Contestaţie la executare. Sentința nr. 2046/2013. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2046/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-02-2013 în dosarul nr. 27137/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2046
Ședința publică de la 06 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-G. Z.
Grefier V. P.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe contestatorii F. S., F. C., intimata M. M. și terțul poprit ., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns contestatorul personal și asistat de avocat U. P., avocat P. D. pentru intimată și consilier juridic Daladimos R., pentru terțul poprit.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care, nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat, probe de administrat, în temeiul art. 150 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat U. P., pentru contestatori, solicită admiterea contestației la executare, anularea formelor de executare, cu cheltuieli de judecată.
Avocat P. D., pentru intimată, solicită respingerea contestației la executare, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C., la data de 18.10.2012, sub nr._, contestatorii F. S., F. C. în contradictoriu cu intimata M. M., au formulat contestație la executare împotriva executării silite a sentinței civile nr._/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, rămasă definitivă și irevocabilă, investită cu formulă executorie, state în dosarul nr. 50/E/2012 al B. Asociați I. și I., solicitând totodată suspendarea executării.
În motivare, contestatorul a arătat că a încheiat cu autoarea intimatei un înscris sub semnătură privată prin care a dobândit de la aceasta un imobil compus din casă de locuit și anexe precum și suprafața de teren de 1800 mp(1562 mp din măsurători), ulterior fiind încheiat contractul de vânzare-cumpărare nr._/03.10.1991 în care se menționează că a dobândit de la aceasta suprafața de teren de 1000 mp, o casă cu 2 camere și sală, o bucătărie cu două încăperi, un pătul, o magazie și un garaj, acoperite cu țiglă; la data de 17.07.1995, s-a emis titlul de proprietate nr. 33-_ pentru suprafața de teren de 1000 mp.
S-a mai arătat faptul că a fost dezbătută succesiunea autoarei F. I. iar pe rolul Judecătoriei C. s-a aflat dosarul nr._/2002 în cadrul căruia s-a încheiat o tranzacție iar intimatei M. M. i-a revenit imobilul vândut de autoare precum și suprafața de teren de 7,67 ha în care este inclusă și suprafața de 1000 mp, pronunțându-se astfel sentința civilă nr. 4891/10.05.2005 prin care s-a luat act de tranzacția încheiat.
Contestatorii au mai precizat că intimata s-a folosit de această hotărâre și a promovat o acțiune în revendicare a terenului cumpărat de ei, pronunțându-se astfel sentința civilă nr._/10.09.2008 care constituie titlul executării formându-se dosarul de executare silită nr. 50/E/2012 al B. Asociați I. și I..
În drept, contestatorii și-au întemeiat cererea pe disp. art. 399 și urm. C.p.civ.
În susținerea cererii, contestatorii au depus la dosar somația emisă la data de 10.10.2012, sentința civilă nr._/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, procesul-verbal privind cheltuielile de executare din 10.10.2012, sentința civilă nr. 4891/10.05.2005 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/2002, titlul de proprietate nr. 291/08.11.2002, raport de expertiză tehnică extrajudiciară, decizia civilă nr. 203/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._, titlul de proprietate nr.33-_/17.07._, contract de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/03.10.1991, adeverința nr. 2107/18.08.2008, comunicare în dos. nr. 501/2012, dispoziția de achitare a taxei de timbru și timbru judiciar.
La data de 29.11.2012, intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea contestație la executare și obligarea contestatorilor la cheltuieli de judecată.
În motivare, intimata a arătat că prin cererea formulată contestatorul nu a arătat concret care sunt formele de executare a căror anulare o solicită. Cu privire la sentința civilă nr._/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a arătat că este definitivă și irevocabilă și îl privește pe contestator și întrucât titlul executoriu îl constituie o hotărâre judecătorească în cadrul contestației la executare nu se pot invoca apărări de fond împotriva titlului executoriu.
În ceea ce privește cererea de suspendare, intimata a solicitat respingerea ei pentru că motivele invocate de contestatori privesc aspecte legate de fondul cauzei.
În drept, intimata și-a întemeiat cererea pe disp. art. 115 C.p.civ.
În susținerea cererii, intimata a depus la dosar sentința civilă nr._/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._ .
În ședința publică din data de 09.01.2013, contestatorii au modificat acțiunea în sensul că înțeleg să se judece în contradictoriu cu . și s-a dispus introducerea în cauză a ., în calitate de terț poprit.
În scop probator, instanța a dispus emiterea unei adrese către B. Asociați I. și I. pentru a înainta în copie conformă cu originalul, dosarul nr. 50/E/2012, acesta fiind înaintat la data de 06.11.2012.
Analizând cu prioritate excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită cu privire la suma de 2423,46 lei în raport de dispozițiile art. 137 alin. 1 C.proc.civ instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr._/10.09.2008 pronunțată de Judecătoria C. în dosar nr._ , definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului conform deciziei civile nr. 203/30.01.2009 s-a admis acțiunea precizată de reclamanta M. M. în contradictoriu cu pârâtul F. S., a fost obligat pârâtul să lase în deplină proprietate și liniștită posesie terenul arabil în suprafață de 1400 mp situat în intravilanul satului Botoșești Paia, T 12 P 14/1 .
De asemenea, a fost obligat pârâtul la plata sumei de 1717,46 lei reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului mai sus menționat pe perioada anilor 2005-2007 și la plata sumei de 706 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Întrucât debitorul nu a executat de bună voie obligațiile stabilite în sarcina sa, creditoarea M. M. a formulat cerere de executare silită la data de 16.07.2012, formându-se în acest sens dosarul nr. 501/ E/2012 al B. I. și I..
