Ordonanţă preşedinţială. Sentința nr. 4686/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4686/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-03-2013 în dosarul nr. 33833/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4686/2013
Ședința publică de la 22 Martie 2013
Instanța constituită din:
Președinte: E. S.
Grefier: R. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul D. D. L. cu domiciliul procesual ales în Slatina, ., județul O. în contradictoriu cu pârâta D. I. domiciliată în C., .. 3, ., având ca obiect ordonanță președințială.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns reclamantul D. D. L. personal și asistat de av. M. și pârâta D. I. personal.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 22.03.2013, prin Serviciul Registratură, pârâta D. I. a depus o cerere prin care solicită înaintarea prezentei cauze în vederea discutării excepției de conexitate cu dosarul nr._/215/2012 aflat pe rolul Judecătoriei C. și având ca obiect partaj bunuri comune, după care,
Instanța, pune în discuție cererea depusă de pârâta D. I. prin care aceasta solicită înaintarea prezentei cauze în vederea discutării excepției de conexitate cu dosarul nr._/215/2012 aflat pe rolul Judecătoriei C. și având ca obiect partaj bunuri comune.
Având cuvântul, reclamantul D. D. L. prin av. M. depune certificat de grefă cu privire la dosarul nr._/215/2012 aflat pe rolul Judecătoriei C., complet CMF 5 și solicită respingerea cererii de conexare.
Deliberând asupra cererii depuse de pârâta D. I. prin care aceasta solicită înaintarea prezentei cauze în vederea discutării excepției de conexitate cu dosarul nr._/215/2012 aflat pe rolul Judecătoriei C., constatând că dosarul nr._/215/2012 are ca obiect partaj bunuri comune pe calea dreptului comun iar prezenta cerere are ca obiect ordonanță președințială, respinge cererea formulata.
Instanța, din oficiu, pune în dezbaterea contradictorie a părților necesitatea audierii martorilor încuviințați reclamantului D. D. L. prin încheierea de ședință din data de 08.01.2013.
Având cuvântul, reclamantul D. D. L. prin av. M. solicită audierea martorilor încuviințați în ședința publică din data de 08.01.2013 învederând în continuare că martorii sunt prezenți la acest termen de judecată.
Pârâta D. I. arată că se opune audierii martorilor.
Constatând că administrarea probei testimoniale este utilă soluționării cauzei, în temeiul art. 129 alin. 5 Cod procedură civilă, revine asupra dispoziției din data de 01.03.2013 cu privire la respingerea probei testimoniale.
În temeiul art. 186 și următoarele Cod procedură civilă, se administrează proba testimonială în cauză fiind audiați sub prestare de jurământ martorii G. L. F. și Voichiță U. T. ale căror declarații au fost consemnate și atașate la dosarul cauzei.
În temeiul art. 221 – art. 224 Cod procedură civilă, instanța procedează la administrarea probei cu interogatoriul pârâtei D. I..
Nemaifiind cereri prealabile de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Având cuvântul, reclamantul D. D. L. prin av. M. solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.
Pârâta D. I. solicită respingerea acțiunii.
INSTANȚA
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 17.12.2012 sub nr._ reclamantul D. D. L. a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta D. I. ca pe cale de ordonanță președințială să fie obligată pârâta la restituirea bunurilor proprii, de strictă necesitate, care au rămas la domiciliul pârâtei, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, reclamantul a arătat că la data de 28.05.1994 s-a căsătorit cu pârâta iar prin sentința civilă 220/10.01.2008 s-a dispus desfacerea căsătoriei. Prin sentința civilă 2507/2008 a Judecătoriei C. a încheiat o tranzacție cu pârâta în urma căreia imobilul apartament cu două camere a fost dobândit de către aceasta, iar reclamantul a primit autoturismul cu număr de înmatriculare_ . Reclamantul a mai arătat că i s-a interzis accesul în domiciliul conjugal iar o parte din bunuri au rămas la domiciliul pârâtei.
Reclamantul a mai arătat că următoarele bunuri au rămas la domiciliul pârâtei: 2 uniforme militare, 1 trening de culoare neagra, lenjerie intimă, 2 perechi pantofi, un costum stofă neagră, un scaun directorial din piele, masina de cusut Casnica, telefon mobil Samsung S 3500, o trusă de curățat autoturismul, caiete personale.
În drept au fost invocate prevederile art.581 C., art.340 alin.a și c, 342, 343 alin.2 din Noul Cod Civil.
În dovedire, reclamantul a depus în copie la dosar: extras de pe Portalul Instanțelor cu privire la dosarul_/215/2012, facturi, declarație, adeverință, fișa privind asigurarea cu echipament, declarație.
