Anulare act. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-09-2013 în dosarul nr. 23031/215/2012
Dosar nr._ - anulare act –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 17 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol soluționarea acțiunii civile privind pe reclamantii T. D. si T. I. S., ambii cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat I. D., C., .. 4 A, județul D. in contradictoriu cu paratii C. E. Mihaita, cu domiciliul în C., ., .. 1, . si J. E., cu domiciliul în C., . A, județul D., avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a actului de adjudecare din data de 11.04.2011.
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică din data de 10.09.2013, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța a amânat pronunțarea pentru data de 17.09.2013.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată la data de 23.03.2012 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamantii T. D. si T. I. S. au solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va da în contradictoriu cu pârâtii C. E. Mihaita si J. E. să sa constate nulitatea absoluta partiala a actului de adjudecare din data de 11.04.2011 emis in dosarul de executare nr.230/E/ 2010 al B. I. pentru suprafata de 250 mp situata in C., .. 49 A pe care se afla o casa P+M din BCA acoperita cu tigla, 4 camere, living, 2 bai, bucatarie si 2 holuri si sa se valideze antecontractul de vanzare cumparare din data de 6.04.2008 incheiat de reclamanti in calitate de cumparatori si vanzatoarea promitenta J. E. prin intermediul agentiei imobiliare „COLATERAL IMOB” cu anexele respective astfel incat sa se pronunte o hotarare care sa tina loc de act autentic pentru terenul si casa obiect al actiunii de fata.
În motivarea cererii, reclamantii au arătat că la data de 6.05.2008 au incheiat cu parata J. E. un antecontract de vanzare cumparare pentru terenul in suprafata de 250 mp situat in C., .. 49 A si o casa P+M din BCA acoperita cu tigla, 4 camere, living, 2 bai, bucatarie si 2 holuri.
Parata detinea mai mult teren la acea adresa unde a construit si vandut catre mai multe persoane case de locuit toate la acelasi numar.
Reclamantii au achitat suma de 220.000 lei si cheltuielile de constructie pe care le-au facut cu acordul paratei pentru a putea locui iarna in casa. Nu au cunoscut faptul ca parata avea debite catre paratul C. E. Mihaita care ulterior a adjudecat terenul in contul datoriei.
Mai arata reclamantii ca au trimis notificari paratei pentru incheierea actului autentic insa aceasta nu s-a prezentat la notariat.
De asemenea, reclamantii sustin ca locuiesc in casa din anul 2008 si au efectuat cheltuieli pentru a aduce imobilul in stare de folosinta.
Se mai mentioneaza ca ambii parati cunosteau foarte bine ca terenurile si casele erau vandute dar au fost de acord cu adjudecarea si se invoca disp. art. 948 pct. 3 si 4 din Codul civil precum si art. 488 si urmatoarele din Codul civil.
În dovedirea cererii s-a propus de către reclamant și s-a incuviintat proba cu interogatoriul reclamantului și proba cu înscrisuri, sens în care s-au depus la dosar următoarele: actul sub semnătură privată, copia actului de adjudecare contestat, sentinta civila nr.8425 din 31.05.2012, sentinta civila nr. 7516/2011 precum si cu martorii Bocsaru A. M. si V. M. C., ale caror declaratii sunt atasate la f. 7 si 8 din volumul II .
Cererea de chemare in judecată a fost legal timbrată.
Pârâtii, deși legal citati, cu copie după cererea de chemare în judecată și cu mențiunea de a depune întâmpinare cel mai târziu cu 5 zile înainte de termenul de judecată nu au depus întâmpinare la dosar.
La data de 2.04.2013 reclamantii au solicitat introducerea in cauza a . insa prin incheierea din aceeasi data instanta a respins aceasta cerere apreciind ca a fost formulata dupa prima zi de infatisare.
Analizând cererea reclamantilor prin prisma probatoriului administrat, raportat la dispozițiile legale incidente, instanta reține următoarele:
In fapt, la data de 6.05.2008 s-a incheiat intre parata J. E. si reclamantii T. D. si T. I. S. un antecontract de vanzare-cumparare prin intermediul Agentiei Imobiliare Colateral prin care parata s-a obligat sa vanda reclamantilor suprafata de teren intravilan situat in C., .. 49 A si o casa P+M pentru suma de 220.000 lei.
P. in prezent nu s-a incheiat contractul de vanzare cumparare in forma autentica cu privire la aceste imobile.
La data de 11.04.2011 a fost emis actul de adjudecare in dosarul nr. 230/E/2010 paratul C. E. Mihaita adjudecandu-si imobilul teren in suprafata de 2264 mp situat in C., .. 49 A, imobil din care face parte si suprafata de 250 mp ce a facut obiectul antecontractului de vanzare cumparare incheiat intre reclamanti si parata J. E..
