Acţiune în declararea simulatiei. Sentința nr. 1404/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1404/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 05-02-2014 în dosarul nr. 27734/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA Nr. 1404/2014
Ședința publică de la 05 Februarie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE M.-D. M.
Grefier L.-C. A.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința publică din data de 22.01.2014, consemnate în încheierea de ședință de la acea dată și care fac parte integrantă din prezenta hotărâre, privind pe reclamantul B. P., în contradictoriu cu pârâții S. M., M. D. L. și M. L., având ca obiect acțiune în declararea simulației.
La apelul nominal nu au răspuns părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul oral al cauzei de către grefierul de ședință, după care, instanța reține cauza spre soluționare.
I N S T A N T A,
La data de 24.10.2012 reclamantul B. P. a chemat în judecată pe pârâții B. I., S. M., M. D. L. și M. L., solicitând instanței ca prin sentința ce o va pronunța să se constate simulația contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9815/19.07.1990, să se constate că reclamantul este adevăratul proprietar al imobilului casă și teren situate în C., ., județul D..
În motivare a arătat că M. D.-L. si M. L. au încheiat cu Balaceanu I., mama sa (în prezent decedata) contractul de vânzare - cumpărare nr. 9815/19.07.1990 prin care numiții M. i-au vândut imobilul situat în mun.C., ., jud.D..
A precizat că în realitate el este adevăratul cumpărător și cel care a plătit prețul.
A mai arătat că ca respectivul contract de vânzare-cumparare s-a încheiat între vânzătorul M. D.-L. si M. L. si mama sa întrucât el se afla într-o situatie speciala pe care o sa o detalieze, însa conform înțelegerii verbale pe care a avut-o cu mama sa Balaceanu I. el trebuia sa plătească prețul bunului iar ea trebuia să încheie un contract de vânzare-cumpărare cu soții Mitănescu.
De fapt Balaceanu I. a fost folosita ca persoana interpusa, având în vedere ca el nu s-a putut prezenta în vederea perfectării contractului însa a fost prezent în ceea ce privește înțelegerea verbala alături de cei doi.
Situația care l-a determinat sa nu procedeze în acest fel si sa nu încheie contractul în nume propriu ci sa folosească o persoana interpusa este motivată de faptul că înainte de a cumpără imobilul, a fost plecat din tara în Germania unde a lucrat o lunga perioada de timp.
Având în vedere ca atunci când s-am întors în tara relațiile cu fosta soție se răciseră destul de mult fiind destul de iminent un eventual divorț, pentru a evita o eventuala partajare a agoniselii obținute cu fosta soție, după mai mulți ani petrecuti la munca în Germania, a hotărât să-și achiziționeze un imobil, însă pe numele mamei.
A subliniat faptul ca părinții săi, nu aveau posibilitati materiale pentru a achiziționa acest bun imobil, dat fiind faptul ca el îi susținea material cu bani din străinătate pentru întreținerea cotidiană.
A menționat faptul ca întreaga suma de bani ce a reprezentat prețul a fost achitata de el în ceea ce privește proveniența banilor cu care a achitat prețul imobilului aceasta suma de bani a obtinut-o în perioada în care am lucrat în Germania.
Ulterior având în vedere gradul de rudenie dintre mine si persoana interpusa, respectiv mama sa, a efectuat demersuri pentru a schimba actele imobilului.
Pentru aceste motive, a procedat de aceasta maniera, promovând prezenta acțiune.
A mai arătat că în anul 2009, dupa moartea mamei sale, tatal său Balaceanu I. a formulat o acțiune la Judecatoria C. prin care a solicitat partajarea bunurilor ramase de pe urma autoarei noastre.
În urma acestui proces, imobilul a fost atribuit în natura pârâtului din prezenta cauza, Balaceanu I., el fiind astfel prejudiciat în mod grav, urmând a rămâne fara locuință, după ce a achitat întreg prețul acesteia.
Motivul principal care a dus la includerea imobilului respectiv la masa bunurilor autoarei Balaceanu I. si în final imobilul fiind atribuit în totalitate tatalui său a fost o declarație falsa data de către cel de la care a cumpărat respectivul imobil, numitul M. D. L..
