Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 03/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 03-07-2013 în dosarul nr. 13056/215/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 03 Iulie 2013
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul V. C. N. L. și intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D. – Biroul Poliției Rutiere, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, lipsind intimata.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care
Petentul a solicitat încuviințarea probei testimoniale cu martorul P. M. A., prezent în instanță la acest termen.
Apreciind utilă, pertinentă și concludentă soluționării cauzei proba testimonială cu un martor, pentru petent, în temeiul art. 258 coroborat cu art. 309 din N.C.pr.civ., o încuviințează.
S-a audiat martorul prezent, P. M. A., sub prestare de jurământ, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar, după care,
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, in temeiul art. 394 N.Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Petentul solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 10.04.2013 a fost înregistrată pe rolul instanței plângerea contravențională formulată de petentul V. C. N. L. împotriva procesului verbal de constatare și sancționare a contravențiilor . nr._/29.03.2013 încheiat de intimata I. D. solicitând anularea acestuia, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 300 lei și a sancțiunii suspendării dreptului de a conduce.
În fapt, a arătat că la data de 29.03.2013 circula regulamentar cu auto proprietate personală pe . C., iar după pasajul pietonal de la intersecția cu Calea București a fost oprit de un agent al Poliției Rutiere care i-a reproșat că nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare. Petentul a explicat agentului de poliție că singurul pieton care se pregătea să traverseze a pus piciorul pe partea carosabilă după ce autoturismul său depășise deja marcajul pietonal.
A mai arătat petentul că la rubrica "martor asistent" nu a fost trecut niciun nume, deși agentul avea obligația de a consemna datele de identificare și adresa pietonului prejudiciat prin conduita petentului.
În drept și-a întemeiat plângerea pe dispozițiile CEDO; Constituția României, OG 2/2001.
La dosar a depus: procesul verbal contestat copie și exemplarul 2 original, dovada de circulație . nr._/29.03.2013 eliberată de Biroul Rutier C..
Intimata a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
A arătat că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal. consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptată, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ solicită judecarea cauzei în lipsă.
Petentul a depus la dosar răspuns la întâmpinarea intimatei prin care a solicitat respingerea apărărilor invocate de intimată, arătând că un martor care a fost de față la desfășurarea evenimentului poate răsturna prezumția simplă de temeinicie a mențiunilor din procesul-verbal. Pe de altă parte, agentul constatator nu a procedat la consemnarea datelor de identificare ale pietonului întrucât o asemenea persoană nu a existat.
În scop probator, petentul a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei testimoniale, fiind audiat în cauză martorul P. M. A..
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, în raport de susținerile petentului din plângerea formulată și proba testimonială administrată în cauză, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 29.03.2013 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de disp. art. 135 lit.h și art.147 pct.1 din HG 1391/2006 și art. 36 alin.1 din OUG 195/2002, constând în aceea că a condus autoturismul OPEL cu numărul_ pe . la efectuarea virajului la dreapta pe . a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare pe marcajul specific semnalizat corespunzător .De asemenea, nu are certificatul de înmatriculare asupra sa și nu purta centura de siguranță în timpul mersului ,petentului aplicându-i-se o amendă contravențională în valoare de 300 lei.
Petentul a formulat obiecții în sensul că a menționat că pietonul nu era pe trecere.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului (aplicarea unei amenzi în cuantum de 300 de lei) cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând legalitatea procesului verbal de contravenție contestat potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 si art. 17 din OG 2/2001).
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal de contravenție și declarațiile martorului P. M. A. propus de petent, care a relatat că petentul nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa, în ceea ce privește neacordarea de prioritate la trecerea de pietoni, în sensul că nu au fost pietoni pe trecere, instanța reține ca întemeiată plângerea contravențională în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 135 lit. h din HG 1391/2006. Instanța reține că petentul nu a făcut dovada contrară stării de fapt reținută de agentul constatator în privința neprezentării certificatului de înmatriculare și a situației că nu purta centura de siguranță în timpul mersului.
Pe cale de consecință, instanța va admite în parte plângerea si va dispune anularea în parte a procesului verbal contestat în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 135 lit. h din HG 1391/2006, în condițiile art. 34 din OG 2/2001, și va menține procesul verbal de contravenție pentru art.147 alin.1 pct.1 din HG 1391/2006 și art. 36 pct.1 din OUG 195/2002.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte plângerea formulată de petentul V. Cluadiu N. L., cu domiciliul în C., .. 88, ., . în contradictoriu cu intimata I. D. - Biroul Rutier C., cu sediul în C., .. 50, județul D..
Anulează, în parte, procesul verbal de contravenție . nr._/29.03.2013 emis de I. D. - Biroul Rutier C., în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. 135 lit. h din HG 1391/2006.
Menține procesul verbal de contravenție în ceea ce privește contravențiile prev. de art. 147 alin. 1 pct. 1 din HG 1391/2006 și art. 36 pct. 1 din OUG 195/2002.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 03.07.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. G. V.
Red. A.G.
Tehnored. V.G. 4 ex./05.09.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2687/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 3281/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
