Plângere contravenţională. Sentința nr. 4264/2015. Judecătoria CORNETU
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4264/2015 pronunțată de Judecătoria CORNETU la data de 12-11-2015 în dosarul nr. 4264/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CORNETU
Sentința civilă nr. 4264/2015
Ședința publică de la 12.11.2015
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: G. M.
GREFIER: V. TUDORIȚA DOINIȚA
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent E. I. și pe intimat I. I., având ca obiect plângere contravențională CP_/2015.
Dezbaterile au avut loc in sedinta publica din data de 05.11.2015, fiind consemnate in încheierea de sedinta de la acea data, ce face parte integranta din prezenta, cand instanta avand nevoie de timp pentru a delibera, a amanat pronuntarea la data de 12.11.2015, cand in aceeasi constituire a retinut urmatoarele.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 07.10.2015, sub numărul de mai sus, declinată de Judecătoria B. prin sentința nr. 5204/04.09.2015 pronunțată în dosarul nr._, petentul E. I., în contradictoriu cu intimata I. I., a contestat procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/25.03.2015.
În motivare, petentul a arătat că procesul-verbal este lovit de nulitate absolută în temeiul art. 17 din OG nr. 2/2001, deoarece lipsesc mențiunile privind numele și prenumele agentului constatator, precum și fapta săvârșită. Astfel, numele agentului constatator și descrierea faptei au fost consemnate în mod ilizibil, încălcând astfel dreptul petentului la apărare.
Pe fond, petentul a precizat că nu a săvârșit fapta în discuție în condițiile în care a efectuat manevra de viraj la stânga prin semnalizare și prin acordarea priorității de trecere vehiculelor care circulau din sens opus.
Petentul a mai solicitat ca sancțiunea să fie aplicată conform art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, respectiv să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite. Astfel, a solicitat înlocuirea amenzii cu avertisment.
În drept, au fost invocate prevederile art. 17, art. 31 alin. 1 din OG 2/2001, OUG nr. 195/2002.
În dovedire, petentul a anexat plângerii, în copie, procesul verbal contestat.
Intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, să se constate că procesul verbal de contravenție este temeinic și legal întocmit, îndeplinește condițiile de formă și de fond impuse de OG nr. 2/2001, nu este afectat de nicio nulitate, iar sancțiunea aplicată este proporțională cu gravitatea faptei. Totodată, a solicitat judecata cauzei în lipsă, în conformitate cu prevederile art. 411 al.2 Cod proc.civ.
În temeiul art. 258-255 C., instanța a încuviințat pentru ambele părți proba cu înscrisuri.
Analizând materialul probator administrat, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal . nr._/25.03.2015, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 390 lei și suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea faptei prevăzute de art. 100, alin. 3 lit. c) din OUG 195/2002, reținându-se, în esență, că la data de 25.03.2015, în jurul orelor 12.15, petentul a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DNCB, direcția A1 către A2, iar la intersecția cu DJ 602 a efectuat manevra de depășire a coloanei de vehicule aflată în așteptare, în timp ce din sensul opus veneau alte vehicule.
Potrivit art. 16 din OG nr. 2/2001, privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea.
Totodată, potrivit art. 17 din aceeași ordonanță, lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu.
Astfel, sub aspectul condițiilor de formă, instanța constată că procesul-verbal de constatare a contravenției este legal întocmit, respectând disp. art. 16-17 din O.G. nr.2/2001.
Afirmațiile petentului că numele agentului constatator și descrierea faptei au fost consemnate în mod ilizibil nu pot fi reținute, întrucât instanța a citit numele agentului constatator ca fiind A.S. (agent șef) P. I., iar descrierea faptei a fost consemnată mai sus.
a arătat că n judiciar și 300 lei onorariu de avocat ul de mers al autoturismului, Sub aspectul temeiniciei, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 din OG 2/2001 rezultă că acesta face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România, hotărârea din 4 octombrie 2007).
Prin urmare, în ceea ce privește constatările directe, prin propriile simțuri, ale agentul constatator, procesul-verbal de contravenție se bucură de o prezumție relativă de veridicitate și autenticitate, care este permisă de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care contravenientului i se asigură accesul la justiție și dreptul la un proces echitabil, în sensul Convenției Europene a Drepturilor Omului.
În lumina acestor principii, instanța a efectuat toate demersurile pentru a-i asigura petentului dreptul la un proces echitabil.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, instanța constată că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate și temeinicie de care se bucură acesta.
Conform art. 120 alin.1 lit. k din HG 1391/2006 “Se interzice depășirea vehiculelor: k) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în așteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulație ”.
Instanța nu poate reține susținerile petentului din plângere în sensul că nu a săvârșit fapta, din moment ce nu a dovedit acest aspect.
În conformitate cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, sancțiunea trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșita fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul verbal. Astfel, referitor la proporționalitatea sancțiunii, instanța apreciază drept justificat cuantumul amenzii aplicate, acesta fiind orientat către limita minimă prevăzută de actul normativ încălcat.
D. urmare, în temeiul art. 34 alin 1 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge plângerea petentului ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul E. I. cu domiciliul în B., ALE.CONSTRUCTORULUI, nr. 5, ., . cu intimata I. I. cu sediul în sector 2, București, ., nr. 7, ca neîntemeiată.
Menține procesul-verbal contestat.
Cu drept de a formula apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.11.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
G. M. V. Tudorița Doinița
Red./Tehnored.: GM/VTD
.> 18.11.2015
Grefier
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 4105/2015. Judecătoria CORNETU | Contestaţie la executare. Sentința nr. 4116/2015. Judecătoria... → |
|---|
