptul că în cauza dedusă judecății raportul obligațional este de natură contractuală și reținând că pârâta a răsturnat prezumția de culpă (art.1082 C.civ.), instanța va respinge ca neîntemeiat primul capăt de cerere formulat de reclamantă.

4. Asupra capătului de cerere referitor la penalitățile de întârziere:

4.1. În drept:

Art.1073 cod civil din 1864: creditorul are dreptul de a dobândi îndeplinirea exactă a obligației și, în caz contrar, are dreptul la despăgubiri.

Potrivit art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice: Neachitarea facturii în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere, după cum urmează: a)penalitățile se datorează începând cu prima zi după data scadenței; b)penalitățile sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligațiilor bugetare; c)valoarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului.

Textele legale precitate trebuie coroborate cu art.120 pct.7 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, care prevede expres cuantumul penalităților de întârziere.

4.2. În speță:

Prin precizările depuse la dosarul cauzei la data de 06.03.2015, reclamanta a învederat că suma de 278,51 lei solicitată cu titlul penalități de întârziere este cuprinsă în facturi, după cum urmează (fila nr.85 rap. la fila nr.112, din dosar):

  1. 23,28 lei – FF_/31.03.2011 – fila nr.76, din dosar
  2. 23,65 lei – FF_/30.04.2011 – fila nr.77, din dosar
  3. 162,82 lei – FF_/30._ – fila nr.78, din dosar
  4. 23,42 lei – FF_/31.12.2011 – fila nr.79, din dosar
  5. 23,42 lei – F_/31.01.2012 – fila nr.80, din dosar
  6. 21,92 lei – FF_/29.02.2012 – fila nr.23, din dosar.

Instanța nu poate primi ca întemeiată apărarea pârâtei în sensul că nu există facturi de penalități, tocmai pentru faptul pârâta nu le-a recunoscut. Este însă de reținut că penalitățile consemnate în facturile lunare nu au fost achitate de pârâtă, astfel cum aceasta a recunoscut expres prin întâmpinare.

Din fișa contului întocmită de pârâtă pentru furnizorul de servicii R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C., instanța reține că toate primele patru facturi au fost înregistrate de pârâtă în evidența contabilă, prin urmare însușite la plată, iar sumele înscrise în acestea cu titlul penalități au fost înregistrate în contul 658 Alte cheltuieli de exploatare în considerarea valorii penalităților datorate furnizorului (filele nr.100 – 101, din dosar).

În ceea ce privește suma de 23,42 lei cuprinsă în factura nr._/31.01.2012, instanța constată că pârâta a operat înregistrarea ambelor sume cuprinse în factură, însă, la numărul documentului, care ar fi trebuit să fie numărul facturii, a operat eronat codul clientului în loc de numărul facturii (fila nr.100 – 101, din dosar). În plus, se impune a mai reține că pârâta nu a făcut dovada că ar fi contestat această factură. Având în vedere aceste două argumente, instanța apreciază că pârâta și-a însușit penalitatea înscrisă în această factură.

În ceea ce privește penalitatea în cuantum de 21,92 lei cuprinsă în FF_/29.02.2012 (fila nr.23, din dosar), instanța reține că pârâta a refuzat-o la plată prin adresa înregistrată în evidențele reclamantei sub nr._/26.03.2012 (fila nr.53, din dosar). Pentru argumentele deja reținute în referire la debitul principal înscris în această factură, instanța conchide că nu i se poate reține vreo culpă pârâtei în privința neachitării acestei sume, câtă vreme reclamanta nu și-a respectat obligațiile impuse de art.172 din Ordinul nr.91/2007 privind Regulamentul cadrul al serviciului public de alimentare cu energie termică.

