Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-12-2013 în dosarul nr. 23169/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2013
Ședința publică din data de 05 Decembrie 2013
Completul constituit din:
PREȘEDINTE C. M.
Grefier M. O.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent Ș. M. și pe intimata POLIȚIA LOCALĂ MUNICIPIUL C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, din oficiu, in temeiul art. 131 N.C.p.c, procedează la verificarea competentei materiale, generale si teritoriale a Judecătoriei C., cu soluționarea cauzei, totodată instanța constată că potrivit art. 94 NCPC, art. 32 OG 2/2001, este competenta material, general si teritorial să soluționeze cauza.
Instanța procedează la legitimarea petentului Ș. M., acesta prezentând CI . nr._.
Petentul depune la dosarul cauzei chitanța nr. 523-66-001/07.03.2013, procesul verbal contestat si alte înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri prealabile de formulat și excepții de invocat instanța acordă cuvântul părților pentru propunerea de probe:
Petentul solicită proba cu înscrisurile de la dosarul cauzei si arată că nu se opune la proba cu înscrisuri solicitată de intimată.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de părți, este admisibilă si poate sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 254, 255, 258 NCPC, instanța o încuviințează
În temeiul art. 238 alin. 1 NCPC, având în vedere obiectul cauzei si probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 3 luni durata necesara pentru cercetarea procesului.
Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, instanța in conformitate cu prevederile art. 392 NCPC, declară deschise dezbaterile si acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal contestat, arătând că a achitat vigneta pe data de 07.03.2013 dar nu i s-a eliberat pentru ca Primăria C. - Direcția Impozite si Taxe nu o avea in stoc si nu l-a anunțat ulterior să o ridice.
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și retine cauza pentru deliberare si pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.07.2013, sub nr._, petentul Ș. M., a chemat in judecată pe intimata POLIȚIA LOCALĂ A MUNICIPIUL C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună anularea procesului verbal . nr._, cu consecința exonerării de la plata amenzii contravenționale in cuantum de 100 lei.
In motivarea plângerii, petentul a arătat că prin procesul verbal de contravenție . nr._, a fost sancționat cu amendă in cuantum de 100 lei pentru faptul că a circulat cu autoturismul marca L. cu nr. de înmatriculare_, fără a avea afișată vinieta de parcare.
Petentul a mai precizat că avea vinieta de parcare achitată încă din data de 07.03.2013, așa cum rezultă din copia chitanței anexată plângerii dar aceasta nu i-a fost înmânată la momentul respectiv deoarece nu exista pe stoc, intrând in posesia sa după ce a fost sancționat, cu precizarea că instituția abilitată a omis să i-o remită.
Plângerea nu a fost întemeiată in drept.
Plângerea a fost legal timbrată.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă.
In dovedirea plângerii, petentul a depus la dosarul cauzei procesul verbal contestat in original, dovada de comunicare a procesului verbal de contravenție, copie CI, chitanța nr._/7.03.2013.
Legal citată, intimata nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare dar a înaintat instanței înscrisurile avute in vedere la întocmirea procesului verbal de contravenției . nr._/22.06.2013, respectiv planșele foto efectuate la fata locului, precum si Hotărârea Consiliului Local al Municipiului C. nr. 201/2011 prin care a fost aprobat Regulamentul privind aplicarea taxei pentru parcarea curentă a autovehiculelor pe domeniul public sau privat al Municipiului C..
La data de 05.11.2013, petentul a depus la dosarul cauzei răspuns la întâmpinare.
Instanța a administrat in cauză proba cu înscrisuri.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarea situație de fapt:
La data de 22.06.2013, petentul G. C. a fost sanctionat contraventional cu amendă în cuantum de 100 lei, deoarece a parcat autoturismul Dacia L. cu nr. de înmatriculare_ în mun. C., pe domeniul public, în parcarea din fața "ALPHA BANK", fără a avea afișată vinieta, cu vizibilitate din exterior, prin care face dovada achitării taxei de parcare pentru anul 2013.
