Obligaţie de a face. Sentința nr. 16/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 16/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 16-12-2013 în dosarul nr. 17368/215/2012
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr._
Ședința publică de la 16 Decembrie 2013
Completul compus din:
Președinte-C. F. D.
Grefier-D. G.
Pe rol, judecarea cauzei civile formulată de reclamanții E. G. și E. V. în contradictoriu cu pârâtul S. I., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile asupra fondului și susținerile orale ale părților au avut loc în ședința publică din data de 09.12.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, pentru a da posibilitatea să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 16.12.2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Asupra cererii deduse judecății:
Prin cererea înregistrată la data de 06.07.2012 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._ reclamanții E. G. și E. V. au chemat în judecată pe pârâtul S. I., solicitând instanței ca prin sentința ce se va pronunța să se dispună obligarea acestuia la desființarea lucrărilor efectuate fără acordul lor și fără autorizație de construire, privind racordarea cu rea-credință la căminul de colectare proprietatea lor sau autorizarea lor la desființarea acestor lucrări pe cheltuiala pârâtului precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului intravilan în suprafață de 266 mp, situat în C., .. 52, pe care este edificată o construcție-casă de locuit, compusă din 3 camere, baie și bucătărie, imobil dobândit prin contractul de întreținere autentificat sub nr. 993/04.04.1997 la BNP Cernobai E.,
Au mai precizat reclamanții că pentru buna funcționare a imobilului situat în C., .. 52 au fost realizate instalații sanitare care cuprind 2 cămine de canalizare, iar la sfârșitul lunii iunie, fără acordul lor, pârâtul a pătruns pe proprietatea lor săpând pe sub fundația gardului despărțitor, racordându-se cu rea-credință la ambele cămine de scurgere ce le aparțin, distrugând, în parte spre latura de vest, pereții acestora cămine și înfundând aceste cămine cu moluz și cărămida rezultată prin surparea către interior a pereților demolați de către pârât.
Reclamanții au mai precizat că au încercat rezolvarea pe cale amiabilă a litigiului, însă pârâtul a refuzat.
În drept, reclamanții și-au întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 582 alin. 1, lit. b) și alin. 2 Noul Cod Civil.
Cererea a fost legal timbrată.
La dosarul cauzei reclamanții au depus, în scop probator, următoarele înscrisuri: contractul de întreținere autentificat sub nr. 993/1997 la BNP Cernobai E., notă de constatare, notificare, decizia nr. 98/01.03.2012 pronunțată de Tribunalul D. în dosarul nr._/215/2009, planșe fotografice, sentința civilă nr. 5223/18.03.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2009, sentința civilă nr._/16.08.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012, extras ecris, certificatul de nomenclatură stradală nr._/05.11.2002 eliberat de Primăria Municipiului C., contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1187/18.07.1997 la BNP D. T., decizia nr. 7814/04.07.2012 pronunțată de Curtea de Apel C. în dosarul nr._/215/2009, răspunsuri la petițiile formulate de către pârât, memoriu tehnic.
Prin întâmpinarea formulată la data de 13.11.2012, pârâtul S. I. a solicitat respingerea cererii, ca nefondată.
În apărarea, pârâtul a susținut că aceeași cerere a fost formulată de către reclamanți pe cale de ordonanță președințială, cerere admisă în parte care, însă nu a fost pusă în executare, prezenta cerere fiind promovată pe fondul nemulțumirilor ce au urmat unui proces de ieșire din indiviziune soluționat irevocabil, în sensul că instanțele au considerat că terenul proprietatea sa nu face parte din masa partajabilă, totodată, fiind respinsă și cererea având ca obiect servitute, astfel cum rezultă din sentința civilă nr. 5223/18.03.2011, decizia civilă nr. 98/2002 și decizia civilă nr. 7814/04.07.2012.
Imediat după pronunțarea acestei soluții de către Curtea de Apel C., mai exact la data de 22.06.2012, reclamanții, fără motiv, au făcut intervenție la căminul în cauză, blocând scurgerea, în acest sens toată mizeria întorcându-se în casa sa, motiv pentru care a formulat mai multe sesizări la instituțiile abilitate, toate acestea rămânând fără rezultat.
Pârâtul a mai arătat că căminul pentru colectarea apelor reziduale se află construit parțial pe terenul proprietatea sa și parțial pe terenul proprietatea reclamanților, iar conducta de scurgere se afla în totalitate pe proprietatea sa.
Pe cale reconvențională, pârâtul a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 266 mp, situat în C., .. 48 și a construcției de pe acest teren, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 1187/18.07.1997, reclamanții fiind vecini cu el, între ei existând limită de hotar, fiind construit un gard, iar construcția și conducta aflate pe terenul proprietatea sa au fost construite cu îngăduința sa.
Mai arată pârâtul că întrucât reclamanții sunt de rea-credință și nu au adoptat un comportament de bună-vecinătate, solicită obligarea acestora să-și ridice căminul de scurgere de pe proprietatea sa și să-și monteze conducta de scurgere pe proprietatea lor.
