Uzucapiune. Sentința nr. 2013/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2013/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-07-2013 în dosarul nr. 31946/215/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr._/2013
Ședința publică de la 11 Iulie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE M. M.
Grefier V. G.
Pe rol pronuntarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în cauza civila avand ca obiect constatare drept de proprietate prin uzucapiune, formulata de reclamanta S. T., in contradictoriu cu paratul M. C. PRIN PRIMAR,
Dezbaterile asupra fondului au avut loc in sedinta publica de la 08.07.2013, consemnate in incheierea de sedinta de la acea data, parte integranta din prezenta, cand, instanta avand nevoie de timp perntru a delibera, a amanat pronuntarea pentru data de 11.07.2013,cand în aceeași compunere,a hotarat urmatoarele:
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 23.11.2011, reclamanții S. A. și S. T. au solicitat, în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor și M. C. prin Primar, să se constate ca au dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune asupra terenului in suprafața de 170 mp iar ca efect al accesiunii imobiliare au dobândit dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe acest teren, in suprafața de 72 mp compusa din casa de locuit cu 3 camere, 2 holuri, o bucătărie și anexe gospodărești-cămara, bucătărie de vara, magazie, coteț de porci, WC în curte.
Motivând in fapt acțiunea, au arătat că la data de 20.06.1967 prin chitanța sub semnătură privată de la acea data, părinții reclamanților, numiții S. I. și S. S. au cumpărat de la numitul Boata C. suprafața de 170 mp loc de casă, situat în C., ., actual ..21 nou.
Au mai arătat că aceștia au stăpânit neîntrerupt terenul pana in anul 1974 iar din acel an si pana in prezent ei, reclamanți au stăpânit acest teren exercitând o posesie utilă, neîntreruptă, sub nume de proprietar fără a fi tulburați de nimeni.
Mai arata ca tot in anul 1967 părinții lor au edificat o casa de locuit pentru care au plătit impozit iar, ulterior in anul 1974 ei, reclamanții au continuat construcția si niște anexe gospodărești pe care le-au declarat la administrația financiară și au plătit impozit.
Susțin reclamanții ca, in jurul anilor 1974-1976 numitul Boata C. a decedat fără moștenitori.
Au evaluat bunul ce face obiectul cauzei la suma de 10.000 lei si au formulat cerere de acordare ajutor public judiciar.
Prin sentința civilă nr. 5017/02.04. 2012 pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, s-a admis excepția privind lipsa calității procesuale pasive a pârâților chemați în judecată, respectiv Statul Român prin Ministerul Finanțelor si M. C. prin Primar.
A fost respinsă acțiunea formulată de reclamanții S. A. și S. T., în contradictoriu cu pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor și M. C. prin Primar.
A fost respinsă cererea de restituire parțială a taxei de timbru.
Împotriva sentinței amintite au declarat recurs reclamanții S. A. și S. T., criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Prin decizia civilă nr. 381 din data de 06.03.2013, Tribunalul D. a admis recursul declarat de recurenții - reclamanți împotriva sentinței civile nr. 5017/02.04. 2012, pronunțată de Judecătoria C. în dosarul nr._, a casat în parte sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
A menținut soluția de respingere a acțiunii în contradictoriu cu Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice,ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul D. a reținut că,potrivit disp. art. 109 C.p.c., oricine pretinde un drept împotriva unei persoane trebuie să facă o cerere la instanța competentă, reclamantul fiind cel care stabilește cadrul procesual sub aspectul obiectului, al părților și al cauzei deduse judecății. Reclamantul trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă cât și calitatea procesuală pasivă a pârâtului, aceasta din urmă presupunând existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul dedus judecății.
A apreciat că,în cazul acțiunii de față, în mod corect instanța de fond a reținut că uzucapiunea (invocată de reclamanți în privința terenului de 183 mp ), ca mod de dobândire a proprietății, este o sancțiune îndreptată împotriva vechiului proprietar care, dând dovadă de lipsă de diligență, a lăsat vreme îndelungată bunul său în mâna unei alte persoane, astfel încât acțiunea având un asemenea temei trebuie formulată în contradictoriu cu fostul proprietar.
Se arată în decizie însă că atunci cînd fostul proprietar este decedat fără moștenitori, cum este cazul în speță, calitatea procesuală pasivă îi aparține unității administrativ teritoriale, așa cum s-a stabilit prin Minuta CSM de unificare a practicii judiciare de la 12.03.2008, astfel încât apare greșită soluția de admitere a excepției lipsei calității procesuale pasive în ce privește pârâtul M. C. prin Primar, cu privire la acest capăt de cerere.
În ce privește cererea de constatare a dobândirii de către reclamanți a dreptului de proprietate asupra construcțiilor edificate pe terenul de 183 mp, tribunalul a reținut că singurul care ar putea să se pronunțe dacă invocă sau nu un drept de proprietate asupra construcțiilor în litigiu, în condițiile în care fostul proprietar al terenului este decedat, este pârâtul M. C. prin Primar, fiind greșită soluția instanței de fond, de respingere a acțiunii împotriva acestui pârât, ca fiind formulată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Prin urmare, în condițiile în care din proba testimonială administrată în cauză a reieșit că persoana de la care reclamanții au dobândit imobilul este numitul B. C., decedat la 01.07.1977, fără moștenitori, instanța trebuia să coroboreze această probă cu înscrisul sub semnătură privată intitulat "chitanță" și să prezume că numitul B. C. este fostul proprietar al imobilului și să procedeze la soluționarea pe fond a cauzei.
