Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 07-10-2013 în dosarul nr. 6584/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2013
Ședința publică de la 07 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant V. M. V. și pe pârâții B. S. C. D. și S. C. D., având ca obiect pretenții.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 30.09.2013, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța pentru a da posibilitatea părților să depună concluzii scrise, a amânat pronunțarea pentru 07.10.2013, când în aceiași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.02.2013 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamantul V. M. V. a chemat în judecată pe pârâtul B. S. C. D., solicitând să fie obligat pârâtul la plata sumei de 158.162 lei precum și la dobândă legală aferentă acestei sume.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că, între părți a fost semnat contractul de executare silită din data de 16.02.2010, având ca obiect punerea în executare a sentinței civile nr.1282/13.03.2008, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._ împotriva debitoarei E. M., sentință prin care aceasta din urmă a fost obligată să-i plătească suma de 157.091 lei, din care suma de_ lei reprezentând triplul avansului primit în temeiul raporturilor juridice între părți, iar suma de 2741 lei reprezentând cheltuieli de judecată, efectuate în respectiva cauză.
A susținut reclamantul că, în conformitate cu art.2 din contract și-a îndeplinit față de pârât obligația de plată a onorariului solicitat, achitând un avans în cuantum de 1071 lei, urmând ca diferența de 8175 lei să fie reținută de executorul judecătoresc din sumele încasate de la debitor.
Reclamantul menționează că de la încheierea contractului de executare, cu mai bine de doi ani în urmă și până în prezent, nu are cunoștință despre nici o măsură întreprinsă de către pârât în dosarul de executare siliă nr.626/E/2009.
M. mult, pârâtul a întrerupt orice relație cu reclamantul, refuzând să răspundă la solicitările de informații privind stadiul recuperării debitului menționat.
S-a procedat la convocare la conciliere directă, dar fără nici un rezultat.
Au fost învederate dispozițiile art.45, alin.1 din legea nr.188/2000, art.55 din statutul din 2010 al Uniunii Naționale a executorilor judecătorești și dispozițiile art.969, alin.1 din vechiul Cod Civil.
A arătat că, în pofida demersurilor reclamantului, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația pe care și-a asumat-o contractual și anume obligația de a pune în executare titlul executoriu menționat, această împrejurare reprezentând o încălcare a principiului forței obligatorii a convențiilor.
Prin neluarea măsurilor necesare pentru punerea în executare a sentinței civile nr.1282/13.03.2008, pronunțată de Judecătoria B. împotriva debitoarei E. M., dezinteresul și indiferența cu care a tratat dosarul de executare silită, pârâtul a încălcat mai multe dispoziții normative.
Ca urmare a neîndeplinirii de către pârât a actelor necesare pentru efectuarea executării silite, în patrimoniul reclamantului s-a conturat un prejudiciu cert și definitiv, atât în ceea ce privește existența cât și evaluarea sa.
Starea de pasivitate a pârâtului a condus la împosibilitatea efectuării oricărei acțiuni pentru recuperarea debitului în cuantum de 157.091 lei recunoscut prin titlul executoriu prin aceea că s-a prescris dreptul dreptul la executarea silită a sentinței civile nr.1282/13.03.2008.
În drept, a invocat disp. art. 969 și urm. V.C.CIV., art. 45 Legea 188/2000, art. 55 din Statutul din 2010 al Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc.
La dosar s-au depus în copie următoarele înscrisuri: contractul de executare silită încheiat la data de 16.02.2010, sentința civilă nr.1282/2008 a Judecătoriei B., convocare la conciliere, adresa B. S. D. din 14.01.2013, împuternicire avocațială, delegație de substituire,
La data de 24.04.2013 pârâtul a formulat întâmpinare, prin care a invocat pe cale de excepție netimbrarea cererii introductive și lipsa calității procesuale pasive.
În susținerea excepției lipsei calității procesual pasive, pârâtul a invocat dispozițiile art.45, alin.1 și art.55 din legea nr.55 din legea nr.188/2000.
