Revendicare imobiliară. Sentința nr. 7768/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 7768/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-05-2013 în dosarul nr. 35929/215/2010*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA nr. 7768/2013
Ședința publică de la 15 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: L. N.
Grefier: D. S.
Pe rol ,pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 08.05.2013 privind pe reclamant M. I. și pe pârât I. C., pârât I. I., având ca obiect - revendicare imobiliară, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta sentință.
Procedura legal îndeplinită.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față ;
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 08.12.2010, sub nr._ reclamantul M. I. au chemat în judecată pe pârâtul I. C. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea paratului să-i lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul compus din teren în suprafață de 341 mp situat în comuna Malu M., . 22, P 1153, cu următoarele vecinătăți: N-T. I., E-I. C., S- M. I., V-Drum sătesc 1149/1.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că este proprietarul terenului în suprafață de 341 mp conform sentinței civile nr. 3134/19.02.2010 a Judecătoriei C., fiind proprietarul întregii suprafețe de 737 mp situata în T 22, P 1153, întrucât prin contractul de vânzare cumpărare nr. 1861/15.05.1996 a cumpărat și suprafața de 396 mp.
Cererea a fost întemeiată în drept pe prevederile art.480 C.civ.
In dovedire, reclamantul a depus la dosarul cauzei următoarele înscrisuri, in copie: s.c. 3134/19.02.2010, adresa nr. 40/18.01.2011, adeverința nr. 1239/03.12.2010.
La termenul de judecată din data de 12.01.2011 pârâtul I. C. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiate, învederând că terenul în litigiu este proprietatea sa conform contractului de vanzare –cumparare 1140/16.11.2009. In plus, el și-a intabulat dreptul de proprietate, iar titlul sau de proprietate este preferabil celui al reclamantului, întrucât actul său de proprietate este din anul 2009, pe când cel al reclamantului din 2010, sentința civilă nr.3134/19.02.2010 nu îi este opozabilă, pârâtul fiind și în posesia terenului.
In susținere, pârâtul a depus la dosarul cauzei: contract de vânzare cumpărare, titlu de proprietate, extras de carte funciara pentru informare, declarație, încheiere de carte funciară, contract de superficie.
La termenul din 02.02.2011 reclamantul a depus la dosar note de ședință prin care a învederat că autorului său i s-a reconstituit dreptul de proprietate în anul 1996, pe când autorului pârâtului, respectiv lui M. C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate în anul 2004 asupra terenului în litigiu, astfel încât, prin compararea titlurilor părților, care provin de la autori diferiți, se dă preferință titlului reclamantului care are dată mai veche.
La termenul de judecată din data de 11.05.2011 reclamantul și-a modificat acțiunea solicitând introducerea în cauză și a pârâtei I. I. .
Prin Serviciul Registratură pârâta I. I. a depus la data de 07.06.2011 întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca neîntemeiată, titlul de proprietate al pârâților fiind mai bine caracterizat
Prin sentința civilă nr._/26.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. a fost admisă în parte cererea modificată privind pe reclamantul M. I., în contradictoriu cu pârâții I. C. și I. I..
Au fost obligați pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 304 mp situată în T 22, P 1153 pe raza comunei Ghindeni, cu următoarele vecinatati: N-T. Lila, pe d=14,06 m si M. C., pe d=2,94 m, E- I. C., pe d=18,94 m, S=M. I., pe d-18 m si V- Ds 1149/1, pe d=17,45 m, astfel cum este delimitată în schița anexă la raportul de expertiză întocmit de dl expert P. M. care face parte integrantă din prezenta.
Au fost obligați pârâții la plata către reclamant a sumei de 2371 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, onorariu expert și onorariu apărător.
Prin decizia nr. 1156 din data de 01.06.2012 Tribunalul D. a admis recursul declarat de recurenții pârâții I. C., I. I., împotriva sentinței civile nr._ din 26.10.2011 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant M. I., a casat sentința civilă atacată și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
În considerentele deciziei menționate s-a reținut că prima instanță nu a respectat dreptul recurenților pârâți la apărare și la un proces echitabil. Astfel, în condițiile modificării cadrului procesual cu mult după prima zi de înfățișare, pârâta I. I. fiind introdusă în proces la o dată la care probatoriul fusese deja administrat, mai exact expertiza topografică fusese efectuată, iar martorii audiați, lipsind doar răspunsurile la adresele dispuse de instanța de fond, către Comisiile de fond funciar Malu M. și Ghindeni, în mod firesc și totodată legal din punct de vedere procedural, pârâta a formulat o întâmpinare, în cadrul căreia și-a expus apărările cu privire la cererea de chemare în judecată a reclamantului, în acest sens solicitând, în scop probator, administrarea următoarelor mijloace de probă: înscrisuri, martori și expertiză tehnică de specialitate.
