Succesiune. Sentința nr. 899/2015. Judecătoria CONSTANŢA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 899/2015 pronunțată de Judecătoria CONSTANŢA la data de 03-02-2015 în dosarul nr. 899/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA C. – SECȚIA CIVILĂ
Operator de date cu caracter personal nr. 3047
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 899/2015
Ședința din data de 03.02.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE: D. D.
GREFIER: M. DĂNUȚA M.
Pe rol judecarea cauzei civil privind pe reclamant M. V. și pe pârât M. T., pârât C. V., având ca obiect succesiune.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 13.01.2015 fiind consemnate în încheierea de ședința de la aceea dată care face corp comun cu prezenta hotărâre, când instanța, în aceeași compunere a completului de judecată, având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 27.01.2015 și la data de 03.02.2015 când,
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
P. cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 22.07.2013, sub număr de dosar_, reclamantul M. V. a solicitat în contradictoriu cu pârâții M. T. și C. V., să constate că este unicul moștenitor care a a acceptat succesiunea de pe urma defunctei M. I., să se constate că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei se compune din cota de ½ din imobilul clădire reprezentat de casa de locuit alcătuită din 5 camere, bucătărie, magazie și anexe gospodărești situată în Lumina, ., jud. C., cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamantul a arătat că soția sa a decedat la data de 01.06.1993 și împreună au avut doi descendenți - pârâții.
Reclamantul a arătat că în timpul căsătoriei au achiziționat imobilul construcție situat în Lumina, ., jud. C., iar terenul în suprafață de 2500 mp pe care se află situat imobilul este proprietatea sa exclusivă conform titlului de proprietate nr._/1719/12.04.2001.
S-a mai arătat că, după decesul soției sale, a fost singurul care a acceptat succesiunea rămasă de pe urma defunctei, prin preluarea posesiei și folosinței, a plătit taxele și impozitele aferente imobilului, a suportat organizarea funeraliilor, plata cheltuielilor de înmormântare și a organizat ulterior celelalte ritualuri religioase cuvenite, astfel că în termenul de opțiune succesorală a efectuat acte pe care nu le putea săvârși decât în această calitate.
În drept, reclamantul și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 689 Cod civil, art. 104, 105, 118 C.proc.civ.
În probațiune, reclamantul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
Reclamantul a evaluat terenul și construcția la valoarea de_,61 lei și a depus dovada achitării taxei de timbru în cuantum de 713 lei.
Pârâta C. V. a depus întâmpinare, prin care a arătat că este de acord cu acțiunea introdusă de reclamant, precum și faptul că după decesul mamei sale nu a fost interesată de dezbaterea succesiunii întrucât are domiciliul stabil din anul 1989 pe ..
Pârâtul M. T. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca inadmisibilă, întrucât reclamantul tinde la o acțiune care are ca obiect dezbatere succesorală și nu este o acțiune în constatare.
Pârâtul a solicitat respingerea ca nefondat a capătului I de cerere, arătând că tatăl său nu este unicul moștenitor, întrucât și acesta a acceptat tacit moștenirea de pe urma mamei sale, fapt ce rezultă din următoarele: la decesul mamei sale a efectuat cheltuieli privind obiceiurile creștinești de înmormântare, a locuit în casă atât înainte de deces, cât și după deces și locuiește și în prezent, a achitat impozitele și taxele aferente imobilului, s-a ocupat personal de reconstrucția părților din imobil distruse în urma incendiului din luna mai 1993, plătind materialele și personalul muncitor.
Cu privire la capătul 2 de cerere, pârâtul a arătat masa succesorală se compune și din suprafața de teren de 2500 mp conform titlului de proprietate nr._/1719/12.04.2001.
Pârâtul a solicitat suspendarea cauzei până la soluționarea dosarului nr._/212/2013, înregistrat pe rolul Judecătoriei C., care are ca obiect anularea acestui titlu de proprietate.
În probațiune, pârâtul a depus la dosarul cauzei înscrisuri.
La termenul din 28.01.2014, instanța a pus în vedere pârâtului să precizeze dacă înțelege să formuleze cerere reconvențională față de cererea reclamantului.
La termenul din 18.03.2014, pârâtul a depus la dosar o cerere reconvențională, prin care a solicitat instanței să constate că are calitatea de moștenitor al defunctei M. I., iar cu privire la capătul 2 de cerere, a solicitat includerea în masa succesorală și a terenului în suprafață de 2500 mp conform titlului de proprietate nr._/1719/12.04.2001.
