Plângere contravenţională. Sentința nr. 3013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 26-02-2013 în dosarul nr. 4035/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3013
Ședința publică de la 26 Februarie 2013
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul N. O. M., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 22.01.2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat P. A. pentru petent, intimata fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează că intimata a depus la dosar, întâmpinare, însoțită de mijloacele materiale care au stat la baza emiterii procesului verbal de contravenție, după care,
În conformitate cu prevederile art. 1591 alin. 4 coroborate cu prevederile art. 1 alin. 1 Cod procedură civilă și art. 118 din OUG nr. 195/2002, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Avocat P. pentru petent, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la dosar, precum și emiterea unei adrese către intimată pentru a înainta planșele foto pe care aparatul R. le-a surprins cu cîteva momente înainte ca petentul să traverseze trecerea de pietoni pentru a se observa faptul că petentul oprise să acorde prioritate pietonilor, însă creându-se un ambuteiaj în intersecție a fost nevoit să traverseze.
Instanța, constatând că înscrisurile depuse de părți, sunt utile, pertinente și concludente, putând duce la soluționarea cauzei, în temeiul art. 167 Cpciv, le încuviințează; având în vedere că intimata a depus la dosar, odată cu întâmpinarea și planșele foto înregistrate de aparatul R., respinge cererea privind emiterea adresei către inimtată.
Avocat P. pentru petent, arată că nu mai are alte cereri.
Nemaifiind cereri noi de formulat, sau excepții de invocat, instanța, în temeiul art. 150 Cpciv, declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Avocat P. pentru petent, solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea de la plata amenzii aplicate, anularea măsurii reținerii permisului de conducere și a certificatului de înmatriculare; în subsidiar solicită înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale cu avertisment în ceea ce privește contravenția prevăzută de art. art. 100 alin 3 lit. b din OUG 195/2002; fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravențioanle de față, constată următoarele:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 05.02.2013, petentul N. O. M., în contradictoriu cu intimatul IPJ D., a solicitat instanței anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 22.01.2013, exonerarea de la plata amenzii, restituirea permisului de conducere și a certificatului de înmatriculare.
A mai arătat petentul că faptele descrise în procesul verbal de contravenție nu corespund realității.
Astfel la data de 22.01.2013, în jurul orelor 12.01, a condus autoturismul marca Renault Megane cu nr. de înmatriculare_, pe . C. și nu a acordat prioritate pietonilor aflați in traversare pe trecerea de pietoni și i-a fost intocmit procesul verbal contravențional pentru că nu ar fi acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversare, la intersecția cu .>
Precizează petentul că, întrucât pietonii purtau o discuție iar unul din ei, văzând ca așteaptă, i-a făcut semn cu mâna să treacă, mai cu seamă pentru că a observat că în spatele mașinii sale, se afla un alt autoturism care îl claxona insistent pentru a grăbi efectuarea virajului și eliberarea sensului de mers, a apreciat că poate efectua în siguranță manevra de virare spre stânga, fără a periclita în vreun fel siguranța pietonilor. A mai arătat că această intersecție se află în pantă, are o deschidere foarte mare, iar trecerea de pietoni care o traversează se întinde pe o distanță foarte mare, de aproximativ 30 m, din această cauză autovehiculele care se deplasează pe . . intenționează să vireze fie la stânga, fie la dreapta, oprind la trecerea de pietoni pentru a acorda prioritate pietonilor, de cele mai multe ori creează ambuteiaje. A mai arătat petentul că a adus la cunoștința agentului constatator starea de fapt descrisă mai sus, mai exact, motivele care l-au determinat să efectueze manevra de virare la stânga, inclusiv îndemnul de trecere pe care i l-a făcut respectivul pieton, însă agentul constatator nu l-a luat în seamă.
Petentul a mai precizat că a fost sancționat și pentru săvârșirea contravenției prevăzute și pedepsite de art. 10 pct. 1 din OUG 195/2002, deoarece în urma prezentării certificatului de înmatriculare, pe acesta nu era aplicată dovada efectuării inspecției tehnice periodice. Acesta fapt s-a datorat faptului că în dimineața zilei de 22.01.2013, cunoscând că revizia tehnică a autoturismului expirase, s-a prezentat la o stație tehnică autorizată pentru efectuarea ITP-ului, însă având în vedere că certificatul de înmatriculare nu mai prezenta rubrici libere, i s-a eliberat de către inspectorul tehnic o anexă la certificatul de înmatriculare nr. D00203143J. La momentul efectuării controlului nu a putut să prezinte respectiva anexă, nemaigăsind-o printre actele deținute la bordul autoturismului. A precizat că, potrivit art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, care trasează cadrul general al individualizării sancțiunilor contravenționale, sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, iar potrivit art. 7 din același act normativ se prevede că avertismentul se aplică în cazul în care fapta este de gravitate redusă, acesta putându-se aplica și în cazul în care actul normativ de stabilire și sancționare a contravenției nu prevede această sancțiune, aplicarea sancțiunii avertismentului este adecvată ținând cont și de faptul că se află la prima abatere de acest gen.
În probațiune, petentul a solicitat proba cu înscrisuri, proba cu caseta video pe care a fost înregistrată abaterea și proba testimonială cu un martor.
Plângerea contravențională a fost intemeiată pe dispozițiile din OG nr. 2/2001.
