Plângere contravenţională. Sentința nr. 09/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 09/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 09-10-2013 în dosarul nr. 19101/215/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională –
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._
Ședința publică de la 09 Octombrie 2013
Instanța constituită din:
Președinte ANIȘOARA G. –Judecător
Grefier V. G.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . SRL și intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, in temeiul art. 394 N.Cod procedură civilă declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare, întrucât părțile au solicitat judecarea cauzei în lipsă.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, reține următoarele:
La data de 06.06.2013 petenta . SRL a formulat în contradictoriu cu Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . 13 nr._ din 16.05.2013, solicitând anularea acestuia.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că prin procesul-verbal amintit a fost sancționată deoarece s-a constatat la data de 16.05.2013, ora 9,39, autoturismul cu numărul de înmatriculare_, aparținând, chipurile, societății petente, a circulat la data de 25.04.2013, ora 14,05, locul DN 56 km 2+800 m B., fără a deține rovinietă valabilă, proba fiind făcută cu foto___.
Înțelege să conteste respectivul proces verbal datorită faptului că era imposibil în mod obiectiv ca la data menționată autoturismul proprietatea societății să fi circulat pe sectorul de drum amintit fără a poseda rovinietă valabilă.
Arată că este imposibil ca imputata contravenție să fi fost
comisă de societatea petetă întrucât la data de 06.05.2009 acesta a vândut
autoturismul F. PUNTO înmatriculat cu nr._ către S.C
„R." SRL C., dovadă deplină în acest sens fiind factura nr. 01
din 06.05.2013.
Menționează că autoturismul avea următoarele caracteristici tehnice: marca F. PUNTO, . caroserie ZFA_44, an fabricație 2002, număr de înmatriculare :_, culoare N..
Autoturismul a fost radiat din evidențele Direcției de Impozite și Taxe Locale C. în aceeași lună, și va prezenta ulterior și dovada scrisă în acest sens.
La data vânzării, a predat cumpărătorului posesia și cheile autoturismului.
De altfel, cu factura .-10 Nr. 299 din 25.05.2010, autoturismul a fost vândut de S.C. „R." SRL C. către numita G. C., domiciliată în C., Calea București, ., ..
Prin urmare, face dovada că era imposibil ca acesta să fi săvârșii contravenția imputată prin proba cu înscrisuri, în condițiile date fiind evident că persoana care se face vinovată de săvârșirea ei este cumpărătoarea G. D., cea care se află în prezent în posesia autoturismului și care nu a procedat la schimbarea certificatului de înmatriculare la poliție pe numele său.
Motivele de drept ale cererii rezidă în prevederile art. 1 din O.G. 2/2001, privind imposibilitatea săvârșirii contravenției de către acesta și lipsa vinovăției sale - ca element constitutiv al contravenției - în ceea ce privește săvârșirea faptei.
Pentru dovedirea plângerii, solicită proba cu înscrisuri, și anexează cele două facturi amintite, nr. 013/06.05.2009 și nr. 299/25.05.2010, urmând ca ulterior să depună și dovadă emisă de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei C., care să ateste că autoturismul a fost radiat de la rolul său din evidențele fiscale.
De asemenea, pentru dovedirea stării de fapt, mai exact a faptului vânzării, a predării posesiei și cheilor autoturismului către noul cumpărător, a faptului că autoturismul a fost condus de cumpărătoare pe sectorul de drum menționat în procesul-verbal la data săvârșirii contravenției fără a fi fost achitată rovinieta și că la data amintită cumpărătoarea nu procedase la preschimbarea certificatului de înmatriculare al autovehiculului pe numele său, solicită și administrarea probei testimoniale, urmând a fi audiată ca martor numita G. C..
A mai precizat că singura explicație pentru sancționarea sa, fosta proprietară a autovehiculului, care nu are nici o vină, este aceea că noul proprietar nu a înscris în evidențele organelor de poliție autovehiculul, iar C.N.A.D.N.R., fară a verifica baza date a organelor financiare, a procedat direct la sancționarea sa, deși nu mai figurează ca proprietară a autoturismului de patru ani.
Din moment ce face dovada că a vândut legal autoturismul încă din data de 06.05.2009, iar la data de 25.05.2010 acesta a fost revândut unei terțe persoane, și a procedat și la radierea autovehicolului F. PUNTO de la rolul fiscal, înseamnă că și-a îndeplinit toate obligațiile legale ce îi reveneau, ca vânzător al autoturismului.
