Uzucapiune. Sentința nr. 6661/2013. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 6661/2013 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 30308/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr.6661/2013
Ședința publică de la 22 Aprilie 2013
Completul compus din:
Președinte L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant Mârmea M. și pe pârât M. C. PRIN PRIMAR, având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reclamanta personal și asistată de av. A. S., lipsă fiind pârâtul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus prin Serviciul Registratură răspunsul solicitat de la Primăria C..
Av. A. S., pentru reclamantă depune la dosar dovada achitării diferentei taxă de timbru în cuantum de 192 lei .
Instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. C. prin Primar.
Av. A. S., pentru reclamantă, solicită respingerea excepției lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. C. prin Primar având în vedere că terenul nu figurează în evidențele Municipiului C. și având în vedere natura juridica a terenului in litigiu, acesta fiind un teren părăsit.
Nemaifiind alte cereri de încuviințat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de soluționare și acordă cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Av. A. S., pentru reclamantă, solicită admiterea actiunii, să se constate că reclamanta a dobândit prin efectul prescripției achizitive de 30 ani dreptul de proprietate asupra terenului cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 15.11.2012, pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, reclamanta Mârmea M. a chemat în judecată pe pârâtul M. C. prin Primar, solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să se constate că este proprietara prin uzucapiune mai mare de 30 de ani asupra terenului în suprafață de 17,62 m.p., situat în C., ..110(fost nr.98).
Motivând în fapt acțiunea a arătat că prin contractul de vânzare cumpărare autentificat de notariatul de Stat Județean D. nr.3395/19 mai 1972, a cumpărat imobilul situat în C., ..98, având următoarele vecinătăți: Răsărit- Z. I., Apus-R. I., m.zi- M. E. și m.n- T. V., pe dimensiunile arătate în schița de plan care face parte integranta din prezentul contract.
Imobilul se compune conform contractului, din teren loc de casă în suprafață totală de 155 m.p. din care suprafața construită de 109, 86 m.p. și casă zidită din cărămidă, acoperită cu tabla, având trei camere, bucătărie, hol și boxa, iar la subsol pivnița și o încăpere servind debara formând un singur apartament.
A susținut în continuare reclamanta că, vânzătoarea C. E. deținea în proprietate acest imobil conform actului autentificat de Tribunalul D. sub nr.545 din 28 februarie 1935 și transcris la grefa aceluiași tribunal sub nr.1561.
Deși în actele autentice de înstrăinare obiectul vânzării îl constituie terenul de 155 m.p. cu construcția edificată pe acesta, în realitate suprafața terenului a fost de 172, 62 m.p.
Acest lucru rezultă și din faptul că la data dobândirii terenul era împrejmuit, păstrându-se aceeași configurație până în prezent cât si din faptul că, deși în schița de plan care este parte integrantă din contract, se menționează că terenul are suprafața de 164 m.p., având forma unui dreptunghi cu lungimea de 21,30 m și lățimea de 7,70 m.
Despre această diferență de teren de 17,62 m.p. care exista în realitate față de 155 m.p. cât este trecută în actul de dobândire, a aflat în urmă cu două luni de zile când a încercat efectuarea documentației cadastrale, expertul informându-se că se impune reglementarea situației juridice a acestei diferențe dintre terenul stăpânit și cel din acte.
Arată că a posedat respectiva porțiune de teren neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietar, astfel că este îndreptățită să i se recunoască dreptul de proprietate asupra acestuia.
Având în vedere că atâta timp cât suprafața respectivă de teren nu figurează ca aflându-se în proprietatea altei persoane fizice sau juridice cât și situația juridică a unui teren fără stăpân, terenul este de drept în proprietatea statului, conform art.646 Cod civil, drept exercitat prin unitatea administrativ teritorială a Municipiului C., față de dispozițiile art.18, 19 și 21 din legea nr.215/2001, astfel că este justificată legitimarea procesuală pasivă a Municipiului C..
În drept, au fost invocate prevederile art.1846 și următoarele și art.1890 Cod civil.
În sprijinul acțiunii s-au depus în copie următoarele înscrisuri: contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.3395/1972, plan de situație teren din anul 1971, releveu și clădire din 1971.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 283 lei și timbru judiciar de 1,5 lei.
La termenul de judecată din data de 10.12.2012, reclamanta a precizat valoarea obiectului cererii introductive la suma de 1000 lei.