În drept, pârâtul și-a întemeiat susținerile pe dispozițiile art. 115-118 și art. 119-120 C.p.civ. și art. 1073 C.civil.
Prin cererea precizatoare formulată la data de 03.12.2012 (fila nr. 31), reclamanții au arătat că solicită și obligarea pârâtului la plata sumei de 1787 lei reprezentând manopera și materiale folosite la refacerea celor două cămine de legătură ale apelor menajere distruse de pârât pe care le-au executat pe cheltuiala lor, fiind nevoiți să refacă cele două cămine, la starea inițială de funcționare în regie proprie.
Instanța în baza art. 167 alin.1 C.proc.civ a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtului, proba testimonială și proba cu expertiza tehnică specialitatea construcții civile, iar pentru pârât proba cu înscrisuri și proba cu interogatoriul reclamanților și a dispus proba cu expertiza specialitatea topografie considerându-le pertinente, utile și necesare soluționării cauzei
În cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii P. M. și B. M., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei(filele 78,79).
S-a administrat proba cu interogatoriul părților răspunsurile acestora fiind consemnate și atașate la dosarul cauzei( filele 29,30, 150).
La data de 18.02.2013 a fost depus raportul de expertiză specialitatea construcții civile întocmit de către expert-inginer U. E. (filele 118-130), iar la data de 18.11.2013 raportul de expertiză în specialitatea topografie întocmit de către expert-inginer N. C.( filele 177-192).
La termenul din data de reclamanții au precizat că solicită doar obligarea pârâtului la plata sumei de 1787 lei reprezentând contravaloarea manoperei și a materialelor folosite pentru refacerea căminelor de colectare a apelor menajere, proprietatea lor și distruse de pârât.
Analizând întregul material probatoriu administrat in cauza, instanța reține următoarele:
În fapt, reclamanții E. G. și E. V. sunt proprietarii terenului în suprafață de 266 mp situat în C., .. 52, jud. D. cu următoarele vecinătăți: N-.- P. M., S-moștenitori S. N., V-S. I. conform contractului de vânzare cumpărare autentificat sub nr. 993/04.04.1997 la BNP Cernobai E., iar pârâtul S. I. este proprietarul terenului în suprafață de 266 mp(232 mp din măsurători) situat în C., .. 48, jud. D. cu următoarele vecinătăți N- . B., E- E. G., S- moștenitori S. N., V- B. conform contractului de vânzare cumpărare nr.1187/18.07.1997.
Pentru deservirea imobilului - construcție proprietatea reclamanților este realizată o instalație sanitară compusă din două cămine de colectare a apelor menajere ce sunt amplasate pe terenul proprietatea reclamanților, conducta de canalizare fiind situată atât pe terenul proprietatea reclamanților (între punctele 20-21-22-24) cât și pe terenul proprietatea pârâtului( între punctele 24,25, 26), așa cum rezultă din concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie întocmit de către expertul N. C...
Din cuprinsul raportului de expertiză specialitatea construcții civile efectuat de expert U. E. rezultă că reclamanții au remediat degradările aduse peretelui dinspre latura de vest a celor două cămine, iar costul tuturor reparațiilor s-a ridicat la suma de 1780 lei, fiind suportate integral de către reclamanții E. G. și E. V., conform facturii fiscale . SIV, nr._-30.09.2012 emisa de Ș. I. V. Întreprindere Individuală (filele 61,62 ) și chitanței . SIV din data de 30.09.2012.
În drept, potrivit prevederilor art. 1357 din Cod Civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să îl repare.
Din prevederile legale menționate mai sus rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ următoarele condiții: existenta unei fapte ilicite a unei persoane, prin care s-au adus prejudicii materiale sau morale unei alte persoane, existenta unei legături de cauzalitate între fapta ilicita si prejudiciul cauzat si vinovăția autorului faptei ilicite.
Fapta ilicita reprezintă o acțiune sau inacțiune a unei persoane prin care încălcându-se normele dreptului obiectiv se aduc prejudicii dreptului subiectiv al unei alte persoane.
Din ansamblul probelor administrate în cauza reiese cu certitudine faptul că în luna iunie 2012, pârâtul S. I. a demolat o parte din căminele de colectare a apelor reziduale, situate pe proprietatea reclamanților din C., .. 52, jud. D..
Astfel, instanța retine ca martorii P. M. și B. M. au declarat că pârâtul S. I. a spart o parte din cele două cămine, respectiv partea dinspre gardul ce desparte proprietatea reclamanților de proprietatea pârâților și a înfundat cu moluz conducta de scurgere.