Prin sentinta civila nr. 7516/2011 a Judecatoriei C., pronuntata in dosarul nr._/215/2010, instanta a respins ca neintemeiata actiunea reclamantilor prin care acestia au solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic in ceea ce priveste terenul in suprafata de 250 mp retinandu-se ca la data pronuntarii hotararii parata nu era proprietarul terenului ca urmare a emiterii actului de adjudecare in dosarul nr. 230/E/2010.
Prin prezenta actiune reclamantii au solicitat constatarea nulitatii absolute partiale a actului de adjudecare invocand dispozitiile art. 948 alin. 3 si 4 cod civil din 1864.
Instanta retine ca actul de adjudecare, întocmit de către executorul judecătoresc în procedura urmăririi silite imobiliare, nu este un act de jurisdicție, ci actul autentic prin care se confirmă efectuarea unei vânzări-cumpărări forțate. Deși vânzarea-cumpărarea forțată, prin licitație, prezintă unele particularități cât privește caracterul ei sinalagmatic, comutativ și consensual, aceasta nu înseamnă că ea s-ar înfățișa ca altă operațiune juridică decât vânzare-cumpărare, debitorul urmărit silit fiind considerat ca vânzător, iar adjudecatarul ca și cumpărător.
In acest sens ICCJ-Sectia civila in decizia nr. 2710 din 20 aprilie 2012 a retinut urmatoarele argumente: actul de adjudecare este titlu de proprietate și, ca asemenea titlu, el poate fi înscris în cartea funciară – art.516 pct.8 C.proc.civ.; procedura deschisă după expirarea celor 15 zile de la primirea somației este o „procedură de vânzare” - art.500 alin.(1) C.proc.civ.; publicația „de vânzare” întocmită de executorul judecătoresc cuprinde, printre altele, „invitația către toți cei care vor să cumpere imobilul să se prezinte la termenul de vânzare” - art.504 pct.11 C.proc.civ.; executorul oferă „spre vânzare imobilul” - art.509 alin.(2) C.proc.civ.; prin actul de adjudecare se strămută proprietatea imobilului, în schimbul prețului - art.518 alin.(1) C.proc.civ.; dacă adjudecatarul – cumpărătorul – este evins, el îl poate acționa pe debitorul urmărit pentru a fi despăgubit - art.522 alin.(1) C.proc.civ.
În concluzie, prin raportare la aceste argumente actul juridic atacat în prezenta cauză materializează o vânzare-cumpărare forțată, prin licitație, care nu este o altă operațiune juridică decât vânzare-cumpărare. Negotium juris, ca operațiune juridică, el semnifică așadar vânzare-cumpărare și, prin urmare, se poate analiza valabilitatea lui prin raportare la dispozițiile art.948 C.civ., care reglementează condițiile de validitate a convențiilor.
Conditiile esentiale pentru validitatea unei conventii sunt: capacitatea de a contracta, consimtamintul valabil al partii ce se obliga, un obiect determinat si o cauza licita.
Potrivit art.968 C.civ., cauza este nelicită când este prohibită de legi, când este contrarie bunelor moravuri și ordinii publice, iar potrivit art.966, obligația fondată pe o cauză nelicită nu poate avea niciun efect.
Potrivit art. 967 alin. 1 Cod civil conventia este valabila cu toate ca, cauza nu este expresa, iar conform alin. 2 cauza este prezumata pana la dovada contrarie.
Astfel, prin dispozitiile legale mai sus citate sunt institute doua prezumtii: prezumtia de valabilitate a cauzei, indiferent de faptul redarii ei in inscrisul constatator al actului juridic si prezumtia de existenta a cauzei, ceea ce inseamna ca ea nu trebuie dovedita.
Ambele prezumtii sunt relative. Prin urmare, celui ce invoca nevalabilitatea cauzei ii revine sarcina probei, proba care se poate face prin orice mijloc de proba intrucat este vorba de un fapt juridic stricto sensu.
In speta de față insa instanta constata ca nu se poate vorbi de o cauza ilicita in sensul ca adjudecatarul ar fi urmarit fraudarea intereselor adevaratilor proprietari atata timp cat proprietarul terenului era la data emiterii actului de adjudecare parata J. E., reclamantii nedobandind dreptul de proprietate nici asupra imobilului teren si nici asupra imobilului casa existent pe terenul in litigiu.
Instanta are in vedere ca antecontractul de vânzare-cumpărare incheiat de reclamanti reprezinta doar o promisiune bilaterală de vânzare-cumpărare, prin care părțile s-au angajat să constituie în viitor un drept real asupra respectivului imobil.
