Pretenţii. Sentința nr. 6873/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6873/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 25-04-2013 în dosarul nr. 5613/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr. 6873/2013
Ședința publică de la 25 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE V. V.
GREFIER M. O.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant ASOCIAȚIA DE proprietari NR 8 BRAZDA LUI N. și pe pârât P. I., având ca obiect pretenții.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns av. D. M. pentru reclamantă, lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
Instanța, acordă cuvântul părților asupra propunerii de probe.
. cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei,
Instanța, având in vedere disp. art. 167 alin. 1 C.pr.civ, încuviințează reclamantei, proba cu înscrisurile deja existente la dosarul cauzei ca fiind pertinentă, concludentă si utila cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța constată cauza in stare de judecată si acordă cuvântul pe fond.
. acțiunii, cu cheltuieli de judecată, după care, instanța păstrează cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 14.02.2013, sub dosar nr._, reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 8 BRAZDA LUI N., in contradictoriu cu pârâtul P. I., a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtului la plata sumei de 593, 14 lei, suma reprezentând cheltuieli de întreținere începând din luna mai 2012, până in luna decembrie 2012, precum si a sumei de 122,43 lei reprezentând majorări de întârziere la plată, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea cererii, reclamanta a arătat că pârâtul in calitate de proprietar al imobilului situat in C., ., . asociației de proprietari, nu și-a mai achitat cheltuielile de întreținere din luna mai 2012, până in luna decembrie 2012, acumulând astfel un debit de 593,14 lei la care se adaugă si penalități de întârziere in cuantum de 122, 43 lei, pentru perioada susmenționată.
Reclamanta a mai precizat ca pârâtul a fost somat in nenumărate rânduri sa-și achite întreținerea dar fără rezultat.
In drept, cererea a fost întemeiată pe dispozițiile art. 274 C.pr.civ, art. 1073 si urm. Cod Civil.
S-a solicitat judecarea cauzei si in lipsă cf. art. 242 C.pr.civ.
Acțiunea a fost scutită de la plata taxei judiciare de timbru si a timbrului judiciar.
In dovedirea cererii, reclamanta a depus la dosarul cauzei, extras de cont, copie cod fiscal, chitanța nr. 3978/11.02.2013, împuternicire avocațială nr._/11.02.2013, certificat nr._/18.03.2004 emis de DGFP D., liste de plată aferente perioadei arătată prin cerere, proces verbal încheiat in data de 25.03.2012 cu ocazia Adunării Generale a Asociației de P., înscrisuri ce au fost comunicate si pârâtului potrivit disp. art. 96 C.pr.civ.
Legal citat, pârâtul nu a depus la dosarul cauzei întâmpinare cf. art. 115 C.pr.civ, dar s-a prezentat in fața instanței si a recunoscut debitul solicitat de reclamantă prin cerere.
Instanța a administrat in cauza proba cu înscrisuri.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține că pârâtul P. I., in calitate de proprietar al apartamentului nr. 108, ..1, ., nu a achitat la termenul stabilit de reclamanta cheltuielile de întreținere aferente perioadei mai 2012 – decembrie 2012.
În conformitate cu dispozițiile art. 46. din Legea 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari, “toți proprietarii au obligația să plătească lunar, conform listei de plată a cheltuielilor asociației de proprietari, în avans sau pe baza facturilor emise de furnizori, cota de contribuție ce le revine la cheltuielile asociației de proprietari, inclusiv cele aferente fondurilor din asociația de proprietar”.
Termenul de plată a cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari, afișate pe lista lunară de plată, este de maximum 20 de zile calendaristice așa cum prevede art. 49 alin. 2 din același act normativ.
Art. 50 alin. 1 din Legea 230/2007 prevede ,, Asociația de proprietari are dreptul de a acționa în justiție pe orice proprietar care se face vinovat de neplata cotelor de contribuție la cheltuielile asociației de proprietari mai mult de 90 de zile de la termenul stabilit”.
Așa cum rezultă din situația de fapt mai sus expusă, pârâtul nu și-a îndeplinit obligația prevăzută de art. 46 din Legea 230/2007, neachitând în perioada mai 2012 – decembrie 2012,cota de contribuție ce îi revenea la cheltuielile asociației de proprietari.
Având în vedere că au trecut mai mult de 90 de zile de neplată a cotelor de contribuție, asociația de proprietari reclamantă avea dreptul să acționeze în justiție pârâta.