Pe cale de consecință, învederează că nu poate fi trasă la răspundere societatea pentru inacțiunea noului proprietar, numita G. D., care a tergiversat momentul preschimbării certificatului de înmatriculare.
O altă interpretarea dată prevederilor legale nu ar face altceva decât să consacre un grosier și veritabil abuz de drept, pe câtă vreme face dovada cu înscrisuri și în completare cu un martor că în urmă cu aproape patru ani în raport cu data săvârșiții contravenției a înstrăinat legal autoturismul.
Aceasta și-a îndeplinit toate obligațiile legale; tocmai din acest motiv automobilul a și fost radiat de la rolul său fiscal încă din mai 2009. Radierea nu ar fi fost posibilă dacă măcar una dintre formalități nu ar fi îndeplinit-o.
Pe acest plan, învederează instanței de judecată că nu îi este imputabilă gestionarea defectuoasă ori necorelarea bazelor de date ale diferitelor instituții din România.
Arată că cel mai probabil, intimata va susține că nu îi sunt opozabile cele două facturi amintite, însă dovada emisă de Direcția Impozite și Taxe din cadrul Primăriei C., pe care o va prezenta ulterior, și care va atesta că autoturismul a fost radiat de la rolul său în evidentele fiscale încă din mai 2009, îi va fi pe deplin opozabilă, deoarece radierea s-a făcut anterior constatării și sancționării contravenției imputate.
Subzistă pe deplin așadar această primă critică a plângerii sale, vizând imposibilitatea săvârșirii contravenției de către petentă.
Un alt temei faptic pentru anularea procesului-verbal contestat este lipsa semnăturii agentului constatator, cerință prevăzută sub sancțiunea nulității de art. 17 din O.G. nr. 2/2001, privind constatarea și sancționarea contravențiilor - ca temei juridic sau de drept. Nulitatea respectivă se poate constata și din oficiu de către instanță.
Lipsa semnăturii o dovedește prin administrarea probei cu înscrisuri, în speță prezentarea unei copii de pe procesul-verbal contestat, cu mențiunea că semnătura electronică de pe procesul-verbal nu este suficientă, după cum a statuat și practica judiciară a instanțelor judecătorești din județul Cluj, care au constatat în mod constant nulitatea proceselor verbale încheiate de C. în același mod.
Legea nr. 455/2001 dispune că înscrisul în formă electronică este destinat pentru a fi citit printr-un program informatic. Ori, amenda primită de societate este dată pe hârtie, și nu pe un suport informatic.
„per a contrario" ca argument juridic, pretinsa semnătură electronică nu este validă; ca atare, singura validă pentru suportul hârtie ar fi semnătura olografă, care în speță lipsește cu desăvârșire.
Anexează prezentei cereri procesul-verbal . Nr._ din 16.05.2013 al C., și în fotocopie înscrisurile despre care a făcut vorbire, facturile nr. 013/06.05.2009 și nr. 299/25.05.2010.
Solicită judecarea cauzei și în lipsa, potrivit art. 411 alin. 1 pct. 2 teza a H-a și art. 411 alin. 2 Cod Procedură Civilă Nou.
La data de 04 iulie 2013, intimata C. a depus întâmpinare, prin care a învederat următoarele:
În fapt, la data de 25.04.2013, pe DN 56 km 2+800m, pe raza localității B., vehiculul cu nr. de înmatriculare_, aparținând E. N. ADVERTISING SRL, cu domiciliul/sediul în D. mun. C. CALEA UNIRII Nr. 186 ., a fost surprins că a circulat pe drumurile naționale fără a deține rovinieta valabilă, sens în care, la data de 16.05.2013, a fost întocmit Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ de către Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România S.A. prin subunitatea acesteia Centru! de Studii Tehnice Rutiere și Informatică - CESTRIN.
Potrivit dispozițiilor art.1. alin. 2 din Ordonanța nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, începând cu data de 01 iulie 2002 a fost introdus tariful de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România, aplicat tuturor utilizatorilor români pentru toate autovehiculele înmatriculate care sunt folosite pe rețeaua de drumuri naționale din România și structurat în funcție de perioada de parcurs și de staționare, de încadrarea în clasa de emisii poluante (EURO), de masa totală maximă autorizată (MTMA) și de numărul de axe, după caz.
Solicită ca instanța să constate că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ îndeplinește toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
A mai precizat că procesul verbal a fost întocmit, cu respectarea prevederilor art. 9, alin. 2 si 3 din O.G. nr. 15/2003, în lipsa contravenientului și a martorilor, constatarea contravenției fiind efectuată cu ajutorul mijloacelor specifice ale Sistemului Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare și Control a Rovinietei - S.I.E.G.M.C.R., contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor.