Cauza a fost înregistrată pe rolu Judecătoriei C. la data de 14.05.2013 sub nr._ .
Prin încheierea de ședință din data de 17.06.2013 instanța a luat act de manifestarea de voință a reclamantei prin apărător în sensul că reclamantul S. A. a decedat și că probele au fost administrate în totalitate.
La termenul de judecată din data de 08.07.2013 instanța a dispus conceptarea în cauză a reclamantei S. T., și în calitate de unică moștenitoare a numitului S. A..
Analizînd actele și lucrările dosarului,instanța reține următoarele:
Autorii reclamantei și a soțului acesteia,decedat în prezent, au cumpărat de la numitul Boata C., printr-un înscris sub semnătura privată denumit „ chitanța” un imobil compus în întregime teren loc de casa în suprafața de 170 mp situat C., ., județul D. contra sumei de 2400 lei.
Pe acest teren numiții S. I. și S. S. au construit o casă și anexe gospodărești, întregul imobil teren și construcții fiind stăpânit netulburat de către autorii reclamanților și ulterior de către aceștia din urmă.
Din expertiza efectuată în cauză în primul ciclu procesual,imobilul teren și construcții au fost identificate de expertul D. V.,din măsurători reieșind că suprafața totală a terenului este de 186 mp.
Analizînd fondul cauzei,avînd în vedere îndrumările instanței de control judiciar,instanța reține mai întîi că din actele depuse la dosar, a rezultat că numitul Boață C. a decedat la 01.07.1977,fără moștenitori,situație în care acțiunea urmează a fi soluționată în contradictoriu cu pîrîtul municipiul C..
Instanta retine,sub aspectectul dobîndirii dreptului de proprietate prin prescripție achizitivă, ca uzucapiunea, ca mod de dobandire a proprietatii, se fondeaza pe faptul posesiei indelungate a imobilului aflat in circuitul civil, posesie care – pentru a produce efecte juridice – este necesar sa fie exercitata in anumite conditii – prevazute de art. 1847 cod civil ( respectiv sa fie continua, netulburata, neintrerupta, publica si sub nume de proprietar ) si pentru perioada de timp prevazute de lege.
Probele administrate in cauza au relevat ca terenul ce face obiectul actiunii este posedat in prezent de reclamantă și soțulsău,care a decedat pe parcursul prezentului proces,,iar cu actele depuse, coroborate cu depozițiiile martorilor audiati,J. Ș. și T. Păștița ,s-a dovedit ca acest teren a fost stapinit continuu sub nume de proprietar si in mod pasnic si de autorii acestora,care au fost inregistrati in rolul fiscal si au platit impozitele aferente.
Fiind dovedit faptul posesiei liniștite a reclamantei asupra suprafeței de teren de 186 mp pe o perioadă ce depășește 30 de ani,instanța va admite capătul de cerere referitor la dobîndirea dreptului de proprietate asupra acestui teren,iar în contextul celor expuse anterior si al probelor administrate,apare ca fiind intemeiat si cel de-al doilea capat de cerere,referitor la dobindirea dreptului de proprietate asupra constructiilor de pe terenul ce face obiectul actiunii.
In acest context, potrivit dispozițiilor art.488 C.civ. “tot ce se unește și se încorporează cu lucrul se cuvine proprietarului lucrului”,astfel incit,in conditiile in care s-a stabilit calitatea procesuala pasiva a municipiului C. in ce priveste capatul de cerere privind uzucapiunea asupra terenului,apare evident că acesta are o asemenea calitate si in petitul privind accesiunea,inclusiv pentru motivul ca, in calitate de proprietar nediligent asupra terenului,poate emite pretentii in ce priveste constructia.
Pe fondul acestei cereri instanta va retine ca legea civilă,în dispozițiile art 492 c.civ.,instituie o prezumție legală privind dreptul de proprietate pe care îl are proprietarul unui teren asupra construcțiilor de pe acel teren,precum și faptul că aceste construcții au fost făcute de el ,pe cheltuiala lui,instituție cunoscută în doctrină ca accesiune imobiliară artificială,iar din probele administrate instanta retine ca autorii reclamantei au edificat pe terenul ce il posedau constructiile identificate in raportul de expertiza efectuat in cauza,aceste construcții fiind finalizate de reclamantă și soțul său ,în prezent decedat..
Proprietarul terenului devine, deci, proprietar și asupra construcțiilor edificate pe acest teren, conform art.489 și următoarele din Codul civil, înca din momentul incorporarii materialelor în sol. Prin urmare, dreptul de proprietate se naște din momentul efectuării construcțiilor.
Într-o atare situație, suntem în prezența unui drept preexistent, fiind necesară, pentru a se constata dobândirea dreptului de proprietate prin accesiune,
Pentru considerentele ce preced,instanța urmează să constate temeinicia acțiunii precizate și o va admite.
.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite actiunea precizata formulata de reclamanta S. T., cu domiciliul in C., .. 21 nou, . in contradictoriu cu pârâtul M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul in C., jud. D..
Constata ca reclamanta este proprietara asupra suprafetei de 186 mp teren si asupra constructiilor edificate pe acesta, respectiv casa cu trei camere, 2 holuri, o bucatarie, balcon, camara, magazie si wc, imobile situate in C., ., nr. 21, jud. D., astfel cum au fost identificate in raportul de expertiza si schita anexa la acesta, intocmit de expert D. V..
Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 11 Iulie 2013
PresedinteGrefier
M. MihaiVirginia G.
Red.MM
Tehnored.VG
4ex/26.09.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2013/2013.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 4572/2013.... → |
|---|