La dosar s-a depus: procesul verbal de constatare a contravenției în original, copia CI și dovada eliberată cu ocazia suspendării dreptului de a conduce, copia anexei la certificatul de înmatriculare.
La data de 15.02.2013 intimatul a depus întâmpinare, pin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită ca instanța să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului și că în opinia acesteia, instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal care este un act de autoritate. Susține că măsura dispusă de agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, învederează că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Mai mult, susține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ este unanim acceptată, atât de doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești.
In probațiune a atașat 9 planșe foto, planșe care au stat la baza întocmirii procesului verbal.
În drept, a invocat prevederile Codului de Procedură Civilă și ale OG 2/2001 cu modificările și completările ulterioare.
Pentru motivele arătate a solicitat respingerea plângerii.
S-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art. 242 alin.2 C.p.c.
La acest termen de judecată, apreciind că sunt pertinente, concludente și utile întrucât pot duce la rezolvarea în fond a cauzei, în temeiul art.167 alin.1 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat probele cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei și a respins ca neutilă cauzei proba solicitată de petent cu caseta video pe care a fost înregistrată abaterea, având in vedere planșele foto depuse de intimat.
Analizând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 22.01.2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., petentul N. O. M. a fost sancționat pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b și art. 102 alin. 1 pct. 2 din OUG 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu amendă în cuantum de 910 lei.
Prin același proces verbal s-a aplicat și măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile și reținerea certificatului de înmatriculare pentru autorurism.
Prin procesul verbal sus-menționat s-a reținut de către agentul constatator că petentul, la data de 22.01.2013 ora 1201, a condus autoturismul marca Renaul cu nr. de înmatriculare_ pe . C. și nu a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați in traversare pe trecere prevăzută cu indicator și marcaj .La controlul efectuat s-a constatat că ITP-ul autoturismului a expirat la data de 17.11.2012.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptelor li s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 100 alin. 3 lit. b din OUG 195/2002 rep. constând „neacordarea priorității de trecere pietonilor angajați in traversarea regulamentară a drumului public prin locuri special amenajate și semnalizate, aflați pe sensul de deplasare a autovehiculului sau tranvaiului” cu sancțiunea amenzii in cuantum de 280 lei și de art. art. 102 alin. 1 pct. 2 din OUG 195/2002 constând in "conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecției tehnice periodice a expirat" cu sancțiunea amenzii in cuantum de 630 lei.
Procesul verbal a fost semnat de către petent, cu mențiunea „pietonii mi-au făcut semn să trec și ei s-au oprit ”.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul nu a invocat niciun motiv de nelegalitate, dar verificând din oficiu acest aspect, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac. Plângerea a fost semnată de către petent.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Deși, prin plângerea formulată petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravențiilor reținute in sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
De altfel, nici nu are relevanță această susținere, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal de contravenție, având în vedere că nu înlătură existența faptei, ci, eventual, ar fi putut fi avută în vedere la individualizarea sancțiunii, dacă ar fi fost dovedită.
De asemenea, din planșele foto radar (fila 16), rezultă că autoturismul vizat a fost pus clar în evidență, observându-se imaginea acestuia, fiind surprins că nu a acordat prioritate de terecere unor pietoni angajați in traversarea regulamentară a străzii, pe un loc marcat, aflat pe sensul său de mers. Această abatere a fost inregistrată cu aparatul radar tip AUTOVISION . montat pe auto cu nr. de inmatriculare_, având verificarea metrologică la zi, asa cum rezultă din buletinul de verificare metrologică.
Susținerea petentului in sensul că pietonii i-ai făcut semn să treacă nu poate fi reținută de instanță, in condițiile in care dispozițiile OUG nr. 195/2002 prevăd obligația conducătorului auto de a acorda prioritate pietonilor angajați in traversarea străzii prin loc marcat și care se aflau pe sensul său de mers.
In ceea ce privește fapta de a circula cu autovehiculul având inspecția tehnică periodică expirată, instanța reține că aceasta a fost in mod corespunzător reținută de agentul constatator și sancționată. Astfel, deși petentul a precizat că in dimineața zilei de 22.01.2013 a efectuat inspecția și i s-a eliberat un cartonaș separat intrucât nu mai existau locuri libere pe certificatul de inmatriculare, această susținere nu poate fi reținută de instanță. Petentul nu a depus la dosar in copie certificatul de inmatriculare, ceea ce duce la concluzia că susținerea acestuia nu este adevărată.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-au reținut în sarcina petentului contravențiile prevăzute de dispozițiile art. 100 alin. 3 lit. b și art. 102 alin. 1 pct. 2 din O.U.G. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de imprejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia, iar măsura complementară a suspendării dreptului de a conduce reprezintă o măsură care are la bază o prezumție de vinovăție a a conducătorului auto, având caracter preventiv, intrucât privește protecția interesului public față de riscului potențial pe care il prezintă un conducător auto care incalcă regulile de circulație rutieră, pentru participanții la trafic (Decizia de inadmisibilitate a Curții Europene a Drepturilor Omului, cauza Michel Pewinski c. Franței, 7 decembrie 1999).
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art.34 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentul N. O. M., domiciliat în C., .. 13, ., jud. D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 22.01.2013 de către intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud. D..
Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare .
Pronunțată în ședință publică, azi, 26.02.2013
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
teh. CCE /4ex/13.02.2013
| ← Revendicare imobiliară. Sentința nr. 09/2013. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 5567/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