Prin urmare acest antecontract de vânzare-cumpărare nu transmite dreptul de proprietate asupra imobilului de la promitetul-vânzător la beneficiarul-cumpărător, ci acesta dă naștere numai la obligații de a face în sarcina părților, respectiv de a vinde pentru promitentul vânzător și de a cumpăra pentru beneficiarul cumpărător.
Dacă lucrul se mai găsește în patrimoniul vânzătorului instanța poate să pronunțe în baza art. 1073-1077 din Codul civil din 1864, care consacră principiul executării în natură a obligațiilor, o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Validarea unei promisiuni de vânzare-cumpărare și transformarea acesteia în act juridic perfect de vânzare-cumpărare este condiționată de îndeplinirea mai multor condiții și anume: existența bunului care face obiectul vânzării sub titlu de proprietar în patrimoniului vânzătorului promitent, plata de către beneficiarul promisiunii a prețului și . în posesia bunului, executarea acesteia în mod continuu și nestingherit.
Transmiterea dreptului de proprietate asupra imobilului se face din momentul incheierii contractului de vanzare cumparare in forma autentica sau de la data ramanerii irevocabile a hotararii prin care instanta a constatat valabilitatea unei asemenea conventii, hotarare care are efect constitutiv de drepturi.
Asadar, la momentul emiterii actului de adjudecare din data de 11.04.2011 nu se poate retine reaua credinta a adjudecatarului, atata timp cat adevaratul proprietar este parata J. E., iar reclamantii nu au solicitat pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic pana in anul 2010, desi antecontractul era incheiat in anul 2008.
De asemenea, nu s-a dovedit in cauza existenta vreunei intelegeri intre cei doi parati, martorul V. M. C. neputand da instantei amanunte cu privire la existenta vreunei intelegeri facute in frauda reclamantilor.
Mai mult decat atat trebuie avut in vedere faptul ca ambii martori audiati in cauza sunt persoane ce au interes in solutionarea litigiului in favoarea reclamantilor intrucat rude apropiate ale acestora se afla in litigii similare cu ambii parati, astfel ca declaratiile celor doi martori sunt subiective.
Astfel, prin probele administrate in cauza reclamantii nu au reusit sa faca dovada faptului ca in cauza actul de adjudecare ar avea o cauza ilicita conform art. 948 alin. 4 Cod civil din 1864, astfel incat instanta va respinge capatul de cerere avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a actului de adjudecare.
Asa cum am aratat, pentru a se putea pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic este necesar ca bunul sa se mai afle in patrimoniul paratului la data pronuntarii hotararii, ori in speta, ca urmare a respingerii primului capat de cerere, se constata ca parata J. E. nu mai este titularul dreptului de proprietate asupra terenului.
Nici in ceea ce priveste imobilul casa de locuit existent pe acest teren nu se poate pronunta o hotarare care sa tina loc de act autentic intrucat in speta nu s-a facut dovada ca imobilul casa de locuit ar fi proprietatea paratei J. E., neexistand niciun un act de proprietate la dosarul cauzei.
Mai mult decat atat la ultimul termen de judecata instanta a cerut lamuriri partilor prezente cu privire la dreptul de proprietate asupra casei, iar acestea au aratat ca nu exista autorizatie de construire pentru imobilul casa.
In aceste conditii, instanta apreciaza ca nici in ceea ce priveste imobilul casa de locuit nu sunt indeplinite conditiile de admisibilitate pentru pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic.
Asa fiind, instanta va respinge si capatul de cerere avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina loc loc de act autentic.
Intrucat instanta a respins actiunea reclamantilor, va respinge si cererea de obligare a paratilor la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamantii T. D. si T. I. S., ambii cu domiciliul procedural ales la Cabinet Avocat I. D., C., .. 4 A, județul D. in contradictoriu cu paratii C. E. Mihaita, cu domiciliul în C., ., .. 1, . si J. E., cu domiciliul în C., . A, județul D., avand ca obiect constatarea nulitatii absolute partiale a actului de adjudecare din data de 11.04.2011.
Respinge ca neintemeiata cererea formulata de reclamantii T. D. si T. I. S. in contradictoriu cu parata J. E. avand ca obiect pronuntarea unei hotarari care sa tina loc de act autentic.
Respinge cererea privind obligarea paratilor la plata cheltuielilor de judecata ca neintemeiata.
Cu recurs in termen de 15 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 17.09.2013.
Președinte, C.-G. B. | ||
Grefier, L. T. |
Red.BCG
Tehnored. BCG
Ex.6/14.10.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 4950/2013. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