Față de aceste precizări, instanța a stabilit taxa de timbru aferentă cererii reconvenționale la suma de 7312,5 lei și a stabilit în sarcina pârâtului obligația de a suplimenta taxa de timbru cu suma de 7284,5 lei.
La termenul din 06.05.2014 instanța a invocat din oficiu excepția netimbrării cererii reconvenționale, pe care a admis-o la același termen, având în vedere că la dosarul cauzei nu a fost depusă de pârât dovada suplimentării taxei de timbru în cuantumul stabilit de instanță.
Astfel, ca efect al admiterii excepției, instanța va anula cererea reconvențională formulată de pârâtul-reconvenient M. T., ca insuficient timbrată.
La termenul din 06.05.2014, pârâtul a arătat că nu mai insistă în cererea de suspendare a cauzei până la soluționarea dosarului civil nr._/212/2013.
La termenul din 17.06.2014, pârâtul a arătat că nu mai insistă în soluționarea excepției inadmisibilității acțiunii invocată prin întâmpinare.
Instanța a administrat proba cu înscrisuri și proba testimonială în cadrul căreia au fost audiați martorii C. C., D. V., M. C., C. E..
Instanța a dispus și atașarea dosarului civil nr._/212/2007 al Judecătoriei C..
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
În fapt, din certificatul de deces nr. 1502/02.06.1993 emis de Primăria Mun. C., instanța reține că la data de 01.06.1993 a decedat numita M. I..
Din certificatele de naștere și căsătorie depuse la dosar, reiese că defuncta a avut 2 copii, respectiv pârâții M. T. și C. V., iar la data decesului aceasta era căsătorită cu reclamantul M. V..
Din contractul de vânzare – cumpărare autentificat sub nr. 2153/25.03.1976 (fila 9), instanța reține că în timpul căsătoriei, reclamantul M. V. și soția sa M. I. au cumpărat imobilul construcție situat în sat Lumina, ., jud. C., reprezentând o casă de locuit, compusă din 5 camere, bucătărie, magazie, grajd și anexe gospodărești.
Imobilul a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică efectuat de expert G. M. în dosarul nr._/212/2007 (f 82-92), ca fiind situat în localitatea Lumina, ., jud. C. și compus din 6 camere și dependințe.
În ceea ce privește dosarul nr._/212/2007, instanța reține că acesta a avut ca obiect cererea formulată de M. V. în contradictoriu cu M. T. și C. F., prin care a solicitat instanței să stabilească masa succesorală a defunctei M. I., calitatea de moștenitori a tuturor părților, cotele care se cuvin fiecăruia și atribuirea lor către moștenitori.
Instanța constată că deși în acest dosar s-au administrat probe și s-a pronunțat inclusiv o încheiere de admitere în principiu, nu se poate reține o autoritate sau putere de lucru judecat, întrucât prin Sentința civilă nr._/27.11.2014 instanța a constatat perimată acțiunea, prin urmare nu s-a pronunțat o hotărâre asupra fondului cauzei.
Însă, conform prevederilor art. 254 alin. 2 C.proc.civ., „părțile pot folosi dovezile administrate în cursul judecării cererii perimate, în măsura în care noua instanță socotește că nu este de trebuință refacerea lor.” P. urmare, instanța va da eficiență raportului de expertiză efectuat de expert G. M. în dosarul nr._/212/2007, în ceea ce privește identificarea imobilului construcție.
În drept, potrivit art.651 C.civ, succesiunea se deschide prin moarte, astfel că data deschiderii unei succesiuni este data decesului celui care lasă moștenirea, iar locul deschiderii acesteia este dat de ultimul domiciliu al defunctului, potrivit art. 118 C.Proc.Civ.
Numita M. I. a decedat la data de 01.06.1993, în localitatea C., decesul fiind înregistrat la data de 02.06.1993, sub numărul 1502, în Registrul de stare civilă al Primăriei C., astfel că, reținând că procedura succesorală notarială nu a fost dezbătută, aspect ce reiese din încheierea nr. 01/20.03.2013 (fila 10), instanța va constata deschisă succesiunea de pe urma defunctei M. I. la data de 01.06.1993.
Potrivit celor mai sus reținute, instanța reține că de pe urma defunctei M. I. a rămas o cotă de 1/2 din imobilul construcție situat în localitatea Lumina, ., jud. C., cealaltă cotă de 1/2 din dreptul de proprietate asupra imobilului aparținând reclamantului M. V., având în vedere că imobilul este un bun comun dobândit în timpul căsătoriei cu defuncta, iar din probele administrate în cauză nu rezultă faptul că cei doi soți ar fi avut o contribuție inegală la achiziționarea acestui imobil.