Pe fondul cauzei, a arătat că potrivit dispozițiilor Legii 188/2000 coroborate cu dreptul comun în materie, executorul judecătoresc realizează activități specifice numai la cererea creditorului și cu încuviințarea instanței de judecată, astfel că executarea și formalitățile au fost exercitate în mod corect.
În speță, cererea de executare a fost semnată de reprezentantul convențional al reclamantului, avocat C. M., care l-a reprezentat pe creditor în faza executării silite, conform împuternicirii nr._/10.11.2009.
De altfel, din cuprinsul cererii de executare, se poate observa ca beneficiar al contului indicat de creditor era chiar avocatul său, C. M. V., căruia i-a comunicat actele de executare efectuate în cursul executării silite.
În cazul de față, creditorul nu a mai stăruit în executare, nu a formulat nici o cerere de continuare a executării, atitudinea acestuia și a avocatului său, față de procedura executării fiind una indiferentă și pasivitate.
Mai mult, referitor la onorariul perceput, eronat arată că reclamantul că a respectat clauzele contractului de executare silită.
Sub acest aspect, invocă excepția de neexecutare a contractului, invederând instanței că potrivit art. 2.1 din contractul de executare silită, avansul trebuia să fie achitat în termen de 10 zile, ori în realitate acesta a fost achitat 4 luni mai târziu, respectiv la data de 03.06.2010.
Pârâtul a precizat că nici până în prezent, clientul nu și-a onorat clauzele contractului, pârâtul suportând din fonduri proprii, toate cheltuielile aferente demersurilor anterior enunțate.
Culpa prescrierii dreptului de a cere executarea silită a fost a creditorului, care nu a înțeles să-și îndeplinească obligația de a stărui în executarea silită, pârâtul îndeplinindu-și în mod corespunzător și potrivit cerințelor legale obligațiile profesionale.
În drept, a invocat disp. art. 115 și urm. C.P.CIV. și dispozițiile legale indicate în cuprinsul întâmpinării și orice alte dispoziții legale aplicabile cauzei deduse judecății.
La prezenta cauză s-a atașat dosarul de executare nr. 626/E/2009 al B. S. D..
La data de 03.06.2013 reclamantul a formulat o precizare la acțiune și răspuns la întâmpinarea formulată de pârât, arătând că înțelege să se judece în prezenta cauză judecă cu executorul judecătoresc S. C. D. organizat în Biroul Executorului Judecătoresc S. C. D., solicitând respingerea excepțiilor invocate prin întâmpinare, iar pe fond admiterea acțiunii astfel cum a fost precizată.
În cauză, reclamantul a depus o cerere precizatoare prin care a indicat valoarea obiectului capătului de cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale ca fiind în sumă de 28.453,32 lei.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 6523 lei și timbru judiciar de 5 lei.
La termenul de judecată din data de 08.07.2013, reprezentantul pârâtului a arătat că nu mai înțelege să invoce excepția netimbrării acțiunii.
La același termen de judecată instanța, în temeiul art.137, alin.2 C.p.civ. a unit excepția lipsei calității procesual pasive a B. S. C. D. cu fondul cauzei.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției lipsei calității procesual pasive a B. S. C. D. și care va fi analizată cu prioritate conform art.137, alin.1 C.p.civ., instanța constată următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, aceasta aparținând celui față de care se poate realiza interesul reclamantului.
De asemenea, reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.
Potrivit art.45, alin.1 din Legea nr.188/2000 răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.