Initial M. D. L. a dat în data de 28.10.2010 declarația nr.752 la un birou notarial din București unde a declarat pe propria răspundere cunoscând prevederile art.292 Cod Penal privind falsul în declarații ca a primit de la el suma de 56.000 lei reprezentând prețul imobilul.
Mai mult tot el declara ca împreuna cu sora lui i-a vândut imobilul.
In mod surprinzător la aproape o luna în data de 30.11.2010 tot M. D. L. a dat o alta declarație în fata altui notar public din București, respectiv declarația autentificata sub nr.2928/30.11.2010 în care acesta contrazice în totalitate declarația anterioara din 28.10.2010.
În acest sens a menționat faptul ca a formulat o plângere penala împotriva numitului M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii de fals în declarații prevăzute de art.292 Cod Penal pe care a depus-o la P. de pe lângă Judecatoria C. având în vedere retragerea primei declarații care i-a adus însemnate prejudicii.
Din perspectiva art. 1175 cod civil a considerat că în speța sunt incidente dispozițiile referitoare la simulatia prin interpunere de persoane, iar aceasta solicitare a sa are ca fundament o bază legală solidă.
În speța, conform celor expuse actul secret este reprezentat de o înțelegere verbala, iar actul public aparent este contractul de vânzare-cumparare.
Se poate prevala teoretic de dispozițiile art. 1198 C.civ., privind imposibilitatea morala a preconstituirii unui înscris pentru a face dovada actului real, având in vedere faptul ca în cauza de fata o astfel de prevalare prezintă relevanta, și aceasta se datorează raporturilor de rudenie ce exista intre el si persoana interpusa respectiv mama sa.
Potrivit practicii judiciare proba testimoniala în favoarea simulatiei ar putea fi retinuta doar în cazurile prev. de art. 1198 Cod civil excepție de la regula reprezintă situatia, potrivit careia, în cazul unei imposibilități morale sau materiale, din partea unuia dintre contractanți de a-si fi putut procura o dovada scrisa, se poate înlocui aceasta dovada prin orice mijloc de proba.
Data fiind situatia de fata întrucât între parti exista o relație de rudenie apropiata, el fiind fiul persoanei interpuse în contractul de vânzare- cumparare, s-a aflat . de preconstituire a probei scrise, respectiv a contraînscrisului care sa cuprindă intentia reala si anume ca adevaratul cumpărător al imobilului este el.
O alta condiție pentru a se afla în prezenta unei simulați prin interpunere de persoane este ca actul secret, în speța înțelegerea verbala sa fie anterioara sau concomitenta cu actul public și mincinos.
Pentru existenta simulației, este suficient ca actul secret să fi precedat actul aparent ori să fi fost simultan cu el, chiar dacă înscrisul în care s-a consemnat actul secret a fost redactat ulterior săvârșirii actului aparent.
Esențial este faptul că înțelegerea între părți, deci convenția în sens de operațiune juridică (negotium), să fie anterioară actului aparent sau concomitentă, sa se precizeze ca adevaratul beneficiar al contractului este o alta persoana, decât cea care apare în actul public.
Astfel, raportat la situația sa, înțelegerea pe care a avut-o cu Balaceanu I. ( soția pârâtului Balaceanu I. si mama pârâtei S. M. ) a fost sa încheie contractual de vânzare-cumparare al imobilului din C. în numele sau având în vedere motivul care l-a determinat sa procedeze de asa maniera, înțelegere pe a avut-o înainte de încheierea contractului si pe care au cunoscut-o si pârâții.
În ceea ce îi privește pe soții M. si ei au cunoscut înțelegerea “secreta” pe care a avut-o cu Balaceanu I. din moment ce în prima declarație din 28.10.2010 declara ca prețul a fost achitat integral de el în anul 1990.
Mai mult decât atât si ceilalți pârâți au cunoscut înțelegerea având în vedere gradul de rudenie cu tatăl și sora sa.
În consecința a precizat ca înțelegerea verbala, în sens de negotium pe care a avut-o atât cu mama sa, Balaceanu I., cât si cu vânzătorii care au cunoscut situația ce l-a determinat sa nu încheie actul în nume propriu a avut loc înainte de încheierea contractului de vânzare-cumpărare.
