Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-09-2013 în dosarul nr. 14771/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 10 Septembrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C.-G. B.
Grefier L. T.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent . și pe intimat C. NATIONAȚĂ DE AUTORSTRĂZI SI DRUMURI NATIONALE - CESTRIN, având ca obiect plângere contravetionala PVC . NR._/09.04.2013.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța, în temeiul art. 131 Cod procedură civilă, constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cauze în raport de dispozițiile art. 94 pct. 4 din codul de procedură civilă și art. 10 indice 1 din OG 15/2002, având în vedere sediul contravenientei.
În temeiul art. 238 alin.1 Cod proc.civ, având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia si la probele solicitate de parti, instanța estimează că la termenul de azi poate fi soluționat procesul.
În temeiul art. 255 coroborat cu art. 258 din Codul de procedură civilă, încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar, apreciind-o ca fiind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 25.04.2013 sub nr._, petenta . in contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a solicitat anularea procesului verbal contravențional . nr._ din 9.04.2013 prin care i s-a aplicat sanctiunea amenzii in cuantum de 750 lei.
In motivare, petenta a arătat că in fapt prin procesul verbal contestat s-a retinut ca la data de 6.02.2013 autoturismul cu nr de inmatrivulare_ proprietatea petentei a circulat fara a avea rovinieta valabila, fiind sanctionata petenta cu o amenda in cuantum de 750 lei.
S-a mai arătat că lipsește semnătura olografă a agentului constatator, făcându-se referire la faptul documentul este generat și semnat electronic conform prevederilor Legii 455/2001. Petenta a solicitat sa se constate nulitatea absoluta a procesului verbal pentru lipsa semnaturii agentului constatator.
In drept, petenta a invocat dispozitiile art. 5 alin. 1 din Legea nr. 455-2001 coroborate cu art. 15 din OG 2/2001.
Se apreciaza de catre petenta faptul ca procesul verbal emis de intimata nu este semnat de catre agentul constatator astfel incat atrage nulitatea absoluta conform art. 17 din OG 2/2001.
În drept petentul a invocat prevederile art. 17, 31, 32, 33 și 34 din OG 2/2001 și art.1, 4 din Legea 455/2001.
In probațiune a depus procesul verbal contravențional contestat si a solicitat proba cu inscrisuri.
De asemenea, a solicitat judecata cauzei in lipsa, conform art. 411 alin. 1 pct. 2 C.
Conform rezolutiei presedintelui de complet din data de 26.04.2013 s-a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata catre intimata, iar la data de 31.05.2013 intimata a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
In motivare a arătat in data de 16.02.2013, pe A1 km 70+460 m pe raza localității Petresti, autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, aparținand petentei a circulat fără a deține rovinietă valabilă.
Intimata a mai arătat că procesul verbal este legal întocmit, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor.
Procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr.15/2002, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR si conform prev art 7 al Legii 455/2001 privind mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei-S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și înmatriculare a Vehiculelor.
De asemenea, procesul verbal contravențional a fost generat și tipărit cu respectarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Cu privire la lipsa semnaturii agentului constatator precizeaza ca OG 2/2001 nu stabileste ce fel de semnatura se aplica proceselor verbale, olografa sau electronica, lasand astfel posibilitatea aplicarii si semnaturii electronice, valorificand principiul de drept conform cauia unde legea nu distinge nici interpretul nu trebuie sa o faca.
Se mai arata ca procesul verbal de contraventie este generat si tiparit cu ajutorul mijloacelor tehnice ale SIEGMCR si conform art. 7 din L 455/2001 privind semnatura electronica are asociata semntura electronica extinsa a gentului constatator bazata pe un certificat calificat si generata printr-un dispozitiv securizat de creare a semnaturii.
Intrucat art. 17 din OG 2/2001 nu impune o conditie de legalitate semnatura manuscrisa a agentului, instanta va retine ca procesul verbal este semnat potrivit cerintelor legale imperative.
