Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 6203/2013. Judecătoria CRAIOVA

Decizia nr. 6203/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-04-2013 în dosarul nr. 30292/215/2012

Dosar nr._ - Plângere C.F. -

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 6203

Ședința publică de la 15 Aprilie 2013

Completul constituit din:

PREȘEDINTE L. C. - Judecător

Grefier: A. M. C.

Pe rol pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în sedinta publica de la 08.04.2013 privind pe petenta . BUCURESTI SA în contradictoriu cu intimatii VLADUT F. S., VLADUT E. C., având ca obiect plangere împotriva încheierii de carte funciara.

La apelul nominal făcut în ședința publică se constata lipsa partilor.

Procedura legal îndeplinită fara citarea partilor.

INSTANȚA

Prin plângerea adresată acestei instanțe la data de 14.11.2012 petenta . București SA a solicitat în contradictoriu cu intimații V. F. S. și V. E. C., modificarea încheierii de respingere nr._/19.10.2012, în sensul intabulării dreptului de proprietate al petentei asupra imobilului situat în C., . 3, ., jud. D., în baza actului de adjudecare din data de 08.11.2011 emis de executor bancar T. Anelin D..

În motivarea plângerii, petenta a susținut în esență, că obligația plății impozitului pentru transferul dreptului de proprietate nu este în sarcina adjudecatarului imobilului, ci aparține proprietarului anterior, singura obligație legală fiind aceea de a depune la organul fiscal competent documentația aferentă transferului, obligația care a fost îndeplinită.

În acest context, a arătat că decizia de impunere privind venitul din transferul proprietăților imobiliare se comunică doar contribuabilului adică fostului proprietar și nu adjudecatarului, iar în acest caz adjudecatarul nu este în măsură să o prezinte O.C.P.I.

În drept, invocă disp. art. 50 al. 2 Legea 7/1996, art. 151 ind. 7 și 151 ind. 2 lit. A din HG 44/2004, art. 4 din anexa nr. 4 a Ordinului Ministrului Economiei și Finanțelor și al Ministrului Justiției nr. 1706/1889/C/2008.

În temeiul disp. art. 242 al. 2 C.P.CIV., solicită judecarea cauzei și în lipsă.

În dovedirea celor susținute, petenta a depus la dosar, practică judiciară respectiv s.c.nr. 2772/2011 a Judecătoriei R., s.c.nr. 8891/2011 a Judecătoriei B. și a timbrat legal plângerea.

Prin încheierea de la 04.02.2013 instanța a dispus emiterea unei adrese către O.C.P.I. D. cu solicitarea de a proceda la notarea prezentei plângeri în CF și de a înainta dosarul în care s-a pronunțat încheierea nr._/19.10.2012, relații înaintate la data de 05.03.2013.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:

Prin încheierea nr._/05.09.2012 emisă în dosar nr._/2012, s-a dispus respingerea cererii formulată de petenta . București SA privind intabularea dreptului de proprietate dobândit în baza actului de adjudecare din data de 08.11.2011 emis de către executor bancar T. Anelin D. asupra imobilului proprietatea debitorilor intimați V. F. S. și V. E. C., situat în C., . 3, ..

S-a reținut în cuprinsul acestei încheieri că în vederea înscrierii în CF a dreptului de proprietate dobândit prin adjudecare, societatea petentă avea obligația de a depune la dosar dovada achitării impozitului, prevăzut de art. 77 ind. 1 al. 6 teza a III-a din Legea 571/2003 și că deși i-a fost adusă la cunoștință această obligație, societatea nu a depus dovada solicitată în termenul acordat, astfel că cererea de intabulare a fost respinsă.

Împotriva acestei încheieri, societatea petentă a formulat cerere de reexaminare, care a fost respinsă prin încheierea nr._/19.10.2012 cu aceeași motivare ca și încheierea contestată, respectiv aceea că în vederea înscrierii era necesară depunerea dovezii plății impozitului pe transferul dreptului de proprietate.

Instanța apreciază că soluțiile pronunțate prin cele două încheieri contestate, sunt corecte, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare:

Potrivit pct. 1517 din normele metodologice date în aplicarea art.77 ind.1 alin 6 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modif. și compl. ulterioare: "În cazul transferurilor prin executare silită, după expirarea termenului de 10 zile inclusiv, în care contribuabilul avea sarcina declarării venitului la organul fiscal competent, pentru transferurile prin alte modalități decât procedura notarială sau judecătorească, organul de executare silită sau cumpărătorul, după caz, trebuie să solicite organului fiscal competent satabilirea impozitului și emiterea deciziei de impunere, conform procedurilor legale, prin depunerea documentației aferente transferului".

Potrivit alin. 6 al art.77 ind.1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal cu modif. și compl. ulterioare, pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin 1 și 3 și, în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului.

Conform alin. 1 al art. 26 don OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicară, cu modif. și complet. ulterioare: " Plătitor al obligației fiscale este debitorul sau persoana care în numele debitorului, conform legii, are obligația de a plăti sau de a reține și de a plăti, după caz, impozite, taxe, contribuții, amenzi și alte sume datorate bugetului general consolidat."

Totodată, în conformitate cu prevederile art. 114 alin. 2 ind.6 din OG nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicară, cu modif. și complet. ulterioare, în situația în care plata impozitului se efectuează de către o altă persoană decât debitorul, dispozițiile art. 1472 și 1474 NCC, se aplică în mod corespunzător.