Instanța de fond, prin încheierea din data de 19.10.2011, a respins solicitarea pârâtei I. I., privind efectuarea unei noi expertize topografice, cu motivarea că, pe de o parte, obiectivele indicate sunt cele la care expertul tehnic a răspuns deja, iar, pe de altă parte, din dezbateri nu a reieșit necesitatea efectuării unei noi expertize tehnice de specialitate. De asemenea, instanța de fond nu a pus în discuție cererea de încuviințare a probei testimoniale, solicitată de această pârâtă prin întâmpinarea formulată în cauză.
Procedând astfel, Tribunalul a constatat că prima instanță i-a încălcat pârâtei I. I. dreptul la un proces echitabil, în accepțiunea art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, ce presupune implicit încălcarea dreptului său la apărare, ca drept fundamental de drept procesual civil, aceasta fiind pusă în imposibilitatea de a-și proba apărările formulate prin întâmpinare, soluția instanței de fond bazându-se astfel exclusiv pe un probatoriu administrat deja la data introducerii sale în proces, așadar nediscutat în contradictoriu cu această parte.
Instanța de recurs, prin decizia de casare, a stabilit totodată, că, cu ocazia rejudecării, instanța de fond va pune în discuția părților administrarea unei noi expertize în specialitatea topografie, în cadrul căreia și pârâta I. I. să aibă posibilitatea de a formula obiective și de a participa la efectuarea acesteia, urmând a pune în discuție și încuviințarea celeilalte probe solicitată de aceeași pârâtă și anume testimonială, asupra cărei pertinențe, concludențe și utilitate urmează să se pronunțe, de asemenea, instanța de fond.
Cauza a fost înregistrată în rejudecare pe rolul Judecătoriei C., la data de 06.09.2012, sub nr._ .
În rejudecare, au fost administrate proba cu înscrisuri, testimonială și expertiză judiciară topografică.
Astfel, față de dispozițiile deciziei de casare, obligatorii potrivit prevederilor art. 315 C.pr.civ., instanța a dispus întocmirea în cauză a unui nou raport de expertiză judiciară topografică, obiectivele fiind stabilite la termenul de judecată din data de 09.01.2013.
Raportul de expertiză întocmit de către expert T. V. a fost depus la data de 11.03.2013, la filele 32-36 din dosarul nr._, raport asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
La solicitarea instanței, OCPI a înaintat procesul verbal de punere în posesie premergător titlului de proprietate nr. 321-_ din data de 09.04.1996 emis pe numele I. T. A. și procesul verbal de punere în posesie premergător titlului de proprietate nr. 2311 din data de 27.04._, emis pe numele M. I. C..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin sentinta civila nr. 3134/19.02.2010 a Judecatoriei C., ramasa irevocabila prin nerecurare, a fost constatată valabilitatea conventiilor de vanzare - cumparare incheiate intre reclamantul M. I. si vânzătorii I. N. L. si I. A. L. la data de 05.08.2002 cu privire la terenul intravilan in suprafata de 341 mp situat pe raza comunei Ghindeni, in T 22, P 1153, cu urmatoarele vecinatati: N-T. I., E-I. C., S- M. I., V-Drum satesc 1149/1, suprafata ce face parte integranta din suprafata de 737 mp situata in T 22, P 1153 pentru care s-a reconstituit in favoarea autorului I. T. A. dreptul de proprietate prin titlul de proprietate nr._/09.04.1996 (f 61).
Prin contractul de vanzare-cumparare autentificat sub nr. 1140/16.11.2009 (fila 15 din primul dosar), paratii I. C. si I. I. au dobândit dreptul de proprietate asupra suprafetei de 1037 mp din acte (662 mp real măsurată) situata pe raza comunei Ghindeni, fosta T 22, P 1152 si 1153, de la vânzătorul M. C., caruia i se reconstituise dreptul de proprietate asupra acestei suprafete de teren prin titlul de proprietate nr. 2311/27.04.2004 (fila 16 din primul dosar).
Reclamanții au susținut că pârâții îi ocupă suprafața de 341 mp situata in T 22, P 1153.