Reține instanța raportat la textul de lege menționat anterior că executorul judecătoresc este cel care răspunde pentru prejudiciile cauzate pentru prejudiciile cauzate prin actele efectuate în cadrul procedurii executării silite, această răspundere neputând să revină Biroului executorului judecătoresc, așa cum susține reclamantul.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului B. S. C. D. și va respinge acțiunea precizată formulată de reclamant, în contradictoriu cu acest pârât, ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
Prin sentința civilă nr.1282/13.03.2008, pronunțată de Judecătoria B. în dosarul nr._, irevocabilă, instanța a admis în parte acțiunea formulată de reclamantul V. M.-V., în contradictoriu cu pârâta E. M., a respins capătul de cerere privind pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru terenul intravilan de 9300 mp, situat în orașul B., T36, P340, jud. Ilfov, ca neîntemeiat, a fost obligată pârâta să plătească reclamantului suma de 154.350 lei reprezentând triplul avansului primit și suma de 2741 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
La data de 10.11.2009, reclamantul V. M. V. prin reprezentant legal Casa de avocatură V. M. C., conform împuternicirii nr._/10.11.2009 a solicitat B. S. C. D. punerea în executare a sentinței civile menționate anterior, fiind format în acest sens dosarul de executare nr.626/E/2009.
Prin încheierea nr.74/13.01.2010, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._/215/2009, instanța a admis cererea formulată de B. S. C. D. și a încuviințat executarea silită a sentinței nr.1282/13.03.2008.
La data de 16.02.2010, între B. S. C. D. și reclamantul V. M. V. prin CA C. M. a fost încheiat un contract de executare silită având ca obiect punerea în executare a sentinței civile nr.1282/13.03.2008.
Conform art.2 din contract, onorariul de executare a fost fixat la suma de 8175 lei, din care un avans în sumă de 1071 lei urma să fie achitat în termen de 10 zile, iar diferența de onorariu urma să fie reținută de executorul judecătoresc din sumele încasate de către debitor, reținere care se va face însă numai după recuperarea de către creditor a avansului achitat.
Potrivit art.3 din din același contract cheltuielile aferente activității de executare a sentinței civile menționate anterior, urmau să fie suportate de către client, separat de onorariu.
Reține instanța că potrivit art. 45, alin.1 din Legea nr.188/2000 răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.
De asemenea, potrivit art.55, alin.1 din Statutul Uniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc, executorul judecătoresc răspunde pentru modul în care își îndeplinește atribuțiile, disciplinar sau civil, în condițiile legii, regulamentului și ale prezentului statut.
În alin.5 al aceluiași articol se prevede că răspunderea civilă a executorului judecătoresc poate fi angajată, în condițiile legii civile, pentru cauzarea de prejudicii prin încălcarea obligațiilor sale profesionale.
Prin cererea de chemare în judecată, reclamantul a invocat faptul că pârâtul nu și-a îndeplinit obligația pe care și-a asumat-o contractual și anume obligația de a pune în executare titlul executoriu, fapt care a determinat producerea în patrimonial reclamantului a unui prejudiciu cert și definitiv, constând în imposibilitatea efectuării de către acesta a oricărei acțiuni pentru recuperarea debitului în cuantum de 157.091 lei recunoscut prin titlul executoriu prin aceea că s-a prescris dreptul la executarea silită a sentinței civile nr.1282/13.03.2008.
În cauză, având în vedere probele administrate, instanța constată că nu se poate reține în sarcina pârâtului neîndeplinirea obligației reclamate prin cererea formulată.
Astfel, în cadrul dosarului de executare nr. 626/E/2009 au fost emise de către executorul judecătoresc adrese în vederea identificării codului numeric personal al debitoarei și a bunurilor mobile și imobile care aparțin acesteia și au fost întocmite următorele acte: procesul-verbal de cheltuieli din data de 29.03.2010, process-verbal de situație din data de 29.03.2010, somația de plată din data de 29.03.2010, încunoștiințare colectivă către moștenitorii legali ai debitorului defunct E. M. din data de 01.06.2010, procesul-verbal din data de 01.06.2010, process-verbal de situație din data de 04.11.2010, somație de plată către moștenitorii debitoarei din data de 04.11.2010.