Prin urmare, în cazul transferului dreptului de proprietate asupra proprietăților imobiliare din patrimoniul personal, prin executare silită, contribuabilul, din patrimoniul căruia se transferă dreptul de proprietate, datorează impozit pe venit, în conformitate cu prevederile alin. 1 al art. 77 ind. 1 din Codul fiscal, iar plata impozitului poate fi făcută de către acesta, de către organele de executare silită, sau orice altă persoană decât debitorul, în numele debitorului, iar intabularea dreptului de proprietate se poate face numai în baza documentelor care atestă achitarea impozitului, potrivit prevederilor alin. 6 al art. 77 ind. 1 din Codul fiscal.

Astfel, instanța reține că în vederea înscrierii dreptului de proprietate dobândit prin actul de adjudecare, petenta avea obligația de a face dovada achitării de către debitor a impozitului datorat pentru venitul obținut din transferul dreptului de proprietate.

Constatându-se că petenta nu a depus dovada plății impozitului, în mod legal s-a dispus respingerea cererii de înscriere precum și a cererii de reexaminare îndreptate împotriva încheierii de respingere, având în vedere dispozițiile exprese ale art. 77 ind. 1 al. 6 din Codul Fiscal, potrivit cărora "pentru înscrierea drepturilor dobândite în baza actelor autentificate de notarii publici ori a certificatelor de moștenitor sau, după caz, a hotărârilor judecătorești și a altor documente în celelalte cazuri, registratorii de la birourile de carte funciară vor verifica îndeplinirea obligației de plată a impozitului prevăzut la alin. 1 și 3 și în cazul în care nu se va face dovada achitării acestui impozit, vor respinge cererea de înscriere până la plata impozitului".

Nu se poate reține că norma Codului fiscal nu este incidentă în speță, deoarece în materia înscrierilor în cartea funciară, ar exista o legislație specială care reglementează acest domeniu câtă vreme norma conținută de art. 77 ind. 1 al. 6 Cod. Fisc., este tocmai o lege specială.

Împrejurarea că obligația declarării venitului obținut din transferul dreptului de proprietate în vederea calculării impozitului aferent, precum și obligația plății acestuia revine contribuabilului respectiv debitorilor intimați, iar nu petentei, nu conduce la concluzia că înscrierea dreptului de proprietate ar fi condiționată de dovada plății impozitului doar atunci când ar fi solicitată de înstrăinătorul dreptului de proprietate, iar nu și atunci când este solicitată de dobânditor, deoarece prevederile art. 77 ind. 1 al. 6 final, sunt clare și impun soluția respingerii cererii de înscriere ori de câte ori nu se face dovada achitării impozitului și aceasta indiferent de titularul cererii de înscriere.

Pe de altă parte, cerința legală privitoare la înscrierea în cartea funciară nu impune ca plata impozitului să se efectueze de către dobânditor, ci se limitează la a solicita doar dovada plății acestuia, indiferent de persoana care a efectuat plata.

Astfel, cerința impusă petentei și care a condus la respingerea cererii de înscriere în cartea funciară prin cele două încheieri contestate, este prevăzută de lege, respectiv Legea 7/1996 și dispozițiile Codului Fiscal, art. 77 ind. 1 al. 6 teza finală, iar scopul urmărit de aceste dispoziții legale este acela de a asigura plata impozitului datorat pentru transferul dreptului de proprietate, acest scop fiind apreciat ca legitim chiar de disp. art. 1 paragraf 2 din Protocolul 1 la CEDO.

Mai mult, potrivit jurisprudenței Curții, măsurile luate în vederea plății impozitului corespund unui interes general, deoarece privesc asigurarea obținerii de venituri, care urmează să fie folosite în interesul întregii societăți.

Față de aceste considerente legale, instanța apreciază că dispoziția legală în discuție care condiționează înscrierea dreptului de proprietate în CF, de dovedire a achitării impozitului aferent transferului dreptului de proprietate nu contravine preved. art. 1 Protocol 1 al CEDO și art. 44 din Constituție, deoarece este proporțională cu scopul legitim urmărit.

În acest sens s-a pronunțat și Curtea Constituțională prin deciziile nr. 1386/2010, nr. 1157/2008 și nr. 342/2012, constatând că disp. art. 77 ind. 1 al. 6 Legea 571/2003 privind Codul de procedură fiscală sunt constituționale.

Având în vedere aceste considerente legale,, instanța apreciază că încheierea nr._/05.09.2012 și nr._/19.10.2012 pronunțate de O.C.P.I. D. respectă prevederile art. 49 Legea 7/1996 rap. la art. 77 ind. 1 al. 6 Cod.Fisc. și art. 1 Protocol 1 din CEDO, astfel că va respinge plângerea formulată de petentă, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge plangerea împotriva încheierii de carte funciara formulata de petenta . Bucuresti SA, cu sediul în Bucuresti, .. 6 A, ., sector 2 în contradictoriu cu intimatii Vladut F. S. si Vladut E. C., ambii domiciliati în C., ., ., jud. D..

Cu apel în termen de 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 15 Aprilie 2013.

P., Grefier,

L. C. A.C.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Plângere împotriva încheierii de carte funciară. Legea nr.7/1996, Art.52 alin.2. Decizia nr. 6203/2013. Judecătoria CRAIOVA