In drept au fost invocate prevederile din OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001.
In temeiul art. 411 din NCPC s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
Anexat întâmpinării a depus în copie la dosarul cauzei: certificat calificat, planșe foto.
Prin rezolutia din data de 3.06.2013 instanta a dispus conform art. 201 alin.2 Cod proc civila comunicarea intampinarii catre petenta, care avea obligatia de a depune raspuns la intampinare in termen de 10 zile.
La data de 21.06.2013 petenta a depus la dosarul cauzei răspuns la intampinare.
Instanta a acordat termen la data de 10.09.2013.
La acest termen de judecată instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ din 9.04.2013 întocmit de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – CESTRIN, petenta . a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 750 de lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 16.02.2013, ora 13:16, pe A1 km70+460 m pe raza localității Petresti, jud. Dambovita, a circulat autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, aparținând petentei, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 750 de lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Cât privește legalitatea procesului-verbal, instanța retine că acesta este întocmit cu respectarea dispozițiilor art. 16 si 17 din OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare, cuprinzând toate mentiunile obligatorii prevazute de art. 17 din acest act normativ, mentiuni a căror lipsă atrage sancțiunea nulitătii actului constatator, nulitate care poate fi constatată și din oficiu de către instanță.
Potrivit art. 17 din OG 2/2001 lipsa mentiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei savarsite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, iar nulitatea se constata si din oficiu.
Acest articol prevede ca lipsa „semnaturii agentului constatator” atrage nulitatea procesului-verbal, fara a se distinge între semnatura olografa sau semnatura electronica. Potrivit principiului „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem), prin interpretarea legii nu se poate restrânge aplicarea unui text de lege care a fost formulat într-un mod general.
Conf. art. 4 punctele 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Faptul că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie si nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic. Dimpotrivă, valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care are menirea tocmai să certifice faptul că agentul constatator din cadrul intimatei are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
Mai mult decât atât, agentul constatator a acționat în baza unui certificat calificat care a fost eliberat de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Ori, potrivit art. 9 al. 2 din Legea nr. 455/2005, semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate.
La dosarul cauzei exista dovada ca agentul constatator care a intocmit procesul verbal contestat avea calitatea sa intocmeasca inscrisuri care incorporeaza semnatura electronica in intelesul Legii nr. 455/2001 (fila 13 din dosar), astfel ca motivul invocat de petentă privind nerespectarea dispoz. art. 17 din OG nr. 2/2001 sunt total nefondate. Mai mult decât atât, din analiza certificatului calificat de la fila 13 din dosar, instanța reține că semnătura electronică, sub forma unui algoritm, cu valabilitate 8.01.2013-8.01.2014 se emite în baza semnăturii olografe a titularului certificatului, semnătura acestuia figurând pe autorizația de control, și în baza acestei semnături fiind emis și algoritmul ce constituie suport al semnăturii olografe.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentului privind încălcarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 9 alin. 2 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ”începând cu data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției. La alineatul 3 se prevede că ” În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Din înscrisurile de la dosar, rezultă că la momentul surprinderii in trafic a autoturismului cu nr. de înmatriculare_, respectiv data de 16.02.2013, nu avea achitata rovinieta.
Prin plansele foto depuse la dosar de intimata la f. 10-11 aceasta a facut dovada savarsirii contraventiei de catre petenta.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petenta a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravenția prevăzută de dispozițiile art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neintemeiata plangerea contraventionala formulata de petenta ., cu sediul în C., ., .. 1, . in contradictoriu cu intimata CNADNR SA- CESTRIN, cu sediul în București, sector 6, .. 401 A.
Cu apel in termen de 30 de zile de la comunicare ce se va depune la Judecatoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 10.09.2013
PREȘEDINTEGREFIER
B. C. G. T. L.
Red.BCG
Tehnored.BCG
5 ex./25.09.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 08/2013. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
