Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 2004/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2004/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 02-06-2015 în dosarul nr. 2004/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentința civilă nr. 2004/2015
Ședința din camera de consiliu de la 02.06.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: C. O. BUDEI
GREFIER: C. P.
Pe rol se află judecarea cauzei civile privind pe reclamanta E. K. ROMANIA SRL și pe pârât E. S. A., având ca obiect cerere de valoare redusă.
Dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 19.05.2015, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera a amânat pronunțarea la data de 26.05.2015 apoi la data de 02.06.2015 când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanței la data de 02.12.2014, sub nr._, reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL, în calitate de administrator al activelor împuternicit de către creditorul cesionar E. INVESTMENT RO GMBH, a solicitat instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să o oblige pe pârâta E. Ș. A. la plata sumei de 789,47 lei reprezentând contravaloare facturi fiscale, a sumei de 789,47 lei reprezentând penalități de 0,5% pe zi de întârziere calculate până la concurența debitului principal, a sumei de 111,55 lei reprezentând dobânzi legale calculate începând cu data imediat ulterioară celei la care este stopată calcularea penalităților și în continuare până la data achitării integrale a debitului, precum și a sumei de 1095,26 lei reprezentând taxă de reziliere, cu cheltuieli de judecată.
În fapt, reclamanta a arătat că între Orange România SA și pârât s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/04.03.2011, în baza căruia Orange România SA i-a prestat pârâtei servicii, pentru care a emis facturi fiscale în cuantum de 789,47 lei, care nu au fost însă achitate de către aceasta din urmă.
În baza contractului de cesiune de creanță încheiat între Orange România SA și E. INVESTMENT RO GMBH, i-a fost cedată acesteia creanța deținută împotriva pârâtului, reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL având calitate de administrator al activelor.
Reclamanta a mai arătat că pârâta îi datorează penalități de întârziere calculate până la concurența debitului principal, dobânzi legale calculate începând cu data imediat ulterioară celei la care este stopată calcularea penalităților și în continuare până la data achitării integrale a debitului, precum și taxa de reziliere a contractului.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 1025 și urm. C.proc.civ.
Cererea a fost timbrată cu taxă judiciară de timbru de 200 lei, potrivit art. 6 alin. 1 din OUG nr. 80 din 2013.
În susținerea cererii, reclamanta a solicitat instanței încuviințarea probei cu înscrisuri și a depus la dosar următoarele înscrisuri: facturi fiscale, contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/04.03.2011, extras din Arhiva Electronică de Garanții Reale Mobiliare și alte înscrisuri.
Pârâta a fost legal citată, i s-a comunicat cererea de chemare în judecată, precum și înscrisurile aferente, dar aceasta nu a formulat niciun răspuns și nu a depus niciun înscris la dosar.
La termenul de judecată din data de 19.05.2015, instanța, în temeiul art. 258 raportat la art. 255 C.proc.civ., a încuviințat și administrat pentru reclamantă proba cu înscrisurile depuse la dosar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
În fapt, între Orange România SA și pârâta E. Ș. A. s-a încheiat contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/04.03.2011, în baza căruia Orange România SA i-a prestat pârâtei servicii, pentru care a emis facturi fiscale în cuantum de 789,47 lei, care nu au fost însă achitate de către aceasta din urmă.
În baza contractului de cesiune de creanță încheiat între Orange România SA și E. INVESTMENT RO GMBH, i-a fost cedată acesteia creanța deținută împotriva pârâtei, reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL având calitate de administrator al activelor.
Potrivit dispozițiilor art. 5 din contract, plata trebuie efectuată în termen de maximum 14 zile calendaristice de la data emiterii facturii, iar în cazul întârzierii la plată, pârâtul va achita o penalitate de întârziere de 0,5% pe zi, astfel cum se prevede la art. 1.9 alin. 4 din contract – Termeni și Condiții Generale.
Contractul a fost încheiat pe o durată minimă de 24 luni, dar având în vedere că pârâta nu a achitat facturile fiscale emise, contractul a fost reziliat înainte de împlinirea acestei durate. Potrivit art. 1.16 din contract – Termeni și Condiții Generale, în caz de reziliere a contractului, pârâta va datora reclamantei despăgubiri în valoare egală cu valoarea prejudiciului cauzat. În plus, în cazul în care rezilierea are loc înainte de expirarea perioadei minime contractuale, pârâta va fi obligată, pe lângă alte eventuale alte despăgubiri, la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale.
Instanța constată faptul că deși pârâtei i-a fost comunicată cererea cu mențiunea de a depune formularul de răspuns și înscrisurile de care intenționează să se folosească, aceasta nu a depus la dosar dovezi din care să rezulte că ar fi achitat acest debit.
În drept, instanța reține dispozițiile art. 969 C.civ. din 1864 – în vigoare la data încheierii contractului - potrivit cărora convențiile legal făcute au putere de lege între părțile contractante.
Ca urmare a încheierii contractului de servicii de telecomunicații integrate nr._/04.03.2011, pârâta și-a asumat obligația de a-i plăti reclamantei contravaloarea serviciilor prestate de către aceasta.
Deși facturile fiscale emise de către reclamantă nu poartă semnătura pârâtei, totuși instanța reține că acestea au fost emise în baza contractului de prestări servicii menționat anterior, semnat și ștampilat de către părți, instanța apreciind așadar că reclamanta deține o creanță certă împotriva pârâtei.
