Plângere contravenţională. Sentința nr. 1885/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1885/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-02-2013 în dosarul nr. 26672/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1885/2013
Ședința publică de la 04 Februarie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent IOȚA M. PFA și pe intimat I.T.M. D., având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru petent avocat B. iar pentru intimat c.j. T. A..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Reprezentanta petentului depune la dosar copia dosarului salariatei D. C..
C.j. T. A., pentru intimat, nu solicită termen pentru observarea înscrisurilor depuse.
Nemaifiind alte cereri de încuviințat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Reprezentanta petentului solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contraventie, exonerarea petentei de la plata amenzii iar în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului. Nu solicită cheltuieli de judecată.
C.j. T. A., pentru intimat, solicită respingerea plângerii, mentinerea actului sanctionator în întregime, iar cu privire la înlocuirea sancțiunii amenzii cu sanctiunea avertismentului se opune, motivand că petentei i-a fost aplicat minimul amenzii.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul judecătoriei C. sub nr._, petenta PFA IOȚA M. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D. anularea procesului verbal de constatare a contravenției ., nr._, încheiat la data de 03.10.2012, cu consecința exonerării de plata amenzii, iar, în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale, cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii, petenta a arătat că, la data de 03.10.2012 a fost sancționată contravențional cu suma de 10.000 lei pentru încălcarea art.16, alin.1 din Legea nr.53/2003, republicată, consemnându-se în procesul-verbal că a fost depistată numita D. C. care desfășura activitate din 01.10.2012 pentru societatea sus menționată.".
A mai arătat petenta că cele consemnate în procesul verbal de contravenție nu sunt conforme cu realitatea, întrucât în acea zi la ora 16, cand a plecat după marfă a rugat-o pe numita D. C. este rudă cu soția sa să rămână la societate pentru 2-3 ore cât era plecat după marfă, fără ca aceasta să presteze vreo activitate.
A susținut în continuare petenta că nu este necesar să-i întocmească contract de muncă pentru faptul că îl ajută la nevoie, acesta recompensând-o fie cu bunuri, fie material, pentru serviciile acordate.
În drept, au fost invocate dispozițiile O.G. nr. 2/2001.
In dovedirea cererii petenta a atașat la dosar: procesul-verbal de contravenție contestat, înștiințarea de plată și în copie proces verbal de control cu anexa nr.1și anexa nr.2.
Plângerea este scutita de plata taxei judiciare de timbru conform art. 15 lit. I si art. 15 lit. p din Legea nr.146/1997 raportat la art. 36 din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, aprobata cu modificări prin Legea nr. 180/2002, cu completările si modificările ulterioare, si de plata timbrului judiciar, conform art. 1 din OG nr. 32/1995, aprobata prin Legea nr. 106/1995.
La data de 05.11.2012 intimatul I.TM D. a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată întrucât procesul-verbal de contravenție a fost întocmit în mod corect în baza legii nr.53/2003, modificată și completată și cu respectarea O.G. nr.2/2001.
A mai arătat intimata că prima faptă contravențională constă în primirea la muncă a numitei D. C. fără a avea încheiat în formă scrisă contract individual de muncă potrivit art.16, alin.1 din Legea nr.53/2003 si sancționată de art.260, alin.1, lit e din Legea nr.53/2003.
Astfel, la data de 01.10.2012, ora 16,00 agenții constatatori au efectuat un control în vederea identificării și combaterii muncii fără forme legale de angajare în localitatea P., județul D., unde a fost intervevată pe bază de fișă de identificare persoana menționată mai sus, iar la data definitivării controlului și întocmirii actului sancționator din data de 03.10.2012, s-a constatat că această persoană a fost depistată prestând activitate în folosul petentei fără a avea încheiat contract individual de muncă în formă scrisă.
Dovada cea mai elocventă a săvârșirii faptei reținute în sarcina petentei o constituie declarația numitei D. C. din data de 01.10.2012. Această persoană a fost intervievată pe baza fișei de identificare ., nr._ declarând pe propria răspundere și însușită prin semnătură, în cuprinsul căreia se menționează clar la rubrica FORMA ÎN BAZA CĂREI PRESTEZ ACTIVITATEA ,,nu am semnat contract individual de muncă, nu sunt zilier,, și presta activitate în folosul unității în funcția de vânzător și până la ora 16:00, încât până la data controlului această persoană a desfășurat muncă în folosul societății fără a avea încheiat contract individual de muncă.