Mai mult, instanța mai arată că prin sentința civilă nr._/16.08.2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2012, irevocabilă prin respingerea recursului pe cale de ordonanță președințială s-a dispus pârâtului reclamant S. I. să sisteze lucrările de demolare a celor două cămine de racord a apelor menajere aflate pe terenul proprietatea reclamanților precum și obligarea acestuia la sistarea lucrărilor de racordare cu rea credință la cele două cămine, în cuprinsul sentinței reținându-se că pârâtul a demolat o parte din aceste cămine, despre care a susținut că se află pe proprietatea sa, iar continuarea lucrărilor de demolare a acestor cămine ar produce reclamanților o pagubă iminentă și ireparabilă, condiții în care susținerea pârâtului că nu el este cel care a distrus pereții celor două cămine colectare este lipsită de credibilitate.
Împrejurarea că la interogatoriul administrat reclamantului E. G. acesta a precizat că la data de 20.06.2012 a efectuat lucrări la căminele în cauză, nu înseamnă că reclamantul E. G. este cel care a deteriorat parțial cele două cămine, în condițiile în care lucrările efectuate de către reclamant au constat în blocarea scurgerii pârâtului care s-a racordat la cele două cămine fără acordul reclamanților.
Existenta unui prejudiciu ca element esențial al răspunderii civile delictuale, consta în efectul negativ suferit de o anumita persoana, ca urmare a faptei ilicite săvârșite de o alta persoană.
Pentru ca prejudiciul sa fie susceptibil de reparare este necesar ca acesta sa fie cert si sa nu fie reparat încă. Caracterul cert al prejudiciului presupune ca acesta sa fie sigur atât în privința existentei cât si în privința posibilității de evaluare.
În acord cu prevederile art. 1169 C. Civ. "cel ce face o propunere înaintea judecații trebuie sa o dovedească", ceea ce presupune ca în cauza reclamantul trebuie sa facă dovada existentei si întinderii prejudiciului material si produs.
Instanța retine ca reparațiile la cele două cămine de colectare a apelor reziduale ce deservesc proprietatea reclamanților a fost achitată de aceștia si se ridica la suma de 1870 lei, aspect dovedit prin devizul de lucrări, raportul de expertiză întocmit în cauză de expertul U. E.(filele 118-130), factura fiscală . SIV, nr._/30.09.2012 emisa de Ș. I. V. Întreprindere Individuală (filele 61,62 ) și chitanței . SIV-30.09.2012.
De asemenea, instanța constata ca si cea de-a treia cerința a angajării răspunderii civile delictuale, aceea a raportului de cauzalitate între prejudiciu si fapta ilicita, este îndeplinita, întrucât, așa cum rezulta din probele administrate, prejudiciul cauzat a fost provocat de fapta ilicita a pârâtului, care deși știa că cele două cămine de colectare nu sunt proprietatea acestuia, acestea fiind situate pe terenul proprietatea reclamanților a efectuat lucrării de demolare a acestora.
Pentru aceste motive, instanța va admite în parte acțiunea precizată și va obliga pârâtul S. I. să plătească reclamanților suma de 1780 lei reprezentând contravaloare reparații.
În ceea ce privește cererea reconvențională formulată de către pârâtul reclamant S. I. având ca obiect obligarea reclamanților la ridicarea căminului de scurgere de pe terenul proprietatea sa instanța constată că este neîntemeiată având în vedere concluziile raportului de expertiză specialitatea topografie efectuat in cauză din care reiese că conducta de scurgere situată pe terenul proprietatea pârâtului și care deservea și imobilul aparținând reclamanților este desființată, urmând a fi respinsă ca atare.
Sub aspectul cheltuielilor de judecata, potrivit dispozițiilor art. 274 Cod proc.civ., partea care cade în pretenții va fi obligata, la cerere, sa plătească cheltuielile de judecata, aceasta obligație avându-si sorgintea în culpa procesuala, dovedita prin aceea ca ea a pierdut procesul.
Fiind in culpa procesuala, pârâtul reclamant S. I. va fi obligat la plata către reclamanții pârâți E. G. și E. V. în baza art. 274 C.pr.civ., a sumei de 3153 lei, reprezentând onorariu avocat ( chitanța nr. 98/03.12.2012- 1500 lei), onorariu expert( chitanțele_/1 din data de 10.09.2013, nr._/1 din data de 05.09.2013 și nr._/1 din data de 04.12.2012 - 1500 lei) și taxă judiciară de timbru în cuantum de 153 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte cererea precizată formulată de reclamanții-pârâți E. G. și E. V., ambii domiciliați în C., .. 52, jud. D. în contradictoriu cu pârâtul-reclamant S. I., domiciliat în C., .. 48, jud. D..
Obligă pârâtul să plătească reclamantului suma de 1780 lei reprezentând contravaloare reparații.
Respinge cererea reconvențională formulată de pârâtul reclamant S. I..
Obligă pârâtul reclamant S. I. să plătească reclamanților pârâți E. G. și E. V. suma de 3153 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.12.2013.
Președinte,Grefier,
C.-F. DrăgoiDiana G.
Red. C.F.D./Tehnored. D.G
5ex./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 8741/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 8398/2013.... → |
|---|