Terenul a fost identificat de expertul topografic P. M. în raportul de expertiză inițial și anexa întocmite în cauză, depuse la filele 47-51 și în raportul de expertiză întocmit în rejudecare de expert T. V. (filele 32-36), acesta din urmă fiind apreciat de instanță ca util soluționării cauzei, potrivit art. 167 Cod procedură civilă.
Conform raportului de expertiză, pârâții ocupă suprafața de 304 mp, motivat de faptul că există suprapunere între terenul în suprafață de 341 mp ce a făcut obiectul sentinței civile nr. 3134/19.02.2010 a Judecatoriei C., proprietatea reclamantului și terenul stăpânit de pârâți conform cointractului de vânzare-cumpărare nr. 1140 din 16.11.2009, din care rezuiltă că pârâții au cumpărat în fapt mai puțin teren decât cel menționat în contract, respectiv 662 mp, în loc de 1037 mp cât este menționat în contract și în titlul de proprietate nr. 2311/27.04.2004 emis pe numele autorului M. I. C..
Se mai reține că o altă parte din terenul reclamanților, respectiv suprafața de 37 mp, este ocupată de un alt vecin, T. Lila.
Constatările expertului se coroborează cu declarația martorului I. A. L. (fila 39 din primul dosar) și sunt confirmate de pârâți în întâmpinările formulate, în care recunosc că posedă terenul în litigiu, dar susțin că este proprietatea lor.
Actiunea in revendicare este o actiune reala prin care proprietarul care a pierdut posesia bunului cere restituirea acestui bun de la posesorul neproprietar. Este o actiune petitorie intrucat tinde sa stabileasca direct existenta dreptului de proprietate al reclamantului. In ceea ce priveste conditiile de exercitare a actiunii in revendicare, aceasta poate fi intentata de catre titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat.
Față de probele administrate în cauză, instanța reține că reclamantul și-a dovedit dreptul de proprietate cu sentința civilă nr. 3134/19.02.2010, iar în ceea ce privește actul de proprietate al pârâților, acesta nu este la adăpost de unele critici.
Conform raportului de expertiză, în realitate, pârâții nu dețin potrivit titlului, în tarlaua 22 . 1037 mp, ci 662 mp, acest aspect fiind consemnat și în contractul de vânzare-cumpărare. Prin urmare, pârâții nu au dobândit în fapt decât 662 mp în . din titlul autorului lor nu era conformă realității, aspect necontestat de părți. Aceasta rezultă și din documentația cadastrală aflată la fila 89 din dosar, iar la baza acestei documentații și, implicit, a intabularii dreptului de proprietate, a stat declarația proprietarului de la fila 21 din primulo dosar, care atestă că suprafața din măsurători este mai mică decât cea din acte.
Deși pârâții au susținut că titlurile de proprietate ale părților provind de la același autor, respectiv Z. T., această susținere nu este confirmată de probele administrate. Se reține că partile se întemeiază pe titluri de proprietate care provin de la autori diferiti, respectiv reclamantul se întemeiază pe titlul de proprietate nr. 321-_ din 09.04.1996 emis pe numele autorului I. T A., in baza caruia s-a pronuntat sentinta civila nr. 3134/19.02.2010 a Judecatoriei C., iar paratii se prevaleaza de titlul de proprietate nr. 2311/27.04.2004 emis pe numele vanzatorului M. C., in baza caruia s-a incheiat contractul de vanzare - cumparare nr. 1140/16.11.2009 .
Nu este întemeiată susținerea pârâților că M. C. a cumpărat de la Z. T. teren în primăvara anului 1995, deoarece lui Z. T. i s-a reconstituit dreptul de proprietate mai târziu, fiind emis titlul de proprietate acestuia abia în anul 1996 (titlul nr. 321-_ din 09.04.1996, fila 106 din primul dosar). Or, Z. T. nu avea ce drept să transmită anterior emiterii titlului, ca face dovada dreptului de proprietate.
Prin urmare, nu este aplicabilă regula potrivit căreia se dă preferință părții care a indeplinit formalitatile de publicitate imobiliara mai intai sau celei ce se foloseste de un titlu mai vechi, in speta aflandu-ne in situatia in care titlurile provin de la autori diferiti, ceea ce reclamă compararea drepturilor autorilor de la care provin cele doua titluri, cu consecința recunoașterii dreptului părții care a dobândit de la autorul al carui drept este preferabil.