La data de 07.01.2013 pârâta a depus la dosarul cauzei întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
În apărare, pârâta a arătat că deși procesul de divorțul și cel de partaj dintre părți s-au finalizat în anul 2008, reclamantul a continuat să locuiască în apartamentul din . la data de 28.08.2011, când s-a mutat cu concubina. Bunurile obile au fost ridicate de reclamant din apartamentul comun la data de 28.08.2011. De asemenea a mai arătat că cererea reclamantului este inadmisibilă întrucât restituirea unor bunuri mobile se poate solicita doar pe calea dreptului comun.
La data de 08.01.2013 reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere de completare a celei formulate inițial prin care a solicitat si restituirea următoarelor bunuri: 1 pătură albastră din lână, 1 lenjerie pat culoare albă, 1 sapcă kaki, 1 aspirator marca Elite, 2 casate video, 1 album foto cu fotografii personale.
La data de 01.03.2013 reclamantul a depus la dosarul cauzei un înscris intitulat note de ședință prin care a solicitat respingerea întâmpinării ca neîntemeiată. A mai arătat că solicită pe lângă restituirea bunurilor proprii și daune morale în valoare de 7.000 lei întrucât nu s-a putut folosi de bunurile necesare exercitării profesiei.
Instanța a administrat în cauză proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei și proba testimonială fiind audiați martorii G. L. F., Voichiță U. T..
Analizând cererea de ordonanță președințială dedusă judecății, în raport de probele administrate în cauză și de dispozițiile art. 581 C.p.civ., instanța constată următoarele:
Potrivit dispozițiilor art. 581 C.p.civ., pe cale de ordonanță președințială vor putea fi dispuse măsuri vremelnice, în cazuri urgente, pentru păstrarea unui drept ce s-ar putea păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente și ce nu s-ar putea repara, precum și pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar putea ivi cu prilejul unei executări.
Aceste prevederi legale stabilesc trei condiții esențiale de admisibilitate ale cererii de ordonanță președințială, și anume, urgența, caracterul vremelnic al masurii ce se solicita a se lua pe aceasta cale și neprejudecarea fondului prin măsura solicitată.
Principial este admisibila cererea de ordonanta presedintiala pentru a se obtine restituirea bunurilor personale sau destinate exercitării profesiei, ale unuia dintre soti, detinute de celalalt sot, bineînteles daca sunt indeplinite condițiile de admisibilitate ale ordonanței președințiale. Restituirea altor bunuri care nu au acest caracter, precum obiecte electrocasnice, de mobilier, daune morale, nu poate fi solicitata pe calea exceptionala a ordonantei presedintiale, deoarece masura nu are caracter vremelnic si nu justifica urgenta.
In cazul acestei proceduri speciale, instanța nu poate cerceta fondul dreptului disputat între părți, fiind învestită să cerceteze doar aparența acestui drept.
Justificarea aparentei dreptului reprezinta o conditie esentiala pentru ca orice masura provizorie dispusa pe cale de ordonanata presedintiala sa fie conforma cu dispozitiile legale.
De asemenea, urgența trebuie să rezulte din fapte concrete, specifice fiecărui caz in parte, ea indică situațiile în care este necesară intervenția justiției pentru prevenirea unui drept ce s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente ce nu s-ar putea repara ulterior.
În acest sens instanța reține că deși reclamantul a plecat din imobilul atribuit pârâtei în urma procesului având ca obiect partaj bunuri comune, la data de 28.08.2011, cererea având ca obiect ordonanță președințială a fost formulată la data de 17.12.2012, astfel că deși în speță este vorba despre bunuri destinate exercitării profesiei sau uzului personal, reclamantul nu a dovedit urgența restituirii acestor bunuri întrucât o perioada de peste un an a rămas în pasivitate, ceea ce denotă că aceste bunuri nu-i sunt strict necesare.
Pentru aceste considerente, instanța urmează a respinge cererea formulată de reclamant, având ca obiect ordonanță președințială.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea având ca obiect ordonanță președințială formulată de D. D. L. cu domiciliul procesual ales în Slatina, ., județul O. în contradictoriu cu pârâta D. I. domiciliată în C., .. 3, ., ..
Cu recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 22.03.2013.
PreședinteGrefier E. S. R. C. B.
Red. E.S
Tehnored. RCB/ 2 ex.
| ← Obligaţie de a face. Sentința nr. 19/2013. Judecătoria CRAIOVA | Fond funciar. Sentința nr. 5032/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