4.3. Soluția instanței:

Față de considerentele reținute, instanța urmează a admite în parte acest capăt de cerere formulat de reclamantă. Pe cale de consecință, în temeiulart.1073 Cod civil din 1864 coroborat cu art.42 alin.10 din Legea nr.51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice și cu art.120 pct.7 din O.G. nr.92/2003 privind Codul de Procedură Fiscală, instanța va obliga pârâta să plătească reclamantei suma de 256,59 lei cu titlul penalități de întârziere, cuprinse în următoarele facturi:

  1. 23,28 lei – FF_/31.03.2011 – fila nr.76, din dosar
  2. 23,65 lei – FF_/30.04.2011 – fila nr.77, din dosar
  3. 162,82 lei – FF_/30._ – fila nr.78, din dosar
  4. 23,42 lei – FF_/31.12.2011 – fila nr.79, din dosar
  5. 23,42 lei – F_/31.01.2012 – fila nr.80, din dosar.

5. Asupra cheltuielilor de judecată:

5.1. În drept:

Art. 453 C.proc.civ. rep.:

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp2885622/_.HTM - #(1) Partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.

../../../../../Documents and Settings/constanta.ilie/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp2885622/_.HTM - #(2) Când cererea a fost admisă numai în parte, judecătorii vor stabili măsura în care fiecare dintre părți poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată. Dacă este cazul, judecătorii vor putea dispune compensarea cheltuielilor de judecată.

Art. 451 alin.4 C.proc.civ. rep.:

Nu vor putea fi însă micșorate cheltuielile de judecată având ca obiect plata taxei judiciare de timbru …., ….. .

5.2. În speță:

Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat instanței obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, pe parcursul judecății atașând la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere OP nr.834/15.04.2014 aferent achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 185,29 lei (fila nr.38, din dosar).

Cu ocazia cuvântului pe fondul cauzei, pârâta a solicitat instanței obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de prezentul proces, pe parcursul judecății atașând la dosarul cauzei, în probațiunea acestui capăt de cerere, factura .-L nr.0192/28.05.2014 și extrasul de cont aferente onorariului avocațial în cuantum de 1.240,00 lei (filele nr.108 – 109, din dosar).

Pretențiile reclamantei au fost admise în parte, respectiv în proporție de 9,96% din cât s-a solicitat:

- pretențiile solicitate – 2.575,64 lei ( debit principal plus penalități de întârziere)

- pretențiile admise – 256,59 lei

- proporția pretențiilor admise 9,96% (256,59 lei /2.575,65 = 0,0996 * 100).

5.3. Soluția instanței:

Având în vedere cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată raportată la soluția de admitere în parte a pretențiilor acesteia, în temeiul dispozițiile art.453 alin.1 C.proc.civ. rep. coroborat cu art.451 alin.4 C.proc.civ. rep, instanța va admite capătul de cerere formulat de reclamantă cu privire la obligarea pârâtei la plata cheltuieli de judecată în cuantum de 185,29 lei reprezentând taxă judiciară de timbru.

Având în vedere cererea pârâtei de acordare a cheltuielilor de judecată raportată la soluția de admitere în parte a pretențiilor reclamantei, în temeiul dispozițiile art.453 alin.2 prima teză C.proc.civ. rep., instanța va admite în parte acest capăt de cerere formulat de pârâtă, proporțional cu pretențiile respinse reclamantei, pretenții în raport cu care reclamanta se află în culpă pentru promovarea prezentului litigiu:

- proporția pretențiilor admise – 9,96 %

- proporția pretențiilor respinse – 90,04 %

-1.116,50 lei cheltuieli de judecată la care este îndreptățită pârâta (90,04 % * 1.240,00 lei).

Față de algoritmul anterior reținut, instanța va admite în parte capătul de cerere formulat de pârâtă cu privire la obligarea reclamantei la plata cheltuieli de judecată, respectiv pentru suma de 1.116,50 lei reprezentând contravaloare parțială onorariu avocațial.

În temeiul dispozițiile art.453 alin.2 teza a II-a C.proc.civ. rep., instanța va dispune compensarea cheltuielilor de judecată admise părților, până la concurența sumei mai mici:

- 185,29 – cheltuieli de judecată admise reclamantei;

- 1.116,50 lei – cheltuieli de judecată admise pârâtei.