S-a precizat că persoana depistată prestând actvitate fără forme legale nu apare evidențiată în registrul general de evidență a salariaților la data de 01.10.2012, societatea nerespectând astfel nici dispozițiile art.4, alin.1, lit.a din HG 500/2011.
Existența faptei reținute în sarcina petentei este dovedită prin procesul-verbal de control nr._/03.10.2012 însoțit de două file anexate și toată documentația a fost întocmită în urma controlului în prezența reprezentantului legal al societății, care a semnat fără nici o obiecțiune actul de control, ceea ce reliefează faptul că petenta recunoaște direct fapta contravențională.
După cum se poate observa, declarația este completată de către persoana depistată fără forme legale de angajare care a menționat foarte clar că nu a semnat un contrat de muncă.
Intimatul a mai arătat că la data controlului, agentul constatator a emis o invitație, iar potrivit acestei inștiințări unitatea era obligată să se prezinte la data de 03.10.2012 la I.T.M. D., cu o . documente în vederea verificării acestora de către organelle abilitate ale statului încât în momentul întocmirii actului sancționator nu a menționat nici un aspect cu privire la susținerea potrivit căreia peroana D. C. a fost lăsată doar câteva momente în incinta respectivă.
Astfel, pentru motivele arătate, solicită respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată și menținerea în totalitate a procesului verbal ., nr._/03.10.2012 din care reiese în mod indubitabil veridicitatea situației de fapt găsite cu ocazia controlului efectuat la societatea petentă.
În drept, au fost invocate prevederile art. 115 C.pr.civ, legea nr. 53/2003 si ale OG nr. 2/2001.
În dovedire, intimatul a depus în copie următoarele înscrisuri: proces-verbal de control cu anexa nr.1 și anexa nr.2, invitație, fișă de identificare a numitei D. C., certificat de înregistrare fiscală.
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martora D. C..
În cadrul probei testimoniale, în ședința publică din data de 10.12.2012 a fost audiată martora D. C., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal ., nr._ încheiat la data de 03.10.2012, petenta Ioța M. PFA a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 10.000 lei și avertisment pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art.260, alin.1, lit. e din Legea nr.53/2003, republicată, respectiv art.3, alin.1 din Legea nr.252/2003.
S-a reținut în sarcina petentei că, la verificarea efectuată în data de 01.10.2012, orele 16:00, la punctul de lucru al Ioța M. PFA din . a fost depistată numita D. C. care desfășura activitate din 01.10.2012 pentru societatea sus-menționată.
Din declarația dată de salariată rezultă că lucrează 5 ore în ziua de 01.10.2012 respectiv până la ora 20, iar pentru activitatea prestată la societate primește suma de 30 de lei pentru ziua lucrată.
S-a mai reținut în sarcina petentei și faptul că aceasta nu a prezentat registrul unic de control conform prevederilor Legii nr.252/2003.
Procesul-verbal de contravenție a fost semnat de agentul constatator și de petentă, aceasta din urmă cu obiecțiuni în sensul că nu este de acord cu sancțiunea primită.
Constatând ca plângerea a fost formulata în termenul legal prevăzut de art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001, cu completările și modificările ulterioare, instanța urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, conform prevederilor art.34 alin.1 din același act normativ.
Verificând actul constatator sub aspectul legalitatii, instanta apreciaza ca în cauza nu exista motive de nulitate absoluta, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, referitoare la conditiile de fond si de forma a acestuia(art.17 din OG nr.2/2001).
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Prima faptă reținută în sarcina petentei este prevăzută și sancționată de art.260, alin.1, lit.e din Legea nr.53/2003 republicată potrivit căruia constituie contravenție primirea la muncă a până la 5 persoane fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art.16, alin.(1), și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 20.000 lei pentru fiecare persoană identificată., iar cea de-a doua faptă este prevăzută și sancționată de art.3, alin.1 din Legea nr.252/2003, potrivit căruia contribuabilii au obligația de a prezenta organelor de control registrul unic de control.
În cauză, instanța reține că în urma controlului efectuat în data de 01.10.2012 orele 16:00, la punctul de lucru al Ioța M. PFA din . depistată numita D. C. care desfășura activitate din 01.10.2012 pentru societatea sus-menționată.
Situația de fapt existentă în momentul controlului este confirmată de numita D. C. care prin declarația pe care a dat-o în fața organului de control, a arătat că prestează activitate în funcția de vânzător pentru societatea petentă 5 ore/zi, respectiv până la ora 20, de la data de 01.10.2012, fără să semneze contract de muncă și în schimbul sumei de 30 de lei pentru ziua lucrată, declarație care este rezultatul unei manifestări libere de voință.