Atât doctrina, cât si jurisprudența care s-au ocupat de analiza simulației au ajuns la concluzia ca, pentru a fi în prezenta interpunerii de persoane este absolut necesar ca toate cele trei parti implicate în operațiune sa aiba cunoștința atât de existenta actului public, cât si de cea a actului secret, adica sa stie în patrimoniul cui se produc, în realitate, efectele actului public.
Altfel spus, pentru a se realiza simulatia prin interpunerea de persoane este necesar ca acordul simulatoriu sa se realizeze între cel puțin trei persoane, adica cele doua parti ale actului real si persoana interpusă.
În acest sens a precizat că ca numitul Mitrănewscu cel cu care stabilise sa îi vândă imobilul precizat mai sus contra unei sume de bani achitate integral de el recunoaște simulatia, respectiv plata facuta de el în declarația nr.752/28.10.2010.
Mai mult acesta recunoaște ca el a fost cel care a plătit prețul.
Această mărturisire reprezintă un început de dovadă scrisă.
Structura operației juridice a simulatiei este complexa si presupune verificarea existentei a trei acte juridice distincte: actul juridic public prin care se creează o situație juridica aparenta, actul juridic secret ce reprezintă adevarata manifestare de voința a părtilor si acordul simulatoriu, adica acea convenție ce reprezintă voința părtilor de a crea aparenta unor raporturi juridice inexistente: existenta acordului simulatoriu este confirmata chiar de către pârâtul M. care cunoștea voința reala a sa si motivul pentru care a apelat la o persoana interpusa, voința părtilor fiind aceea de a simula; coroborarea tuturor argumentelor invocate duce la concluzia ca intentia, voința reala a fost ca el sa cumpăr acel imobil însa sa folosească o persoana interpusa de încredere; el a locuit în imobilul respectiv din 1990 anul când a fost cumparat imobilul si pâna în prezent comportându-se ca un adevarat proprietar.
De remarcat faptul ca anterioritatea sau simultaneitatea actului secret privește operația juridica și nu înscrisul în care este consemnată înțelegerea părților.
În speță, toate aceste condiții sunt îndeplinite.
Pentru aceste considerente, a solicitat admiterea acțiunii si sa se constate ca actul autentic de vânzare-cumpărare este simulat si ca el sunt adevaratul cumpărător al imobilului casă și teren.
În drept, a invocat dispozițiile art 1175 C.Civ., art 1198 alin 2 C.Civ.
A depus la dosar copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9815/19.07.1990.
La data de 22.11.2012 pârâtul M. D. L. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii și obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată.
A invocat excepția netimbrării cererii de chemare in judecata, in eventualitatea in care din verificările instantei se va constata ca reclamantul nu a achitat taxa de timbru și timbrul judiciar în conformitate cu prevederile legale.
În al doilea rand, a invocat excepția lipsei calitatii procesual pasive a sa, in condițiile in care reclamantul intelege sa formuleze prezenta acțiune impotriva sa in calitate de vanzator, pentru declararea simulatiei unei “intelegeri verbale” pe care acesta ar fi avut-o cu masa sa B. I., înțelegere la care nu a fost parte și de care nu are cunoștință.
Față de motivele expuse mai sus, a apreciat ca prezenta acțiune privind declararea simulatiei nu poate fi judecată în contradictoriu cu el, neavând calitate procesuală pasivă.
In fapt, intre subsemnatul si sora sa M. L. in calitate de vanzatori pe de-o parte, si Balaceanu I. in calitate de cumpărător pe de alta parte, a fost incheiat la data de 19 iulie 1990 contractul de vanzare cumparare autentificat de notariatul de stat prin notarul D. Faurar, al cărui obiect l-a constituit vânzarea imobilului situat în C., ., județul D..
A menționat faptul ca prețul vanzarii a fost incasat de ei in fata notarului public, de la cumparatoarea Balaceanu I., aceasta fiind insotita la acea data si de alte cateva persoane a căror identitate nu a cunoscut-o și nu o cunoaște.