Potrivit dispozițiilor art. 405 alin.1 C.proc.civ " dreptul de a cere executarea silită se prescrie în termen de 3 ani, dacă legea nu prevede altfel" iar conform dispozițiilor alin.2 din același articol " termenul de prescripție începe să curgă de la data când se naște dreptul de a cere executarea silită".
Sub aspectul termenului de prescripție aplicabil și al datei de la care acesta începe să curgă, instanța nu poate reține susținerea intimatei –creditoare conform căreia în cauză ar fi aplicabile dispozițiile art. 405 alin. 1, teza finală conform cărora " în cazul titlurilor emise în materia acțiunilor reale imobiliare, termenul de prescripție este de 10 ani " având în vedere că suma pretinsă cu titlu de despăgubire și cheltuieli de judecată reprezintă o creanță prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani și nu vizează un titlul emis în materia acțiunilor reale imobiliare.
În speță, instanța reține că titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr._/10.09.2008 a rămas definitivă și irevocabilă la data 30.01.2009, ori cererea de executare silită a fost formulată de creditoare la data de 16.07.2012. Întrucât nu s-a făcut dovada că ar fi intervenit în speță vreo cauză de suspendare sau întrerupere a termenului de prescripție și nici nu s-a solicitat repunerea în termenul de prescripție a dreptului de a cere executarea silită, instanța constată că acest termen s-a împlinit la data de 30.01.2012 , astfel că cererea de executare silită formulată de creditoare la data de 16.07.2012 s-a făcut cu depășirea termenului legal imperativ prevăzut de lege.
Pe cale de consecință, instanța va excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită cu privire la suma de 2423,46 lei și va anula în parte somația din data de 10.10.2012 și adresa de înființare a popririi emisă de BNP Ibanovici și I. către terțul poprit . în ceea ce privește suma de 2423, 46 lei .
Pe fond, instanța reține că se solicită anularea formelor de executare pe motiv că acestea privesc o suprafață de teren pentru care și contestatoarea F. C. este proprietară fiind bun comun dobândit în timpul căsătoriei cu contestatorul F. S..
Prin sentința civilă nr._/10.09.2008, care constituie titlul executoriu s-a stabilit cu putere de lucru judecat că pârâtul- contestator a cumpărat cu contract autentic de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/ 03.10.1991 doar suprafața de teren de 1000 mp, însă a ocupat în mod abuziv fără nici un titlu și suprafața de 1400 mp proprietatea reclamatei-intimate M. M. situată în T 12 P 14/1 în intravilanul comunei Botoșești –Paia, jud. D..
Astfel, ,instanța constată că actele de executare care fac obiectul dosarului de executare nr. 501/ E/2012 al B. I. și I. nu privesc și terenul de 1000 mp dobândit de contestatori în timpul căsătoriei prin contractul autentic de vânzare-cumpărare autentificat sub nr._/ 03.10.1991 ci o cu totul altă suprafață ,respectiv cea de 1400 mp situată în T 12 P 14/1 în intravilanul comunei Botoșești –Paia, jud. D., ocupată fără nici un titlu de contestatori.
În ceea ce privește susținerile contestatorilor în sensul că cheltuielile de executare, mai precis onorariu de executor este disproporționat în raport de munca depusă, instanța reține că sumele plătite cu titlu de onorariu pentru executorul judecătoresc reprezintă cheltuieli ocazionate de efectuarea executării silite și față de dispozițiile art.39 alinh.1 lit.a din Legea nr.188/2000 și ale Ordinului nr. 2550/C/2006, în cazul obligațiilor având ca obiect plata unei sume de bani, onorariul executorului nu poate depăși un anumit plafon determinat potrivit acestor acte normative, raportat la cuantumul obligației de plata a cărei executare se urmărește. Potrivit textului legal menționat, pentru punerea în posesie, onorariul maxim este de 2200 lei pentru debitor persoană fizică .
În cauză, s-a constatat că onorariul de 2728 lei, care include și TVA stabilit prin procesul-verbal din 10.10.2012 pentru activitatea depusă de către executorul judecătoresc a fost determinat prin aplicarea corectă a dispozițiilor art.39 alin.1 din Legea nr.188/2000.
Instanța nu poate interveni pentru a mări sau micșora cuantumul cheltuielilor de executare reprezentate de onorariul de executor, având în vedere că legea a reglementat plafoanele minime și maxime între care trebuie să fie stabilit, oferind astfel protecție debitorului. Onorariile executorului judecătoresc, calculate în limitele impuse de art.39 alin.1 din Legea nr.188/2000, cum este cazul în speță, nu pot fi disproporționat de mari față de munca depusă de executor, astfel cum au susținut contestatorii, întrucât textul de lege menționat înlătură orice disproporție .
Pentru aceste considerente de fapt și de drept instanța va admite în parte contestația la executare și va anula în parte somația din data de 10.10.2012 și adresa de înființare a popririi emisă de BNP I. și Ivanocivi către terțul poprit . în ceea ce privește suma de 2423,46 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția prescripției dreptului de a cere executarea silită cu privire la suma de 2423,46 lei.
Admite în parte contestația la executare formulată de contestatorii F. S., F. C., domiciliați în . D. în contradictoriu cu intimata M. M., domiciliată în București, ., ., . și terțul poprit ., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează în parte somația din data de 10.10.2012 și adresa de înființare a popririi emisă de BNP I. și Ivanocivi către terțul poprit . în ceea ce privește suma de 2423,46 lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 06.02.2013.
Președinte Grefier
Red. M.G.Z./tehn.V.P.
6 ex./28.03.2013
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2047/2013.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 5086/2013. Judecătoria... → |
---|