Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 28-10-2013 în dosarul nr. 13057/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 28 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent B. D. și pe intimat I. D. BIROUL RUTIER C., având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă pentru petent av. M. M. și martora O. M. D., lipsă fiind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
În temeiul art.321 NCPC instanța procedează la audierea martorei O. M. D., declarația acesteia fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Av. M. M., pentru petent, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea petentului de la plata amenzii, restituirea permisului de conducere reținut iar în subsidiar înlocuirea sanctiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de fata, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul B. D. în contradictoriu cu intimatul I. D.–Biroul Rutier a solicitat în principal anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 29.03.2013 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale, iar în subsidiar înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu sancțiunea avertisment.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa.
A mai arătat petentul că prin procesul-verbal de contravenție s-a reținut în sarcina sa că la data de 29.03.2013 a condus auto Cielo cu nr. de înmatriculare_ pe . la efectuarea virajului dreapta pe . a acordat prioritate pietonului angajat în traversare prin loc special amenajat pe sensul său de mers, abatere care a fost filmată cu aparatura video . 114 montată pe auto MAI_.
Astfel, a fost sancționat cu 4 puncte amendă și amendă în cuantum de 300 lei, reținându-i-se permisul de conducere.
Petentul a precizat că pe sensul său de mers pe care se afla, nu se afla angajat în trecere nici un pieton, cu atât mai mult cu cât a efectuat virajul la dreapta prin scuarul special amenajat, astfel că nu se poate reține că nu a acordat prioritate de trecere acestuia.
Într-adevăr exista un pieton aflat pe trecerea de pietoni, dar cea perpendiculară cu sensul său de mers dinspre farmacia aflată pe trotuarul paralel și stația de tramvai.
Mai mult, din locul unde se afla staționat echipajul rutier acesta nu avea cum să observe dacă a acordat sau nu prioritate pietonului.
La data de 20.05.2013, intimatul I. D. a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, susținând că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr .2/2001.
În ceea ce privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal de contravenție, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, întrucât instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, susține intimatul, printr-o probă indirectă a fost înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil și că deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 a acestui act normativ, rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept, bucurându-se de prezumția de legalitate și temeinicie.
A învederat instanței că abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul poliției rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
A solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv planșa foto cuprinzând 9 fotografii și buletinul de verificare metrologică pentru aparatul radar.
În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe dispozițiile Codului de procedură civilă și ale OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare.
Instanța în baza art.258, alin.1 C.proc.civ raportat la art.255 NCPC a încuviințat proba cu înscrisuri și proba testimonială cu un martor pentru petent și proba cu înscrisuri pentru intimat, apreciind că aceste probe sunt admisibile și pot să conducă la soluționarea procesului.
In cadrul probei testimoniale, a fost audiat martorul O. M. D. a cărei declarație a fost consemnată si atașată la dosarul cauzei.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._, încheiat la data de 29.03.2013 de către agentul constatator din cadrul I. D., Poliția Municipiului C., petentul B. D. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 300 lei, luandu-se fata de acesta si masura tehnico-administrativă a reținerii permisului de conducere pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.135, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata si sanctionata de art.100, alin.3, lit.b din OUG 195/2002, republicată.
S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 29.03.2013 a condus autoturismul marca Daewoo Cielo cu numărul de înmatriculare_ pe . la efectuarea virajului la dreapta pe . a acordat prioritate de trecere pietonului angajat regulamentar în traversare pe marcaj, pe sensul său de mers, abatere filmată cu aparatura video . 114 montată pe auto MAI_.
Procesul verbal a fost semnat de agentul constatator si de petent acesta din urmă cu obiecțiuni.
Constatând ca plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.118, alin.1 din O.U.G. nr.195/2002, instanța urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, conform prevederilor art.34, alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța apreciază că în cauza nu exista motive de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, referitoare la condițiile de fond si de formă a acestuia(art.17 din OG 2/2001).
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
Astfel, deși prin plângerea formulată petentul a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa întrucât pietonul angajat în traversare nu se afla pe sensul său de mers, ci pe trecerea de pietoni perpendiculară pe sensul său de mers dinspre farmacia aflată pe trotuarul paralel și stația de tramvai, instanța nu poate reține că aspectele expuse de acesta corespund adevărului deoarece se observă în mod vădit că ele reprezintă aprecieri de ordin subiectiv, făcute din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale, fiind contrazise de celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
În cauza de față, situația de fapt consemnată în procesul verbal ., nr._ încheiat la data de 29.03.2013, este dovedită prin planșele fotografice depuse la dosar ( fila 15) și realizate cu aparatul radar, care arată că petentul conducând autoturismul cu nr. de înmatriculare_, nu a acordat prioritate de trecere pietonului angajat în traversarea străzii, pe trecerea de pietoni, aflată pe sensul său de mers.
În ceea ce privește declarația martorului O. M. D., audiat la propunerea petentului, instanța arată că aceasta nu este luată în considerare la stabilirea împrejurărilor săvârșirii contravenției, nefiind credibilă având în vedere că susținerile martorului sunt contrazise de planșele foto existente la dosar.
Astfel, instanța arată că martorul a precizat că în momentul în care petentul a coborât cu partea din față a mașinii pe trecerea de pietoni, persoana care se afla în traversare pe marcajul pietonal în loc să treacă prin fața mașinii acestuia a ocolit-o, însă din planșele foto, se observă că în momentul în care mașina condusă de petent a traversat trecerea de pietoni, pietonul se afla angajat în traversarea străzii, fără să-și schimbe sensul de deplasare, așa cum susține martorul, în planșele foto distingându-se clar numărul de înmatriculare al mașinii conduse de petent, respectiv_ .
În raport de cele menționate mai sus, având în vedere că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare decât cea reținută în procesul verbal . CP, nr._, încheiat la data de 29.03.2013 instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina acestuia încălcarea prevederilor art.135 alin. 1, lit. h din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, republicată.
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 300 lei, sancțiune ce corespunde gradului de pericol social al faptei și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art. 21 alin.3 din OG nr.2/2001, amenda fiind corect calculată, având cuantumul între limitele prevăzute de textul legal, petentului fiindu-i aplicat cuantumul minim al amenzii prevăzute de lege, astfel că instanța apreciază că sancțiunea estecorect individualizată în raport cu realizarea scopului aplicării sancțiunii, neimpunându-se în cauză înlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Pentru aceste considerente și având în vedere dispozițiile art. 31 și 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța consideră plângerea contravențională neîntemeiată, urmând să o respingă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul B. D., cu domiciliul în comuna Carcea, ., județ D., în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ..50, jud.D., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/29.03.2013, încheiat de I. D., Poliția Municipiului C., ca neîntemeiată.
Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 28.10.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.D.N.
4ex/23.12.2013
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8807/2013. Judecătoria CRAIOVA | Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea... → |
|---|