Totodată, a precizat ca nu a fost parte si nu a avut cunostinta de nicio intelegere verbala intre reclamant si mama acestuia, si nici intre el si reclamant, privitoare la ipoteza plații prețului vânzării de către o alta persoana și încheierea înscrisului notarial pe numele altei persoane, astfel cum reclamantul arată în acțiune.
Singurul interes al său și al surorii sale a fost acela de a vinde imobilul și de a încasa prețul aferent vânzării, fără a fi interesați de alte aspecte privitoare la persoana cumpărătoare sau plătitorul real al prețului, în condițiile în care transferul dreptului de proprietate s-a efectuat cu respectarea prevederilor legale, în incinta unei autorități reprezentate de Notariatul de Stat.
A mai arătat că reclamantul înțelege să-și motiveze înțelegerea cu mama sa privind interpunerea de alte persoane, așa-zisul act (înțelegere) având o evidentă cauză ilicită și imorală, încheiată cu intenția de elidare a prevederilor legale privitoare la partajarea bunurilor comune, pe fondul disensiunilor înregistrate în acel moment cu soția sa.
Acest aspect reiese chiar din afirmația reclamantului, inserată în paragraful 1, pagina a doua a acțiunii.
În privința ipotezei prezentate de reclamant referitor la faptul că, în aprecierea acestuia" motivul principal care a dus la includerea imobilului respectiv la masa bunurilor autoarei B. I. ..." ar fi fost o declarație dată de el în data de 28.10.2010, a învederat că această susținere este total neîntemeiată.
În condițiile în care calitatea de proprietar al imobilului deținută de cumpărătoarea B. I. era constatată de înscrisul autentic constând în contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea nr. 9815 la Notariatul de Stat, este evident că această situație juridică legală nu putea fi schimbată de existența unei declarații a sa.
În privința declarației la care reclamantul face trimitere, a învederat că în cursul anului 2010, după mai bine de 20 de ani de la efectuarea vânzării, a fost contactat de către reclamant, care i-a explicat faptul că pe fondul decesului mamei sale și având calitatea de moștenitor, are nevoie de o declarație a sa care să ateste încasarea prețului pentru imobilul ce a făcut obiectul contractului de vânzare-cumpărare, în vederea efectuării succesiunii.
Pe fondul celor de mai sus și a asigurărilor primite de la reclamant că acesta deține imobilul în cauză, a dat respectiva declarație, la solicitarea reclamantului, precizând că după un asemenea interval de timp de la efectuarea vânzării nu mai deține un exemplar al contractului de vânzare-cumpărare, reclamantul arătând la acea dată că el apare ca parte în contractul de vânzare-cumpărare.
Obținând la scurt timp copia contractului de vânzare-cumpărare de la sora reclamantului, pârâta S. M., a constatat că de fapt calitatea de cumpărătoare a imobilului era deținută de B. I., motiv pentru care realizând că prima declarației a fost dată pe fondul evidentei induceri în eroare venite din partea reclamantului, a înțeles să retracteze respectivul înscris printr-o nouă declarație.
Totodată, a învederat că el, nefiind parte la înțelegerea secretă pe care reclamantul invocă a o fi avut cu mama sa, cumpărătoarea B. I., a apreciat că este un terț de bună credință față de ipoteticul act secret( în eventualitatea în care reclamantul va reuși să dovedească existența acestuia), motiv pentru care a înțeles că fiindu-i opozabilă situația constatată de actul public încheiat cu bună credință și cu respectarea prevederilor legale, în fața unei autorități publice.
În același timp, în condițiile în care reclamantul nu dovedește existența înscrisului secret și nici eventuala situație juridică ce ar fi trebuit constatată de acesta, a apreciat că acțiunea în declarația simulației este inadmisibilă.
La data de 18.03.2013 reclamantul a depus precizare la acțiune prin care a arătat că numărul cadastral al imobilului în litigiu este nr._ iar numărul de carte funciară este_ UAT C..
A atașat copia Încheierii nr. 2443/14.01.2013 a OCPI D..