Prin încheierea de ședință din data de 10.12.2012 instanța a luat act că numele corect al reclamantei este Mârmea M. în loc de M. M. și a încuviințat pentru reclamantă proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori, S. V. și M. A. și proba cu expertiză specialitatea topografie.
Instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria C. pentru a comunica situația juridică a terenului în suprafață de 17,62 m.p., situat în C., .. 110(fost nr.98) și pentru a preciza dacă pentru această suprafață de teren a fost reconstituit dreptul de proprietate în favoarea altor persoane, relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 21.01.2013, adresa nr._ din data de 01.02.2013, nr._ din data de 25.02. 2013 și adresa nr._ din data de 19.04.2013.
De asemenea, instanța a dispus emiterea unei adrese către Primăria C.- Direcția de Impozite și Taxe Locale pentru a comunica istoricul de rol fiscal al terenului în suprafață de 17,6 2 m.p. situat în C., ..110(fost nr.98), județul D., relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 13.02.2013
La termenul de judecată din data de 04.02.2013 instanța a dispus audierea martorilor S. V. și M. A., declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Raportul de expertiză întocmit de expert G. M. a fost depus la data de 15.03.2013, cu privire la care părțile nu au formulat obiecțiuni.
Prin adresa depusă la dosar în data de 19.04.2013, pârâtul a solicitat punerea în discuția părților a excepției lipsei calității procesual pasive.
Analizând actele și lucrările dosarului sub aspectul excepției lipsei calității procesual pasive a paratului M. C. prin Primar, instanța reține următoarele:
Calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana chemată în judecată și cel care este subiect pasiv în raportul juridic dedus judecății, aceasta aparținând celui față de care se poate realiza interesul reclamantului.
De asemenea, reclamantul, fiind cel care pornește acțiunea, trebuie să justifice atât calitatea procesuală activă, cât și calitatea procesuală pasivă a persoanei pe care a chemat-o în judecată.
Având în vedere că obiectul cererii de chemare în judecată îl constituie constarea dreptului de proprietate prin efectul prescripției de 30 ani asupra unui imobil compus din teren instanța arată că în condițiile în care există o incertitudine juridică cu privire la titularii dreptului de proprietate, unitatea administrativ teritorială ar putea opune teoretic, la un moment dat pretenții cu privire la acest aspect al aprecierii bunului ca făcând parte din domeniul privat al municipiului în situația în care nu se face dovada contrară.
Prin urmare, având în vedere considerentele expuse mai sus, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului M. C. prin Primar.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr.3395/19.05.1972 de către Notariatul de Stat Județean D., reclamanta a cumpărat de la numita C. E. imobilul situat în C., ..98, jud.D., compus din teren loc de casă în suprafață totală de 155 mp din care suprafața construită de 109,86 mp și casă zidită din cărămidă acoperită cu tabla, având trei camere, bucătărie, hol și boxa, iar la subsol pivnița și o încăpere servind ca debara formând un singur apartament, cu următoarele vecinătăți: Răsărit- Z. I., Apus-R. I., m.zi- M. E. și m.n- T. V..
Prin cererea de chemare în judecată reclamanta a solicitat constatarea dreptului de proprietate prin uzucapiune mai mare de 30 de ani asupra terenului în suprafață de 17,62 m.p., situat în C., ..110(fost nr.98).
Din raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie reiese ca terenul în litigiu este în suprafață totală de 14 mp, cu următoarele vecinătăți: la E-Z. I., la S-Mârmea E., la V-Mârmea M., fiind situat în C., ..110(fost nr.98), în aceiași incintă îngrădită cu terenul deținut în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.3395/19.05.1972 de către Notariatul de Stat Județean D..
Fiind audiați, martorii S. V. și M. A.(filele 22-23) au arătat faptul că reclamanta locuiește în imobilul situat în C., ..110(fost nr.98) de peste 30 de ani, fără a modifica hotarele sau vecinătățile, nefiind tulburată în exercitarea posesiei asupra imobilului.
Din adresa nr._/01.02.2013 emisă de Primăria Municipiului C., Direcția Impozite și Taxe, rezultă că la adresa din ..110(fost nr.98) figurează în evidențele fiscale reclamanta, imobilul fiind înregistrat în evidențele fiscale în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. sub nr.3395/19.05.1972, precum și faptul că anterior acestei date a figurat în evidențele fiscale C. E., în baza declarației pentru stabilirea impozitului pe clădire și terenuri nr._/27.06.1952, iar din adresele nr._ din data de 21.01.2013, nr._/25.02.2013 și nr._ din data de 19.04.2013, emise de către Primăria C. rezultă că imobilul în litigiu nu aparține domeniului public sau privat al Municipiului C., precum și faptul că pentru acest teren nu a fost reconstituit dreptul de proprietate conform legilor fondului funciar.