Procesul-verbal a fost întocmit în lipsa petentului.
În ceea ce priveste legalitatea actului sancționator, instanta constata ca acesta a fost intocmit cu respectarea dispozitiilor art. 17 din OG 2/2001R, cuprinzand mentiunile obligatorii prevazute de textul normativ sub sanctiunea nulitatii absolute.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele de identificare ale persoanei sanctionate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, cele consemnate fiind constatate in mod direct de agentul constatator si fiind probate cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la emitent) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
De asemenea, aspectele consemate in cuprinsul actului sanctionator sunt confirmate si de planșele foto întocmite la data constatării contravenției și depuse la dosarul cauzei – f. 25-29.
Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor-verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotarârea din 7 septembrie 1999).
În analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile HCL 201/2011 au drept finalitate sanctionarea unor manifestari sociale contrare măsurilor stabilite pentru reglementarea cadrului legal privind utilizarea domeniului public sau privat în scopul parcării curente a autovehiculelor, astfel că interesul comunității in respectarea acestor reguli este de o importanță deosebita.
In același timp însă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001R), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate între scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut vinovatia acestuia in savarsirea contravenției constatate.
Astfel, instanța, având în vedere înscrisurile depuse la dosarul cauzei – planșe foto filele 25-29 - si susținerile petentului din cuprinsul plângerii contravenționale, care se coroborează cu aspectele menționate în procesul-verbal de contravenție, constată că petentul se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
Deși prin plângerea formulată, petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de savârșirea contravenției reținute in sarcina sa, deoarece la data achitării contravalorii vinietei de parcare aceasta nu i-a fost eliberată nefiind în stoc, instanța reține că împrejurările expuse nu reprezintă cauze de exonerare a petentului de răspunderea contravențională.
În acest sens, chiar și reale, aceste aspecte nu au relevanță, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, având în vedere că nu înlătură existența faptei, ci, eventual, ar putea fi avute în vedere la individualizarea sancțiunii conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001R- care constituie dreptul comun în materie contravențională, articol care, coroborat cu art. 38 alin. 3 din același act normativ, permite instanței să aprecieze inclusiv sancțiunea ce se impune a fi aplicată contravenientului, context în care instanța consideră că sancțiunea avertismentului este totuși suficientă pentru a-i atrage atenția petentului asupra obligațiilor ce îi revin potrivit HCL nr. 201/2011.
Opinia instanței are la bază, pe de o parte dispozițiile art. 5 alin. 5 din O.G. nr. 2/2001R, potrivit cărora sancțiunea trebuie să fie proporțională cu pericolul social al faptei săvârșite, art. 21 alin. 3 din același act normativ, conform căruia la aplicarea sancțiunii trebuie să se țină cont și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, modul și mijloacele de săvârșire ale acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă și circumstanțele personale ale contravenientului, precum și art. 7 alin. 3, prin care se prevede că avertismentul se aplică și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravențiilor respective nu prevede în mod expres această sancțiune.
Față de cele expuse și, în temeiul art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001R, instanța urmează să admită în parte plângerea și să modifice procesul-verbal . nr._/22.06.2013, în sensul că va înlocui sancțiunea amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertisment.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul Ș. M., cu domiciliul in C., .. 7, ., ., in contradictoriu cu intimata POLIȚIA L. MUNICIPIUL C., cu sediul in .. 22, C., județul D..
Modifică procesul-verbal de constatare a contravenției contestat . nr._/22.06.2013 în sensul că dispune înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertisment.
Atrage atenția petentului asupra respectării dispozițiilor HCL C. nr. 201/2011 .
Cu drept de apel în termen de 30 de zile de la comunicare, care se depune la Judecătoria C. și se soluționează de Tribunalul D..
Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE GREFIER
C. M. M. O.
Red./tehn.CM./MO.
4ex./24.01.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 4415/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