În urma deducerii impuse de compensare, instanța constată rămase necompensate cheltuieli de judecată admise pârâtei în cuantum de 931,21 lei.

Dând efect dispozițiilor art.453 alin.1 și alin.2 C.proc.civ. rep., instanța va obliga reclamanta să plătească pârâtei suma de 931,21 reprezentând cuantumul cheltuielilor de judecată rămase necompensate.

6. Instanța din oficiu:

Reținând dispozițiile legale ce succed,

- art.466 alin.1 C.proc.civ. coroborat cu art.483 alin.2 C.proc.civ. rep.;

- art.468 alin.1 C.proc.civ. rep.;

- art.471 alin.1 C.proc.civ. rep.,

prezenta hhttp://10.16.101.23/sintact 3.0/cache/Legislatie/temp917954/_.HTM - #otărâre este supusă numai apelului la Tribunal, în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel depunându-se, sub sancțiunea nulității, la Judecătoria C. (instanța a cărei hotărâre se atacă).

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE:

Respinge ca neîntemeiată excepția autorității de lucru judecat – excepție invocată de pârâta S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L. C., în raport Sentința civilă nr.7164/25.04.2012 pronunțată în dosarul civil nr.21._, irevocabilă prin Decizia civilă nr.810/25.10.2012 pronunțată de Tribunalul C. în dosarul civil nr.21._ , având ca părți:

- R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C. – reclamantă (recurentă)

- S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L. C. – pârâtă (intimată).

Respinge ca neîntemeiată excepția prescripției dreptului material la acțiune în ceea ce privește capătul doi al cererii formulate de reclamantă – excepție invocată de pârâta S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L. C..

Admite în parte cererea de chemare în judecată având ca obiect pretenții – acțiune formulată de reclamanta R. Autonomă de Distribuire a Energiei Termice C., înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI_, cu sediul în Mun. C., ..14A, J. C., în contradictoriu cu pârâta S.C. C. R. Shipping and Trading S.R.L. C., înregistrată la O.R.C. sub nr. J_, având CUI RO_, cu sediul în Mun. C., Bvd. Mamaia nr. 212, J. C..

Obligă pârâta să plătească reclamantei 256,59 lei cu titlul penalități de întârziere, cuprinse în următoarele facturi:

  1. FF_/31.03.2011
  2. FF_/30.04.2011
  3. FF_/30._
  4. FF_/31.12.2011
  5. F_/31.01.2012.

Admite capătul de cerere formulat de reclamantă cu privire la obligarea pârâtei la plata cheltuieli de judecată în cuantum de 185,29 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru.

Admite în parte capătul de cerere formulat de pârâtă cu privire la obligarea reclamantei la plata cheltuieli de judecată, respectiv pentru suma de 1.116,50 lei, reprezentând contravaloare parțialăonorariu avocațial.

Compensează cheltuielile de judecată admise părților, până la concurența sumei mai mici:

- 185,29 – cheltuieli de judecată admise reclamantei;

- 1.116,50 lei – cheltuieli de judecată admise pârâtei.

Constată rămase necompensate cheltuieli de judecată admise pârâtei în cuantum de 931,21 lei.

Obligă reclamanta să plătească pârâtei suma de 931,21 lei reprezentând cuantumul cheltuielilor de judecată rămase necompensate.

Cu drept de apel la Tribunal, în termen de 30 de zile, de la comunicare, conform art.468 alin.1 C.proc.civ. rep..

Apelul se depune la Judecătoria C., sub sancțiunea nulității, conform art.471 alin.1 C.proc.civ. rep..

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.05.2015.

PREȘEDINTE, GREFIER,

Judecător C. I. L. B.

Red. Jud. C.I. / ­­29.05.2015;

Tehnored. Grf. L.B. / ­­29.05.2015/ 4 exp.

Comunicat 2 exp.

← Actiune in raspundere contractuala. Sentința nr. 6318/2015....  Plângere contravenţională. Sentința nr. 6332/2015.... →

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretenţii. Sentința nr. 6333/2015. Judecătoria CONSTANŢA