Instanța reține că declarația dată de numita D. C. în momentul efectuării controlului are valoarea unei mărturisiri extrajudiciare care nu poate fi revocată decât pentru eroare de fapt, ce nu a fost invocată și dovedită în cauză.
Instanța urmează să înlăture atât susținerea petentei cât și depoziția numitei D. C., audiată în calitate de martor, în sensul că aceasta i-a ținut locul administratorului pentru o scurtă perioadă de timp, având în vedere că aceste aspecte nu au fost menționate de către martoră în fișa de identificare la momentul întocmirii și semnării acesteia și nici de societatea petentă în momentul întocmirii și semnării procesului-verbal de control și a actului sancționator.
Mai mult, instanța mai arată că semnând fără obiecțiunii anexa nr.1 și 2 (plan de măsuri- filele 42, 43), angajatorul a consimțit că va intra în legalitate, în acest fel recunoscând fapta, în mod indirect.
În acest sens, se reține și faptul că ulterior încheierii procesului-verbal de contravenție petenta a încheiat cu numita D. C. un contract individual de muncă în cuprinsul căruia se menționează că aceasta va presta muncă pentru societatea petentă începând cu data de 22.10.2012.
Față de cele arătate, având în vedere că în fața instanței de judecată petenta a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, în raport de probele administrate în cauză, rezultă că fapta a fost descrisă în mod corect de către organul de control, instanța apreciind că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentei Ioța M. PFA încălcarea obligațiilor sus-arătate și sancționarea sa în temeiul art.260, alin.1, lit. e din Codul Muncii, care se referă la primirea la muncă a persoanelor fără încheierea unui contract individual de muncă, potrivit art. 16 alin. 1 din Codul Muncii.
În ceea ce privește pericolul social al faptei angajatorului, instanța constată că acesta este deosebit de grav având în vedere consecințele ce decurg din primirea la muncă a unei persoane fără forme legale de angajare atât pentru persoana în cauză care nu poate beneficia de anumite drepturi deoarece abia după momentul încheierii contractului individual de muncă salariații dobândesc drepturile prevăzute de lege, drepturi ce izvorăsc din calitatea lor de salariat( vechime în muncă, drepturi de pensie, dreptul la șomaj, dreptul la asigurări de sănătate, dreptul la concediu), cât și pentru angajator care prin neîncheierea contractului de muncă se sustrage de la plata impozitului pe salarii, nu efectuează contribuția pentru fondul de sănătate, fondul de pensii, fondul de șomaj.
Procedând în aceste fel există pericolul ca angajatorul să realizeze beneficii din exploatarea „muncii la negru”, în defavoarea salariaților cărora le sunt lezate astfel drepturile ce rezultă ca urmare a dobândirii calității de salariat. Ori, dobândirea calității de salariat are loc doar în urma încheierii unui contract individual de muncă între persoana care prestează munca și angajator.
De asemenea instanța mai reține că gradul ridicat de pericol social a unei asemenea fapte rezultă și din limitele relativ mari ale amenzilor reglementate de actul normativ – art. 276, alin 1 din Codul Muncii, legiuitorul stabilind astfel de sancțiuni având în vedere consecințele sociale și fiscale ale unor asemenea fapte, constând în lipsa măsurilor de protecție și asistență socială a persoanelor respective și al nevirării contribuțiilor la diverse bugete publice.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 10.000 lei, sancțiune ce corespunde gradului de pericol social al faptei și care respectă criteriile prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr.2/2001 fiind corect individualizată în raport cu realizarea scopului sancțiunii care nu poate fii atins decât prin executarea amenzii contravenționale aplicate, în măsura în care petenta s-a manifestat în sensul nerecunoașterii faptei săvârșite.
În ceea ce privește cea de-a doua faptă reținută în sarcina petentei instanța arată că aceasta nu a administrat dovezi din care să rezulte o alt situație de fapt.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.34 din OG nr. 2/2001, instanța va respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petenta PFA Ioța M., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă D., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ., nr._/03.10.2012, încheiat de I. D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petenta PFA Ioța M., cu sediul în ., ., jud.D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul Teritorial de Muncă D., cu sediul în C., ..51, județul D., împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor, ., nr._/03.10.2012, încheiat de I. D., ca neîntemeiată.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 04.02.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.D.N.
4ex/07.03.2013
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 11/2013. Judecătoria CRAIOVA | Revendicare imobiliară. Sentința nr. 8276/2013. Judecătoria... → |
|---|
