Plângere contravenţională. Sentința nr. 2285/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2285/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 2529/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2285
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul V. P. C., împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 28.01.2013 de intimata IPJ D. – Serviciul Poliției Rutiere.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, intimata fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimata a depus la dosar, întâmpinare, însoțită de mijloacele materiale de probă în baza cărora a fost întocmit procesul verbal de contravenție, după care,
În conformitate cu prevederile art. 1591 alin. 4 coroborate cu prevederile art. 1 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 118 din OUG nr. 195/2002, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar; solicită de asemenea emiterea unei adrese către intimată pentru a înainta filmarea înregistrată de aparatul R..
Instanța,constatând că înscrisurile depuse la dosar, de către ambele părți, sunt utile, pertinente și concludente, putând duce la soluționarea cauzei, în temeiul art. 167 Cpciv, le încuviințează; respinge cererea privind emiterea adresei către intimată pentru a comunica filmarea înregistrată de aparatul R., formulată de petent, având în vedere că intimata, a depus la dosar, odată cu întâmpinare și planșele foto care au surprins momentul săvârșirii contravenției.
Petentul arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind cereri noi de formulat, sau excepții de invocat, instanța, în temeiul art. 150 Cpciv, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție; arată că în momentul în care a ajuns la trecerea de pietoni, a oprit autoturismul pentru a acorda prioritate pietonilor ce se angajaseră în traversarea străzii, după care s-a pus în mișcare, însă, în momentul în care a ajuns pe trecere, un pieton, foarte grăbit, a traversat chiar în acel moment; a mai precizat că este angajat la o societate care închiriază autovehicule pentru transport și are nevoie de permisul de conducere; fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravențioanle de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 29.01.2013, petentul V. P. C., în contradictoriu cu intimatul IPJ D., a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție ., nr._/28.01.2013, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 280 lei și restituirea permisului.
A mai arătat petentul că faptele descrise în procesul verbal de contravenție nu corespund realității.
Astfel la data de 28.01.2013, în jurul orelor 12.15 a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . C. și nu a acordat prioritate pietonilor aflați in traversare pe trecerea de pietoni și i-a fost intocmit procesul verbal contravențional pentru că ar fi incălcat prevederila art 100 alin. 3 lit. B din OUG nr. 195/2002.
Precizează că a in ziua respectivă circula cu viteză redusă respectând regulile de circulație, iar in momentul traversării trecerii de pietoni nu se afala nici un pieton angaiat in traversare sau care să intenționeze să traverseze.
A mai arătat petentul că procesul verbal beneficiază de simplă de legalitate și temeinicie, prezumție care ii permite să solicite in fața instanței să dovedească faptul că situația de fapt nu corespunde realității.
De asemenea nu s-a consemnat in cuprinsul procesului verbal un martor asistent, in condițiile in care la locul respectiv se aflau mai multe persoane.
În probațiune, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu caseta video pe care a fost înregistrată abaterea și proba testimonială cu un martor.
Plângerea contravențională a fost intemeiată pe dispozițiile din OG nr. 2/2001.
La dosar s-a depus: procesul verbal de constatare a contravenției în original, copia CI și dovada eliberată cu ocazia suspendării dreptului de a conduce.
La data de 06.02.2013 intimatul a depus întâmpinare, pin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită ca instanța să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului și că în opinia acesteia, instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal care este un act de autoritate. Susține că măsura dispusă de agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, învederează că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Mai mult, susține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ este unanim acceptată, atât de doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești.
In probațiune a atașat 4 planșe foto, planșe care au stat la baza întocmirii procesului verbal.
În drept, a invocat prevederile Codului de Procedură Civilă și ale OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Pentru motivele arătate a solicitat respingerea plângerii.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.p.c.
La acest termen de judecată, apreciind că sunt pertinente, concludente și utile întrucât pot duce la rezolvarea în fond a cauzei, în temeiul art.167 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat probele cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei și a respins ca neutilă cauzei proba solicitată de petent cu caseta video pe care a fost înregistrată abaterea, având in vedere planșele foto depuse de intimat.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 28.01.2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., petentul V. P. C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu amendă în cuantum de 280 lei.
Prin același proces verbal s-a aplicat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
Prin procesul verbal sus-menționat s-a reținut de către agentul constatator că petentul, la data de 28.01.2013 ora 1213, a condus autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe . la intersecția cu . a acordat prioritate pietonului. Abaterea a fost filmată pe caseta 87.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 rep. constând „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați in traversarea regulamentară a drumului public prin locuri special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tranvaiului” cu sancțiunea amenzii in cuantum de 280 lei.
Procesul verbal a fost semnat de către petent, cu mențiunea „nu sunt de acord cu cele menționate”.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul a invocat un motiv de nelegalitate, respectiv nemenționarea unui martor asistent, deși erau persoane de față.
Instanța apreciază că este neîntemeiat motivul invocat de petent referitor la nemenționarea în procesul-verbal a unui martor care să poată relata cele întâmplate, având în vedere că dispozițiile OG nr.2/2001, care reprezintă dreptul comun în materie de contravenții, nu prevăd obligația agentului constatator de a indica în procesul-verbal eventualii martori care să ateste în instanță săvârșirea faptei contravenționale, considerându-se că operează prezumția de legalitate a procesului-verbal de constatare a contravenției.
Verificând din oficiu acest legalitatea, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. Plângerea a fost semnată de către petent.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Deși, prin plângerea formulată petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
De altfel, nici nu are relevanță această susținere, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, având în vedere că nu înlătură existența faptei, ci, eventual, ar fi putut fi avută în vedere la individualizarea sancțiunii, dacă ar fi fost dovedită.
De asemenea, din planșele foto radar, rezultă că autoturismul vizat a fost pus clar în evidență, observându-se imaginea acestuia, fiind surprins că nu a acordat prioritate de trecere unui pieton angajat in traversarea regulamentară a străzii, pe un loc marcat, aflat pe sensul său de mers. Această abatere a fost înregistrată cu aparatul radar tip PYTHON II seria PYT_ montat pe auto cu nr. de înmatriculare MAI_, având verificarea metrologică la zi, asa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravenția prevăzută de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. b din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de imprejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia, iar măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce reprezintă o măsură care are la bază o prezumție de vinovăție a a conducătorului auto, având caracter preventiv, intrucât privește protecția interesului public față de riscului potențial pe care il prezintă un conducător auto care incalcă regulile de circulație rutieră, pentru participanții la trafic (Decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul V. P. C., domiciliat în C., ., .. 1, . împotriva procesului verbal de contravenție ., nr._ încheiat la data de 28.01.2013 de intimata IPJ D. – Serviciul Poliției Rutiere, cu sediul în C., ., jud. D..
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 12.02.2013
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Teh. CEC/4ex/20.02.2013
| ← Reexaminare sanctiune contraventionala. Sentința nr. 27/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... → |
|---|
