Plângere contravenţională. Sentința nr. 2687/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2687/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 19-02-2013 în dosarul nr. 34767/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr. 2687
Ședința publică din data de 19 februarie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș.-C.
Pe rol soluționarea cauzei civile privind pe petentul VINĂTORU D. V., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D..
Dezbaterile și cuvântul pe fond au avut loc în ședința publică din data de 15 februarie 2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea în cauză la data de 19 februarie 2013, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 21.12.2012, sub nr. de dosar_, petentul VINĂTORU D. V. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D., anularea procesului-verbal . nr._ din data de 10.12.2012 în parte.
În motivarea în fapt a plângerii, petentul a arătat că prin procesul-verbal contestat a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 280 lei și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile pentru faptul că a depășit un autoturism pe o porțiune de drum în care depășirea este interzisă.
A învederat petentul că nu este vinovat de săvârșirea faptei, deoarece microbuzul situat în fața sa semnalizase virajul la dreapta în prima intersecție și se încadrase pe marginea din dreapta a carosabilului, permițându-i să continue în față pe . să depășească axul drumului și fără să calce linia continuă, pe banda din sens invers circulând mașini în coloană. A mai menționat petentul că în momentul opririi de către agentul de poliție nu purtau centura de siguranță, nici el și nici pasagerul din dreapta.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 118 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
A fost anexat plângerii procesul-verbal . nr._ din data de 10.12.2012, în original (f.4).
Plângerea este scutită de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar conform art. 36 din O.G. nr.2/2001 coroborat cu art. 15 lit. i din Legea nr. 146/1997 rap. la art. 1 alin. 2 din O. G. nr. 32/1995.
Intimatul a depus întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiate și menținerea procesului-verbal de contravenție, care beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, starea de fapt reținută neputând fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului.
În drept, au fost invocate dispozițiile Codului de procedură civilă și dispozițiile O.G. nr.2/2001.
În baza ar. 242 alin.2 C.proc.civ., s-a solicitat de către intimat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisurile aflate la dosar și proba testimonială cu un martor, a cărui declarație se află consemnată și atașată la dosar, apreciindu-le ca fiind legale, pertinente, concludente și utile justei soluționări a cauzei.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . nr._ din data de 10.12.2012, petentul Vinătoru D. V. a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 280 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce autovehicule pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.120 lit. h din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit art. 100 alin. 3 lit.e din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât la data de 10.12.2012, a condus autoturismul cu numărul de înmatriculare_ pe . a depășit neregulamentar autoturismul_ în zona de acțiune a indicatorului " Depășirea interzisă", montat la loc vizibil, în aceeași direcție de mers. De asemenea, petentul a fost sancționat cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 36 alin.1 din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât nu purta centura de siguranță.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de petent, iar la rubrica obiecțiuni, petentul a consemnat faptul că nu a depășit linia continuă, putând dovedi acest lucru cu martori.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal . nr._ din data de 10.12.2012, a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține însă că petentul a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat, făcând dovada contrarie celor reținute în procesul-verbal. Astfel, martorul Di M. D. a precizat faptul că în timp ce se deplasa cu mașina petentului pe . nu a trecut pe sensul celălalt de mers.
Cu privire la cea de-a doua faptă contravențională reținută în sarcina petentului, instanța constată că nu se contestă existența acesteia, astfel că nu va fi analizată.
În raport de toate aceste considerente, instanța urmează să admită în parte plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție în ceea ce privește contravenția prevăzută de art.120 alin.1 lit. h din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, va exonera petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei și va înlătura sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte plângerea contravențională formulată de petentul VINĂTORU D. V., domiciliat în comuna Argetoaia, .. 16, ., în contradictoriu cu intimatul INSPECTORATUL DE POLIȚIE AL JUDEȚULUI D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul-verbal . nr._ din data de 10.12.2012 în ceea ce privește contravenția prevăzută de art.120 alin.1 lit. h din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
Exonerează petentul de la plata amenzii contravenționale în cuantum de 280 lei și înlătură sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Menține celelalte dispoziții ale procesului-verbal de contravenție.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 19 februarie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș.-C.
Red.Dact.C.A.
5 ex. 19.03.2013
2 ex. .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 03/2013.... → |
|---|