Potrivit dispozițiilor art. 49 din același act normativ, asociația de proprietari poate stabili un sistem propriu de penalizări pentru orice sumă cu titlu de restante afișate pe listă de plata, penalizări care nu vor fi mai mari de 0,2% pentru fiecare zi de întârziere și se vor aplica numai după o perioada de 30 de zile de la termenul stabilit pentru plată, fără însă ca suma penalizărilor să poată depăși suma la care s-au aplicat.
Conform dispozițiilor art. 25 alin. 3 din HG nr. 1588/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 230/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea asociațiilor de proprietari “dacă terții impun penalități asociației de proprietari pentru întârzieri la plata facturilor, acestea se vor recupera de la restanțierii la cotele de întreținere, proporțional cu cuantumul restanțelor”, astfel instanța constată că în mod just reclamanta a calculat în sarcina pârâtului penalități de întârziere având în vedere perioada mare de timp în care nu și-a respectat obligațiile de plată a cheltuielilor de întreținere.
Întrucât pârâtul nu a achitat cheltuielile de întreținere in termenul prevăzut de dispozițiile legale mai sus menționate, aceasta datorează și penalități de întârziere în cuantumul stabilit de reclamantă .
Față de aceste considerente de fapt si de drept expuse, instanța urmează să admită cererea reclamantei și să oblige pârâtul la plata sumei de 715,57 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere, pentru perioada mai 2012- decembrie 2012,.
Instanța apreciază ca suma de 300 lei solicitată de reclamanta reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, potrivit chitanței aflate la dosarul cauzei, în cadrul acțiunii de fata este nejustificat de mare în raport cu munca depusă de avocat si de complexitatea cauzei, obiectul acesteia și faptul că s-a soluționat la cel de-al doilea termen de judecată, astfel suma de 150 lei fiind una rezonabilă.
Această abilitare a instanței de reducere a onorariului avocațial este dată de dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă, care au fost declarate constituționale prin decizia nr. 401 din 14 iulie 2005 a Curții Constituționale.
În considerentele acestei decizii s-a arătat că nicio dispoziție din legea fundamentală nu interzice expres consacrarea prin lege a prerogativelor instanței de a cenzura cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată cuantumul onorariului convenit între părțile contractului de asistență juridică, prin prisma proporționalității cu amplitudinea și complexitatea activității depuse.
O asemenea prerogativă este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică dacă a căzut în pretenții, ceea ce presupune în mod necesar să-i fie opozabil, iar opozabilitatea este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătorească, creanța dobândind astfel caracter cert, lichid și exigibil.
În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, conform căreia partea care a câștigat procesul nu va putea obține rambursarea unor cheltuieli decât în măsura în care se constată realitatea, necesitatea și caracterul lor rezonabil (cauzele C. împotriva României, S. împotriva României, S. și alții împotriva României, R. împotriva României). Particularizând, instanța europeană de contencios a drepturilor omului a statuat că onorariile avocațiale urmează să fie recuperate numai în măsura în care constituie cheltuieli necesare și au fost în mod real făcute, în limita unui cuantum rezonabil.
Dispozițiile art. 274 alin. (3) Cod procedură civilă nu contravin nici dispozițiilor art. 36 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și exercitarea profesiei de avocat, conform cărora contractul dintre avocați și client nu poate fi stânjenit sau controlat, direct sau indirect de niciun organ al statului.
Aceste prevederi se aplică exclusiv raporturilor contractuale dintre părțile contractului de asistență juridică, fiind o aplicație particulară a art. 969 Cod civil, care consacră principiul obligativității respectării contractului de către părți, clientul având obligația de a achita integral onorariul, pe care însă nu îl va putea recupera de la partea adversă, în măsura în care va câștiga procesul, decât dacă instanța va aprecia asupra caracterului său real, necesar și rezonabil.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamanta ASOCIAȚIA DE PROPRIETARI NR. 8 BRAZDA LUI N., cu sediul in C., ., ., județul D., in contradictoriu cu pârâtul P. I., cu domiciliul in C., ., ., ..
Obligă pârâtul la plata sumei de 715,57 lei reprezentând cheltuieli de întreținere și penalități de întârziere, pentru perioada mai 2012- decembrie 2012,
In temeiul art. 274 alin. 3 c.pr.civ, reduce onorariul apărătorului ales al reclamantei de la suma de 300 lei la suma de 150 lei.
Obliga pârâtul să plătească reclamantei suma de 150 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs, în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 25.04.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
4 ex, 05.07.2013, vv.mo,
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 14/2013. Judecătoria... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8549/2013. Judecătoria... → |
|---|
