Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 25/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-10-2013 în dosarul nr. 9143/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă nr._
Ședința publică din data de 25 octombrie 2013
Completul constituit din:
Președinte: C. A.
Grefier: I. Ș. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul N. F. și pe intimat I. D., având ca obiect plângere contravențională
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul N. F. prin avocat B. T. și martorul C. I., lipsind intimata.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanta procedeaza la audierea martorului C. I., sub prestare de jurământ, conform. dispozițiilor art. 321 NCPC, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Constatând că nu mai sunt alte cereri de formulat sau incidente de soluționat, instanța constată terminată cercetarea procesului și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul petentului, având cuvântul, solicită admiterea plângerii contravenționale, fără cheltuieli de judecată
În temeiul art. 394 NCPC, instanța declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.03.2013, sub nr._, petentul N. F. în contradictoriu cu intimatul I. D. a solicitat anularea procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 22.02.2013, exonerarea de la plata amenzii de 300 lei, iar în subsidiar schimbarea sancțiunii din amendă în avertisment.
În motivarea în fapt, petentul a arătat că la data de 22.02.2013, prin procesul-verbal contestat a fost sancționat contravențional cu suma de 300 lei pentru că nu a acordat prioritate de trecere la pietonii care traversau regulamentar . vizibil în punctul Complex C.. De asemenea, agentul constatator a dispus și măsura reținerii permisului de conducere pentru o perioadă de 30 de zile.
A menționat petentul faptul că procesul- verbal este lovit de nulitate deoarece nu cuprinde numele și prenumele, ocupația și locul de muncă ale contravenientului așa cum prevăd dispozițiile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, iar lipsa acestor mențiuni atrage nulitatea.
Sub aspectul temeiniciei, petentul a precizat că agentul constatator a reținut o altă stare de fapt decât cea reală. Astfel, la data de 22.02.2013 pe sensul său de mers pe Bld 1 Mai în apropierea Complexului C. pe trecerea de pietoni nu se angajase nici un pieton să traverseze . drept, plângerea a fost întemeiată pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
A fost anexat plângerii procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 22.02.2013, în original.
La data de 03.05.2013, petentul a depus precizare prin care a indicat CNP_ul petentului și codul de înregistrare fiscală al intimatei I. D. ca fiind_.
Intimatul a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția tardivității plângerii contravenționale, față de împrejurarea că reclamantul a semnat procesul-verbal de contravenție la data întocmirii acestuia, respectiv 22.02.2013.
Pe fondul cauzei, intimatul a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, arătând că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul –verbal, a solicitat instanței de judecată să constate că aceasta poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. În opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal având deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal. consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului in exercițiul funcțiunii.
A învederat instanței că fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare si sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrata de legislative, este unanim acceptată, atât in doctrina de specialitate, cat si in practica instanțelor judecătorești.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 NCPC, s-a solicitat de către intimat judecarea cauzei și în lipsă.
Instanța a încuviințat și administrat în cauză proba cu înscrisuri și proba testimonială cu martorul C. I., a cărui declarație se află consemnată și atașată la dosar.
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 22.02.2013, petentul a fost sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 300 lei și cu sancțiunea complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile, pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.135 din Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și sancționată potrivit dispozițiilor art. 100 alin.3 lit.b din O.U.G. nr. 195/2002, întrucât la data de 22.02.2013 a condus autoturismul cu numărul_, pe Bulevardul 1 Mai, către Parcul N. R. și nu a acordat prioritate de trecere la pietonii care traversau regulamentar . vizibil, pe sensul de deplasare al conducătorului auto ( punctul Complex C.)
Procesul-verbal a fost semnat de petent, iar la rubrica alte mențiuni s-a consemnat faptul că are obiecțiuni.
Potrivit dispozițiilor art. 34 alin.1 din O.G. nr. 2/2001, instanța competentă să soluționeze plângerea verifică legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii aplicate.
Cu privire la controlul de legalitate, instanța reține că procesul-verbal contestat a fost încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, în cauză neexistând motive de nulitate absolută, dintre cele prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001, ce ar putea fi invocate din oficiu.