În ceea ce privește imobilul teren pe care este construită casa, instanța reține că în conformitate cu mențiunile din titlul de proprietate nr._/1719/12.04.2001 (f8), s-a reconstituit dreptul de proprietate al reclamantului pentru suprafața de 2500 mp, din probele administrate în cauză nerezultând faptul că defuncta ar fi avut vreun drept cu privire la această suprafață de teren.
Față de aceste considerente, instanța va constata că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei M. I. se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului-construcție, situat în com. Lumina, ., jud. C., compusă din 6 camere și dependințe, astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică efectuat de expert G. M. în dosarul nr._/212/2007 (f 82-92).
În ceea ce privește calitatea de moștenitori ai defunctei M. I., instanța constată că părțile au calitate de moștenitori ai defunctei M. I., după cum urmează: M. T., în calitate de soț supraviețuitor, cu cota de 1/4 din masa succesorală și M. T., în calitate de fiu, cu cota de 3/4 din masa succesorală.
În ceea ce o privește pe pârâta C. V., instanța reține faptul că prin întâmpinarea formulată aceasta a arătat că este de acord cu acțiunea introdusă de tatăl său, prin care a solicitat instanței să constate că este unicul moștenitor care a acceptat succesiunea, și că după decesul mamei sale nu a fost interesată de dezbaterea succesiunii întrucât are domiciliul stabil din anul 1989 pe .. P. urmare, instanța va lua act pe de o pare de manifestarea de voință a pârâtei, iar pe de altă parte va constata că din probele administrate în cauză nu a rezultat faptul că aceasta ar fi acceptat succesiunea după mama sa.
Cu privire la constatarea calității numiților M. V. și M. T. de moștenitori ai defunctei M. I., instanța reține că, în cauza de față, transmiterea patrimoniului succesoral a operat în baza legii.
Fiind vorba despre o moștenire legală, instanța reține că art. 659 C.civ. conferă calitatea de moștenitori legali descendenților în linie directă ai defunctului, în speța de față M. T., iar conform Legii nr. 319/1944 soțul supraviețuitor are dreptul la moștenire în concurs cu rudele defunctului.
În ceea ce privește calitatea de unic moștenitor a reclamantului, instanța constată că prin probele administrate în cauză, acesta nu a făcut dovada acestei stări de fapt și de drept, motiv pentru care acțiunea va fi admisă în parte, instanța constatând că și pârâtul M. T. a acceptat succesiunea după mama sa defunctă.
În ceea ce priește calitatea de moștenitor a reclamantului, instanța reține că din declarația martorului C. C. (f 65) și C. E. (f 68), audiați în cauză, rezultă faptul că după decesul soției, reclamantul a continuat să locuiască în casă până în anul 1997, când a plecat în urma unor neînțelegeri cu fiul său, iar după decesul soției sale a participat prin muncă și bani la reconstruirea acoperișului distrus în urma incendiului.
Această declarație se coroborează cu cea a martorului D. V. (f 66), precum și cu afirmațiile pârâtei C. V., care a arătat în întâmpinare faptul că tatăl său a locuit în imobil după decesul mamei sale, până în anul 1997 când în urma unor altercații și neînțelegeri cu fratele său a fost obligat de acesta din urmă să părăsească imobilul.
Deși soțul supraviețuitor nu face parte din nicio clasă de moștenitori legali, acesta vine în concurs cu moștenitorii din fiecare clasă, condiția specială pe care trebuie să o îndeplinească fiind cea a deținerii calității de soț la data deschiderii succesiunii, condiție îndeplinită în speță.
Legea nr. 319/1944 stabilește și cota care îi revine soțului supraviețuitor în concurs cu descendenții defunctului, respectiv ¼.
În ceea ce privește calitatea de moștenitor a pârâtului M. T., instanța reține că din probele administrate în cauză, a rezultat faptul că acesta a acceptat tacit succesiunea, prin efectuarea unor acte pe care nu le-ar fi putut îndeplini decât în calitate de moștenitor: a continuat să locuiască în imobil după decesul mamei sale (declarația martorului M. C. – f 67), a participat prin muncă la reconstruirea acoperișului distrus în urma imobilului și a adus materiale de la societatea unde lucra (declarația martorului C. C. – f 65 și a martorului C. E. – f 68).
Instanța reține și faptul că pârâtul MunteanuTudorel are domiciliul stabilit și în prezent la adresa imobilului în litigiu.