În drept, instanța arată că uzucapiunea este un mod originar de dobândire a proprietății și în același timp o sancțiune pentru proprietarul imobilului care nu a manifestat un timp îndelungat diligență, lăsând posibilitatea altor persoane să intre în posesia bunului. Așadar, prin efectul uzucapiunii, cel care a exercitat o posesie utilă asupra terenului pe o perioada de timp prevăzută de lege dobândește dreptul de proprietate asupra imobilului, corelativ stingându-se dreptul fostului proprietar.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani, așa cum este reglementat prin art.1890 Cod civ., e necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună credință sau de rea credință.
În acest sens, art. 1846 alin. 1 Cod civ. prevede că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii, iar conform art. 1847 Cod civ., pentru a se putea prescrie, se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar.
Cu privire lacalitățile posesiei exercitate de către reclamantă, instanța urmează să constate că suntem în prezența unei posesii utile, respectiv continuă, neîntreruptă, netulburată, publică, sub nume de proprietar și neechivocă.
Astfel, din declarațiile martorilor și adresele emise de instituțiile statului arătate anterior rezultă cu certitudine faptul că reclamanta Mârmea M. a înțeles să se comporte ca adevărat proprietar, al terenului în suprafață de 14 mp, potrivit art. 1851 pct.2 Cod civil.
În ceea ce privește condiția posesiei utile a terenului, instanța constată că aceasta este îndeplinită, mai ales că regularitatea posesiei se prezumă, iar pârâtul nu a făcut dovada contrară.
În acest mod, reclamanta se poate prevala de o posesie continuă și neîntreruptă, aceasta utilizând această suprafață de teren de peste 30 de ani și până în prezent (fapt atestat de declarațiile martorilor audiați în cauză), netulburată (în declarațiile martorilor se susține faptul că dreptul de proprietate al acesteia nu a fost contestat), și nici nu au existat pretenții ale terților față de bunul pe care îl consideră proprietatea sa), publică și sub nume de proprietar (fapt atestat de plata impozitului, precum și de declarațiile martorilor, aceasta fiind considerată adevărat proprietar în vecinătate).
Totodată, din declarațiile martorilor coroborate cu constatările în teren ale expertului, instanța constată că nu au avut loc strămutări ale limitelor proprietății, astfel că se poate concluziona că de la data intrării în posesia terenului și până în prezent, reclamanta a posedat aceiași suprafață de teren, respectiv suprafața totală de 169 mp.
În ceea ce privește condiția referitoare la termenul prescripției achizitive, instanța constată că aceasta este îndeplinită, aceasta intrând în posesia terenului încă din anul 1972, fapt constatat de instanță pe baza probelor arătate, înscrisuri și martori, astfel că reclamanta a posedat terenul o durată mai mare de 30 de ani.
Față de considerentele menționate anterior, reținând și faptul că deși prin cererea introductivă reclamanta a solicitat constatarea dreptului de proprietate cu privire la o suprafață de 17,62 mp, din concluziile raportului de expertiză rezultă că această suprafață de teren este de 14 mp, instanța va admite în parte acțiunea, va constata că reclamanta a dobândit prin efectul prescripției achizitive de 30 ani dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 14 mp, situat în, C., ..110, fost nr.98, județul D. având următoarele vecinătăți: la E-Z. I., la S-MârmeaEmil, la V-Mârmea M., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert G. M., care face parte integrantă din prezenta hotărâre
În baza art. 274 alin. 1 Cod proc.civ., va lua act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția lipsei calității procesual pasive a pârâtului M. C. prin Primar.
Admite în parte acțiunea formulată de reclamanta Mârmea M., cu domiciliul în C., ..110, jud.D., în contradictoriu cu pârâtul M. C. PRIN PRIMAR.
Constată că reclamanta a dobândit prin efectul prescripției achizitive de 30 ani dreptul de proprietate asupra terenului în suprafață de 14 mp, situat în, C., ..110, fost nr.98, județul D. având următoarele vecinătăți: la E-Z. I., la S-MârmeaEmil, la V-Mârmea M., astfel cum a fost identificat prin raportul de expertiză tehnică efectuat în cauză de expert G. M., care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 22.04.2013.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.S.M.
4ex/19.06.2013
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2013.... | Pretenţii. Sentința nr. 8808/2013. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