În ce privește susținerile petentului în sensul că procesul- verbal este lovit de nulitate deoarece nu cuprinde numele și prenumele, ocupația și locul de muncă ale contravenientului așa cum prevăd dispozițiile art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001, instanța le va înlătura ca neîntemeiate. Astfel, analizând procesul-verbal contestat, instanța constată că acesta cuprinde numele și prenumele contravenientului. În ce privește lipsa mențiunilor privind ocupația și locul de muncă ale contravenientului, instanța reține că sancțiunea care intervine este nulitatea virtuală, care presupune dovedirea producerii unei vătămări prin încheierea procesului-verbal în acest mod, care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului, ceea ce în cauză nu s-a probat.
Sub aspectul temeiniciei procesului-verbal contestat, instanța reține că deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul-verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
În acest sens, inclusiv în cauza A. contra României, Curtea a stabilit că instanțele pot folosi prezumțiile pentru stabilirea vinovăției unei persoane, dacă aceste prezumții sunt folosite în limite rezonabile. O astfel de prezumție este și cea de veridicitate a constatărilor directe ale agentului de poliție, consemnate ca atare într-un proces-verbal legal întocmit.
Totodată, instanța are în vedere că potrivit jurisprudenței CEDO (Cauza A. c. României), deși necalificată în dreptul nostru intern ca fiind de natură penală, procedura contravențională este subsumată noțiunii de „acuzație în materie penală”, având în vedere câmpul general de aplicare al normei și preeminența caracterului represiv al sancțiunii contravenționale.
Din acest punct de vedere se impune în mod necesar respectarea garanțiilor specifice, prevăzute de art. 6 paragraf. 2 și 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, între care și prezumția de nevinovăție a făptuitorului, care implică printre altele, ca în exercitarea funcțiilor lor membrii tribunalului să nu plece de la ideea preconcepută că acuzatul a comis actul incriminat; sarcina probei aparține acuzării și dubiul profită celui acuzat.
Totuși, acest drept al unei persoane de a fi prezumată nevinovată și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment ce prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează în toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care statul respectă limite rezonabile, având în vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare (cauza Salabiaku v. Franța, hotărârea din 7 octombrie 1988, paragraf 28, cauza Västberga taxi Aktiebolag și Vulic v. Suedia, paragraf 113, 23 iulie 2002).
În aceste condiții, forța probantă a proceselor-verbale este lăsată astfel la latitudinea fiecărui sistem de drept, care este liber să reglementeze importanța fiecărui mijloc de probă, însă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii în ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni v. Franța, hotărârea din 7 septembrie 1999).
Persoana sancționată are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din O.G. nr. 2/2001) în cadrul căruia să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional.
În cauza de față, agentul constatator a perceput personal fapta săvârșită, astfel că procesul-verbal se bucură de prezumția de legalitate și temeinicie, făcând dovada situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Instanța reține însă că petentul a răsturnat prezumția de temeinicie de care se bucură procesul-verbal contestat, făcând dovada contrarie celor reținute în procesul-verbal. Astfel, martorul C. I., audiat în cauză, a relatat că în timp ce se deplasa împreună cu petentul către cartierul 1 Mai, în punctul situat la C., pe trecerea de pietoni nu se afla nici un pieton.
În raport de toate aceste considerente, instanța urmează să admită plângerea contravențională și, pe cale de consecință, va anula procesul-verbal de contravenție și va înlătura sancțiunile aplicate prin acesta.
De asemenea, instanța va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea contravențională formulată de petentul N. F., cu domiciliul în C., ..2, județul D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., județul D..
Anulează procesul-verbal de contravenție . nr._ din data de 22.02.2013 și înlătură sancțiunile aplicate prin acesta.
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicarea hotărârii, care se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 25.10.2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. A. I. Ș. C.
Red.Dact.C.A.
4 ex. 2 ex. .>
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013.... | Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Sentința nr.... → |
|---|