Instanța va avea în vedere și probele administrate în dosarul nr._/212/2017, respectiv răspunsurile la interogatoriu formulate de cele părți și declarațiile martorilor audiați în acest dosar.
Astfel, prin răspunsul la interogatoriu aflat la fila 43 din dosar, pârâtul M. T. a recunoscut faptul că tatăl său a contribuit cu muncă la reconstrucția casei.
Pârâta C. V. a arătat că lemnăria a fost primită de fratele său de la serviciu și tot acesta a plătit țigla și gresia, precum și faptul că fratele său a construit pe lângă locuință și un garaj și o magazie în locul uneia care a fost distrusă, pe cheltuiala sa (f44 și 46).
P. urmare, instanța constată faptul că atât reclamantul M. V. cât și pârâtul M. T. au efectuat acte care au presupus intenția de a accepta succesiunea, și pe care nu le-ar fi putut realiza decât în calitate de moștenitor.
În ceea ce privește cheltuielile de judecată, instanța va obliga pârâtul M. T. la plata către reclamant a sumei de 515,65 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat și va respinge solicitarea pârâtului M. T. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Pentru a ajunge la această sumă, instanța va avea în vedere faptul că taxa datorată de reclamant pentru cererea de chemare în judecată este 50 de lei pentru primul capăt de cerere și 281,3 lei pentru capătul doi de cerere ( 3% din 1/2 din valoarea impozabilă a imobilului construcție, adică 3% din 9379,8 lei). Pentru taxa de timbru achitată în plus, reclamantul are dreptul la restituire.
În ceea ce privește onorariul de avocat în cuantum de 1500 lei solicitat de reclamant, instanța apreciază că reclamantul are dreptul doar la ½ din această sumă, având în vedere faptul că acțiunea a fost admisă doar în parte.
Având în vedere faptul că pârâta C. V. a achiesat la pretențiile reclamantului, aceasta nu poate fi obligată la plata cheltuielilor de judecată, conform prevederilor art. 454 C.proc.civ.
Instanța apreciază că pârâtul M. T. datorează cotă parte de ½ din taxa judiciară de timbru achitată de reclamant pentru al doilea capăt de cerere și onorariul de avocat (adică ½ din 281,3 lei și ½ din 750 lei, în total 515,65 lei), stabilirea masei succesorale profitând ambelor părți.
Reclamantul nu are dreptul la cheltuielile de judecată efectuate pentru primul capăt de cerere, întrucât acțiunea sa a fost admisă doar în parte.
Având în vedere faptul că cererea reconvențională formulată de pârâtul M. T. a fost anulată ca netimbrată, iar acțiunea reclamantului a fost admisă în parte, instanța va respinge solicitarea pârâtului M. T. de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
De asemenea, instanța va lua act de faptul că pârâta C. V. nu solicită cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Anulează cererea reconvențională formulată de pârâtul-neconvenient M. T., ca insuficient timbrată.
Admite în parte cererea formulată de reclamantul M. V. cu domiciliul în LUMINA, ., J. C. în contradictoriu cu pârâții M. T. cu domiciliul în LUMINA, ., J. C. și C. V. cu domiciliul în LUMINA, ., J. C..
Constată deschisă succesiunea după defuncta M. I., cu ultimul domiciliu în com. Lumina, ., decedată în mun. C., la data de 01.06.1993.
Constată că masa succesorală rămasă de pe urma defunctei M. I., se compune din cota de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului-construcție, situat în com. Lumina, ., jud. C., compusă din 6 camere și dependințe, cealaltă cotă de ½ din dreptul de proprietate asupra imobilului aparținând reclamantului M. V..
Constată că părțile au calitate de moștenitori ai defunctei M. I., după cum urmează:
- M. T., în calitate de soț supraviețuitor, cu cota de 1/4 din masa succesorală.
- M. T., în calitate de fiu, cu cota de 3/4 din masa succesorală.
Obligă pârâtul M. T. la plata către reclamant a sumei de 515,65 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și onorariu avocat.
Respinge solicitarea pârâtului M. TDOREL de obligare a reclamantului la plata cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată.
Ia act de faptul că pârâta C. V. nu solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată azi, 03.02.2015, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
PREȘEDINTE, GREFIER,
D. DUMITRUMIRELA DĂNUȚA M.
M.M. 09 Februarie 2015
Red. Jud. D.D.2ex/07.04.2015
Emis 2 comunicări, la data de
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 920/2015.... | Uzucapiune. Sentința nr. 789/2015. Judecătoria CONSTANŢA → |
|---|
