Plângere contravenţională. Sentința nr. 3178/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3178/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 17-09-2015 în dosarul nr. 3178/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentința civilă nr. 3178/2015
Ședința publică de la 17.09.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: V. TUDORIȚA DOINIȚA
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent . SA și pe intimat I., având ca obiect plângere contravențională NR._/11.07.2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează faptul că petenta a depus la data de 18.08.2015, prin Serviciul Registratură, cerere de repunere pe rol a cauzei,, iar la data de 10.09.2015 a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru, în copie.
Instanta constatand ca nu mai subzista motivele ce au condus la suspendarea prezentei cauze, urmeaza a admite cererea de repunere pe rol si repune cauza pe rol.
În baza art. 131 N.C.p.c., instanța își verifică, din oficiu, competența, și stabilește că Judecătoria Cornetu este competentă din punct de vedere material și teritorial să soluționeze acțiunea.
În temeiul art. 258 rap. la art. 255 N.C.p.c., instanța încuviințează pentru părți proba cu înscrisuri, considerând-o pertinentă, concludentă și utilă soluționării cauzei.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, ori probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată, declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 19.06.2015, sub numărul de mai sus, declinată de Judecătoria B. prin sentința civilă nr. 3875/10.06.2015 pronunțată în dosarul nr._, petentul . SA, în contradictoriu cu intimata I., a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/11.07.2013.
În motivarea plângerii contravenționale, petentul a arătat că, potrivit “ notei comune” anexată la dosar, durata timpului de muncă este de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, de luni până vinery, iar conform pontajului zilnic pe luna iunie 2013, conducătorul auto F. I. nu a lucrat în perioadele în cauză, fiind zile de repaus săptămânal – sâmbăta și duminica.
Petentul a mai precizat că procesul-verbal a fost comunica într-o manieră atipică, cu nerespectarea art. 25 și 27 din OG nr. 2/2001, anexându-i-se o filă de ½ dintr-o coală, fără antetul I., fără semnătură și ștampilă. Prin această modalitate de comunicare, salariatul petentei a fost privat de dreptul de a formula obiecțiuni.
În drept au fost invocate prevederile OG 2/2001.
În dovedire, petentul a anexat plângerii, în copie, un set de înscrisuri.
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei.
Intimata a depus întâmpinare la data de 06.02.2015 prin Serviciul Registratură, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, să se constate că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal întocmit, îndeplinește condițiile de formă și de fond impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei.
Totodată, a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art.223 al. 3 Cod proc.civ., și a depus la dosar, în copie, un set de înscrisuri.
În drept, intimata a invocat prevederile art. 205 și urm din C., precum și dispozițiile OG 2/2001 și OG 37/2007.
La termenul de astăzi, instanța, în temeiul art. 258 rap. la 255 C., a încuviințat proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/11.07.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 8000 de lei, pentru săvârșirea faptei prevăzută de art. 8, alin. 1 pct. 31 din OG 37/2007, reținându-se, în esență, că la data de 11.07.2013, în urma controlului efectuat în trafic, pe Splaiul Unirii, loc. Popești Leordeni, jud. Ilfov, asupra autospecialei cu nr._, s-a constatat că șoferul autovehiculului nu a putut prezenta în trafic numărul necesar de diagrame tahograf sau alte documente justificative din care să reiasă activitatea acestuia în datele de 15,16.06.2013, 22-24.06.2013, 29,30.06.2013, 06.07.2013.
Sub aspectul condițiilor de formă, procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.
Instanța nu poate reține afirmația petentului în sensul că a fost lipsit de dreptul de a face obiecțiuni datorită faptului că procesul verbal nu a fost întocmit la locul săvârșirii faptei și a fost comunicat cu nerespectarea art.25 și art. 27 din OG nr. 2/2001. Astfel, potrivit art. 16 alin. 7 din OG nr. 2/2001, în momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoștință contravenientului dreptul de a face obiecțiuni cu privire la conținutul actului de constatare. Obiecțiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica "Alte mențiuni", sub sancțiunea nulității procesului-verbal.
Nerespectarea acestor dispoziții este sancționată însă cu nulitatea relativă și nu absolută a procesului verbal, petentul fiind obligat să facă dovada vătămării.
Pentru a concluziona astfel, avem în vedere Decizia nr. XXII din 19 martie 2007, pronunțată de Înalta Curte De Casație Și Justiție, Secțiile Unite și publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 833 din_, prin care s-a stabilit că nerespectarea cerințelor înscrise în art. 16 alin. (7) din OG nr. 2/2001 atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Instanța constată că petentul nu a făcut dovada niciunei vătămări, urmare a încălcării de către intimată a dispozițiilor legale amintite. Din aceasta perspectiva, petentul a invocat privarea sa de dreptul de a formula obiecțiuni. Or, această pretinsă vătămare este una teoretică, pe când dreptul la obiecțiuni apărat de lege este unul concret, efectiv.
Astfel, petentul nu a arătat care anume sunt obiecțiunile pe care nu le mai poate formula ca urmare a neregulilor cuprinse în procesul verbal de contravenție și care este consecința vătămătoare a acestui fapt.
În plus, acesta a beneficiat de posibilitatea de a face cunoscute obiecțiunile sale și de a fi analizate de o instanță independentă și imparțială prin promovarea plângerii contravenționale, astfel încât nu i s-a adus vreo vătămare dreptului sau la apărare care să nu poată fi înlăturată în alt mod.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din OG 2/2001 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța constată că petentul nu a probat contrariul situației de fapt reținute prin procesul-verbal contestat. Astfel, petentul afirmă că potrivit “ notei comune” anexată la dosar, durata timpului de muncă este de 8 ore pe zi, 40 de ore pe săptămână, de luni până vinery, iar conform pontajului zilnic pe luna iunie 2013, conducătorul auto F. I. nu a lucrat în perioadele în cauză, fiind zile de repaus săptămânal – sâmbăta și duminica.
Conform art. 8 alin. 1, pct. 31 din OG 37/2007 „Următoarele fapte reprezintă încălcări foarte grave ale dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului (CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3.821/85 și, după caz, ale Acordului AETR și constituie contravenții, dacă acestea nu sunt considerate infracțiuni potrivit legii penale: neprezentarea în trafic a numărului necesar de diagrame tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului digital;”
Necesitatea prezentării în trafic a diagramelor tahograf, precum și a documentelor justificative privind activitatea conducătorului auto în ultimele 28 de zile reiese din faptul că organele de control trebuie să verifice perioadele de condus zilnice și săptămânale conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006. Astfel, conducătorul auto trebuia să prezinte acte justificative cu privire la activitatea sa în datele de 15,16.06.2013, 22-24.06.2013, 29,30.06.2013, 06.07.2013, chiar dacă se afla în repaus săptămânal. În concret, acesta trebuia să prezinte certificatul AETR întocmit conform Regulamentului (CE) nr. 561/2006 pentru zilele în care s-a aflat în repaus.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate și nu va înlocui sancțiunea amenzii cu avertisment.
D. urmare, în temeiul art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001 instanța va respinge, ca neîntemeiată, plângerea petentului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul . SA cu sediul în sector 1, București, .. 41-43 si in Bucuresti, sector 6, .. 5-9 în contradictoriu cu intimata I. cu sediul în sector 1, București, PIATA PRESEI LIBERE, nr. 1, .. 8, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal contestat.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 17.09.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. V. Tudorița Doinița
Red./Tehnored.: GM/VTD
.>
.
Grefier
| ← Cerere de valoare redusă. Sentința nr. 3281/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 3243/2015.... → |
|---|