Din coroborarea prevederilor art.7 din Legea nr.455/2001 cu prevederile art. 19 din O.G. nr. 2/2001, reiese că Procesul Verbal de Constatare a Contravenției este întocmit și semnat cu respectarea prevederilor legale. Mai mult, procesul verbal contestat conține mențiunea expresă că a fost generat și semnat electronic de către agentul constatator B. D. A., cu certificatul calificat emis de CertSIGN SA
Pentru aceste motive solicită respingerea contestației ca fiind nefondată și neîntemeiată și, în subsidiar, menținerea Procesului Verbal de Constatare a Contravenției . nr._ ca fiind temeinic și legal.
În drept, își întemeiază întâmpinarea pe dispoz. dispozițiilor O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, Legea nr.455 / 2001 privind semnătura electronică, Ordinul M.T.I nr. 769 / 2010 cu modificările și completările ulterioare - Norme metodologice pentru aplicarea tarifului de utilizare a rețelei de drumuri naționale din România.
În scop probator a solicitat proba cu înscrisuri și orice alte probe doveditoare vor reieși din dezbateri.
Anexat întâmpinării a depus: proba foto obținută cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator; certificat calificat pentru semnătura electronică cu valoare legală.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal de constatare a contravenției . NR._/16.05.2013, întocmit de CNADR SA, petenta a fost sancționată contravențional,reținându-se că la data de 16.05.2013, vehiculul categoria A, cu numărul de înmatriculare_ , aparținând petentei, a circulat la data de 25.04.2013, ora 14.05, locul DN 56 KM 2+800 m, B., fără a deține rovinietă valabilă .
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001,instanța învestită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată. O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentei la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție.
După cum a constatat Curtea Europeană a Drepturilor Omului (în cauzele Salabiaku c. Franței, hotărârea din 07.10.1998 și A. c. României, hotărârea din 04.10.2007 ), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie contravențională sau materie penală(cum este calificată, în unele situații, materia contravențională,prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului. Trebuie însă îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În cauză, atât miza litigiului cât și posibilitatea petentei de a combate prezumția de legalitate și de temeinicie, îndreptățesc aplicarea acestei prezumții.
Cu privire la legalitatea procesului verbal, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor art.16,17 din O.G. nr. 2/2001, și art.7 din Legea nr. 455/2001, cuprinzând toate mențiunile obligatorii indicate de aceste texte legale.
Sub aspectul temeiniciei, analizând cuprinsul procesului verbal, și înscrisurile depuse, instanța reține că petenta nu a dovedit că nu a săvârșit fapta reținută în sarcina sa. În speță, instanța reține că petenta invocă propria culpă, ceea ce este inadmisibil în susținerea plângerii contravenționale.
Astfel, petenta invocă situația că la data de 06.05.2009 ar fi înstrăinat autoturismul marca F. Punto, cu numărul de înmatriculare_, depunând la dosar copie factură nr. 013/06.05.2009, ce reprezintă un înscris opozabil doar părților contractante. Ulterior acestui înscris, petenta nu a îndeplinit una din obligațiile ce îi reveneau dacă a înstrăinat autoturismul, respectiv: petenta avea obligația, conform Ordinului 1501/2006 privind procedura înmatriculării, radierii și eliberării autorizației de circulație provizorie sau probe a vehiculelor, art. 24 alin. 2lit. d, să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului în sensul radierii acestuia de pe numele său sau și în baza de date a MAI-Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor . Până la efectuarea acestor formalități, petenta este cea înscrisă în cartea de identitate a vehiculului ca fiind proprietar și utilizator al autoturismului.
Potrivit art.7 și art.1 alin.1 lit.b din OG 15/2002 obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului vehiculului care este menționat în certificatul de înmatriculare ; utilizator fiind persoana fizică sau juridică înscrisă în certificatul de înmatriculare, care are în proprietate sau care, după caz, poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
În speță,instanța reține că petenta a săvârșit fapta reținută în sarcina sa întrucât nu a dovedit o altă stare de fapt decât cea reținută de agentul constatator.
Având în vedere aceste considerente, instanța va respinge plângerea, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta . SRL, cu sediul în C., .. 91, jud. D., în contradictoriu cu intimata Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA, cu sediul în București, Bld. I. M., nr. 401 A, sector 6.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 09.10.2013.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Anișoara G. V. G.
Red. A.G.
Tehnored. VG
4 ex./11.11.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5282/2013.... | Obligaţie de a face. Sentința nr. 4790/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