Instanța mai reține că la data de 19.02.2010, B. S. C. D. a emis către reclamant adresa din data de 19.02.2010, comunicată reprezentantului reclamantului la data de 22.02.2010, conform dovezii de primire aflată la fila 65 din dosar, prin care i-a solicitat acestuia să avansaseze onorariul și cheltuielile de executare conform art.371 C.p.civ.(4,7 lei pentru fiecare comunicare cu poșta și 60 de lei taxe OCPI ) și să precizeze dacă mai solicită continuarea dosarului, având în vedere că nu a plătit nici o sumă, inclusiv modalitatea expresă prin care solicită continuarea executării.
Se constată de asemenea că, deși ulterior datei de 04.11.2010 nu au mai fost efectuate alte acte de executare de către executorul judecătoresc, această împrejurare s-a datorat faptului că reclamantul nu a înțeles să achite cheltuielile aferente executării silite, deși aceste cheltuieli au fost stabilite în sarcina sa conform art.3 din contractul de executare silită încheiat între reclamant și B. S. C. D..
Deși executorul judecătoresc i-a solicitat reclamantului să avansaseze onorariul și cheltuielile de executare și să precizeze dacă mai solicită continuarea dosarului, reclamantul a achitat doar avansul onorariului executorului judecătoresc în sumă de 1071 lei fără să achite și cheltuielile aferente executării silite, cheltuieli distincte și care nu sunt incluse în onorariul executorului judecătoresc.
Astfel, conform chitanțelor depuse în copie la dosar B. S. C. D. a achitat din fonduri proprii către OCPI D. suma de 60 lei la data de 30.03.2010, suma de 100 lei la data de 24.09.2010 și suma de 60 lei la data de 05.11.2010, fără ca reclamantul să facă dovada achitării acestor sume către executorul judecătoresc.
Este adevărat că, potrivit art.373¹, alin.6 C.p.civ. executorul judecătoresc este obligat să aibă rol activ și să stăruie prin toate mijloacele admise de lege pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligației prevăzute în titlul executoriu, dar această obligație trebuie la rândul ei interpretată corelativ cu obligația, alin.1 C.p.civ. în sarcina părții care solicităstabilită de art.371 îndeplinirea unui act sau a altei activități care interesează executarea silită, în speță reclamantul, să avanseze cheltuielile necesare în acest scop.
Culpa prescrierii dreptului de a cere executarea silită a fost astfel a reclamantului care nu a înțeles să-și îndeplinească obligația asumată prin contractul de executare silită încheiat, obligație prevăzută, de altfel și de lege, de a avansa cheltuielile aferente executării silite, executorul judecătoresc îndeplinindu-și în mod corespunzător și potrivit cerințelor legale obligațiile profesionale așa cum cereau dispozițiile art.373/1, alin.6 C.pr.civ. și obligațiile contractuale asumate prin contractul de executare silită încheiat la data de 16.02.2010.
Mai mult, reclamantul nu a înțeles să formuleze vreo contestație la executare sau plângere, în condițiile art.53 din Legea nr.188/2000(actual art.56), deși, dacă s-a considerat vătămat în drepturile sale putea să formuleze o atare plângere.
Reținând că, în cauză nu s-a făcut dovada de către reclamant a prejudiciului reclamat în cuantum de 158.162 lei, instanța apreciază ca neîntemeiat și capătul de cerere accesoriu de cerere privind obligarea pârâtului la plata dobânzii legale aferente acestei sume, în cuantum de 28.453,32 lei.
Față de considerentele menționate anterior, instnața va respinge acțiunea precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului B. S. C. D..
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul V. M. V., cu domiciliul în București, ., ., . cu pârâtul B. S. C. D., cu sediul în C., .. 31, județ D., ca fiind introdusă împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă.
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul V. M. V., cu domiciliul în București, ., ., . cu pârâtul S. C. D., cu sediul în C., ..31, județ D., ca neîntemeiată.
Cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
5ex/13.12.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3813/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 5551/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