Astfel, comparând titlurile de proprietate ale autorilor pârâților și analizând în mod necesar documentația ce a stat la baza titlurilor de proprietate ale autorilor părților, instanța constată că este mai bine caracterizat titlu lui Z. T. (autorul lui I. A. și al reclamantului), în condițiile în care acesta figura în registrul agricol, la data cooperativizării, cu suprafața de 0,08 ha, inclusă în titlul său de proprietate, fiind situată în tarlaua 22, .), în timp ce M. C. figura în registrul agricol (fila 110 din primul dosar) doar cu suprafata de teren de 0,03 ha ca loc de casă, iar titlul de proprietate a fost emis pe suprafata de 1037 mp (real măsurată – 662 mp). În consecință, acesta a primit mai mult decât suprafața la care era îndreptățit.
De altfel, din registrul cadastral, depus în copie la fila 119 de catre Comisia Locala Ghindeni, rezultă că autorul M. C. figurează în T 22, P 1152, nu si in P 1153, unde figureaza autorul I. A. (fila 107). Rezultă că titlul de proprietate nr. 2311/27.04.2004 a fost emis greșit si pentru suprafața de 789 mp în T 22, P 1153.
Aceste erori sunt confirmate de Comisia Locala Ghindeni, prin adresa nr. 40 din 18.01.2011 (fila 25 din primulo dosar), în care precizeaza ca ca in mod eronat s-a inscris suprafata de 789 mp in T 22, P 1153 in titlul de proprietate emis lui M. C., suprafata ce se regaseste in titlul de proprietate emis lui I. A. anterior, respectiv in anul 1996.
Revenind la documentatia cadastrala întocmită cu ocazia încheierii contractului de vanzare- cumparare nr. 1140/16.11.2009, instanta retine ca nu a respectat mentiunile din titlul de proprietate emis autorului Mondrea C., asadar nici contractul de vanzare -cumparare care reprezinta titlul de proprietate de care se prevaleaza paratii, în ceea ce privește vecinatatile, care diferă de cele cuprinse in titlul de proprietate emis in materia fondului funciar (vecinul din partea de est și cel din partea de vest- DJ 652, în loc de M. I.).
Nu este întemeiată nici susținerea pârâților că sentința civilă nr. 3134/19.02.2010 pronunțată de Judecatoria C. nu le-ar fi opozabilă, deoarece aceasta se impune ca orice act juridic, ce produce, pe lângă efecte obligatorii între părți, întemeiate pe principiul relativității, și efecte de opozabilitate față de terți. De asemenea, ca element nou apărut în ordinea juridică și în cea socială, hotărârea nu poate fi ignorată de către terți, sub motiv că nu au participat în procesul finalizat prin adoptarea ei. Față de aceștia însă, hotărârea se va opune cu valoarea unui fapt juridic și cu valoarea unui mijloc de probă, respectiv, de prezumție, în sensul art. 1200 cod civil (de la 1864, aplicabil în speță, în privința probelor).
Față de cele reținute mai sus, instanța constată că acțiunea reclamantului este întemeiată în parte, cu privire la suprafața de 304 mp identificată de expert, astfel că o va admite, în temeiul art. 555 alin. 1 din noul Cod civil ce ocrotește atributele dreptului de proprietate și prevede că ,,Proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege".
În considerarea prevederilor art. 274 Cod procedură civilă, va obliga pârâții, aflați în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând onorarii experți, onorariu apărător, în ambele cicluri procesuale și taxă judiciară de timbru.
Întrucât instanța a omis să dispună obligarea reclamantului să achite diferența de onorariu cuvenit expertului topograf T. V., în cuantum de 400 lei, îl va obliga pe acesta să achite diferența de onorariu.
Dispoziția privind achitarea diferenței de onorariu pentru expert este executorie, conform art. 213 alin. 2 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite în parte acțiunea în revendicare formulată de reclamantul M. I., cu domiciliul în C., cartier 1 Mai, ., . împotriva pârâților I. C. și I. I., cu domiciliul în C., .. D, ., județul D. .
Obligă pe pârâții să lase reclamantului în deplină proprietate și liniștită posesie teren în suprafață de 304 mp, proprietatea reclamantului, situat în intravilanul satului Ghindeni, . 22 ..
Obligă pe pârâți să plătească reclamantului suma de 3.000 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată.
Obligă pe reclamant să achite diferență de onorariu cuvenit expertului topograf T. V., în cuantum de 400 lei.
Executorie în privința plății diferenței de onorariu pentru expert.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare în privința celorlalte dispoziții.
Pronunțată în ședință publică azi, 15.05.2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. N. D. S.
Red.L.N.
Tehnored.D.S.
5 ex./
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 25/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