De asemenea, creanța reclamantei este lichidă și exigibilă, cuantumul ei fiind determinat în conținutul facturilor fiscale depuse la dosar, scadența fiecăreia dintre acestea fiind împlinită.
În concluzie, instanța constată că reclamanta deține împotriva pârâtului o creanță certă, lichidă și exigibilă, în cuantum de 789,47 lei.
La această sumă, creditoarea a solicitat penalități de 0,5% pe zi de întârziere calculate până la concurența debitului principal, în cuantum de 789,47 lei, astfel cum se prevede în art. 1.9 alin. 4 din contract – Termeni și Condiții Generale.
Instanța reține că obligația de plată a penalităților reprezintă o creanță pecuniară, expres prevăzută și însușită de către părți prin contractul de servicii de telecomunicații integrate nr._/04.03.2011, la art. 1.9 alin. 4. Creanța este certă, existența ei rezultând în mod neîndoielnic din cuprinsul contractului menționat mai sus. De asemenea, creanța este lichidă, cuantumul acesteia fiind determinat de către creditoare în acord cu elementele din contractul de prestări servicii. Mai mult, creanța este exigibilă, scadența fiind stabilită de către părți prin art. 5 din contract.
Ca atare, instanța urmează să dispună obligarea pârâtei la plata, pe lângă debitul principal, a sumei de 789,47 lei reprezentând penalități de 0,5% pe zi de întârziere calculate până la concurența debitului principal.
De asemenea, instanța mai reține faptul că, potrivit dispozițiilor art. 1489 alin. 1 C.civ., dobânda este cea convenită de părți sau, în lipsă, cea stabilită de lege.
Conform dispozițiilor art. 3 alin. 2 din OG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, rata dobânzii legale penalizatoare se stabilește la nivelul ratei dobânzii de referință plus 4 puncte procentuale. Potrivit alin. 3 al aceluiași articol, în raporturile juridice care nu decurg din exploatarea unei întreprinderi cu scop lucrativ, în sensul art. 3 alin. 3 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, rata dobânzii legale se stabilește potrivit prevederilor alin. 1, respectiv alin. 2, diminuat cu 20%
Ca atare, instanța apreciază că pârâta îi datorează reclamantei și suma de 111,55 lei reprezentând dobânzi legale calculate începând cu data imediat ulterioară celei la care este stopată calcularea penalităților și în continuare până la data achitării integrale a debitului, având în vedere opțiunea reclamantei de a solicita pentru această perioadă doar dobânda legală, iar nu penalități de întârziere.
De asemenea, instanța apreciază că pârâta datorează și suma de 1095,26 lei reprezentând taxă de reziliere, dat fiind faptul că, din cauza neplății facturilor fiscale, contractul a fost reziliat înainte de expirarea perioadei minime contractuale de 24 luni. Ca atare, reclamanta are dreptul, potrivit art. 1.16 din contract – Termeni și Condiții Generale, la plata unor despăgubiri egale cu valoarea abonamentului înmulțită cu numărul de luni rămase până la expirarea perioadei minime contractuale.
Având în vedere că valoarea creanței reclamate este mai mică de 10.000 lei, că reclamanta a îndeplinit cerințele de formă cerute de formularul standard, precum și faptul că cererea nu se încadrează în nicio excepție prevăzută de art. 1025 alin. 3 C.pr.civ., instanța urmează să admită cererea de valoare redusă astfel cum a fost formulată de către reclamantă.
În consecință, instanța urmează să oblige pârâta să plătească reclamantei suma de 789,47 lei reprezentând debit principal, suma de 789,47 lei reprezentând penalități de 0,5% pe zi de întârziere calculate până la concurența debitului principal, suma de 111,55 lei reprezentând dobânzi legale calculate începând cu data imediat ulterioară celei la care este stopată calcularea penalităților și în continuare până la data achitării integrale a debitului, precum și suma de 1095,26 lei reprezentând taxă de reziliere.
Referitor la capătul de cerere privind acordarea cheltuielilor de judecată, potrivit art. 1031 alin. 1 și art. 453 alin. 1 C.pr.civ., partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat procesul, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată.
Așadar, în temeiul art. 451 alin. (1) C.pr.civ., instanța o va obliga pe pârâtă la plata către reclamantă a sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea formulată de reclamanta EOS KSI ROMÂNIA SRL cu sediul în București, sector 6, .. 10A, . în contradictoriu cu pârâta E. Ș. A. cu domiciliul în Popesti Leordeni, ., județ Ilfov.
Obligă pârâta să plătească reclamantei suma de 789,47 lei reprezentând debit principal, suma de 789,47 lei reprezentând penalități de 0,5% pe zi de întârziere calculate până la concurența debitului principal, suma de 111,55 lei reprezentând dobânzi legale calculate începând cu data imediat ulterioară celei la care este stopată calcularea penalităților și în continuare până la data achitării integrale a debitului, precum și suma de 1095,26 lei reprezentând taxă de reziliere.
Obligă pârâta la plata către reclamantă a sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru.
Executorie.
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria Cornetu.
Pronunțată în ședință publică, azi, 02.06.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. O. Budei C. P.
Red. Tehn. C.O.B.
2 ex./29.06.2015
..2015, 2 ex
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2036/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1981/2015.... → |
|---|