În ședința publică din data de 17.04.2013 pârâții au depus la dosar extras plată online impozite și taxe emis de Primăria Mun.C., copia contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 27/11.01.2013, copia SC_/24.11.2009 a Judecătoriei C., copia procesului-verbal încheiat la data de 08.03.2013 în dosarul nr. 112/E/2012 al B. P. S., copia procesului-verbal încheiat la data de 08.03.2013 în dosarul nr. 113/E/2012 al B. P. S., copia ..3013 a Judecătoriei C., copia procesului-verbal încheiat la data de 12.03.2013 în dosarul nr. 112/E/2012 al B. P. S., Încheierea nr._/13.03.2013 emisă de OCPI D. și dovada de comunicare a acesteia, extras de carte funciară nr._.
În ședința publică din data de 08.05.2013 reclamantul a depus o nouă precizare la acțiunea introductiva in sensul ca pe langa capatul principal de cerere a mai solicitat ca in contradictoriu cu B. I. și S. M. să se constate si nulitatea absoluta a contractului de vanzare-cumparare autentificat sub nr.27/11.01.2013 la BNP N. F. M. intervenit intre paratul B. I. și pârâta S. M., avand la baza o cauza ilicita.
In acest sens a menționat ca se poate observa faptul ca acest contract a avut la baza o cauza ilicita din moment ce a fost încheiat la scurt timp dupa ce el a formulat prezenta acțiune, iar părțile acestui contract de vanzare cumparare sunt chiar cei doi pârâți ( tatăl și fiica).
Apare ca evidenta în opinia sa reaua-credinta a înstrainatorului la momentul încheierii contractului de vânzare-cumparare, relațiile dintre el si acesta fiind deja vatamate la acea vreme, motiv pentru care a încercat îndepărtarea din patrimoniul sau a unui bun care putea fi ușor supus unui litigiu, știut fiind faptul ca prețul imobilului a fost achitat în integralitate de el.
Respectivul contract este încheiat fara a fi fost efectuata plata prețului ( cumpărătoarea fiind fiica vânzătorului), motiv de nulitate absolută în cazul unei vânzări, iar pe de alta parte, condiția de validitate a unui act juridic constând în caracterul licit si moral al acestuia nu este îndeplinita, câta vreme nu s-a urmărit decât scoaterea din patrimoniu a unui imobil nu din dorința pura de a înstraina, ci de a-l lipsi de posibilitatea intrării în drepturile ce privesc imobilul pe cale de moștenire sau pe cale judecătorească ( printr-o acțiune în simulație).
În drept, a invocat prevederile art 1235-1238 și 1665 C.Civ.
A atașat declarația pârâtului B. I..
În aceeași ședință publică, la interpelarea instanței, apărătorul reclamantului a arătat că valoarea prețuită este cea din contractul de vânzare- cumpărare autentificat sub nr. 27/11.01.2013 aflat la filele 64-65 dosar, a cărui nulitate se solicită, respectiv de 105.000 lei.
La aceeași dată pârâții au depus testamentul autentificat sub nr. 720/09.07.2000 emis de BNP Bazgu M..
În ședința publică din data de 19.06.2013 apărătorul pârâtului B. I. a arătat că acesta a decedat și a depus copia certificatului de deces . nr._.
A depus din partea acestuia întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinica si nelegala și obligarea paratului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.
În motivare, a arătat că prin sentința civila nr._/09.10.2009 a Judecătoriei C. casa si terenul situate in C., ., județul D. i-au revenit lui in calitate de reclamant conform lotului 1 din expertiza efectuata in dosarul de partaj judiciar cu nr._, sentință ce a rămas definitiva si irevocabila prin respingerea apelului si recursului iar prin sentința Civila cu nr. 4249 /15.03.2013 a Judecătoriei C. s-a dispus pe cale de ordonanța președințială evacuarea lui Balacianu P. din imobilul situat în C., ., județul D..
A precizat că s-au judecat in dosarul de partaj judiciar cu nr._ reclamant fiind Balaceanu I. și parați Balacianu P. si S. M. pentru partajarea bunurilor mobile si imobile ramase de pe urma autoarei Balaceanu I..
Prin Sentința civilă nr._/09.10.2009 a Judecătoriei C. ramasa definitiva si irevocabila, investita cu formula executorie, casa si terenul situata in C., ., județ D. i-au revenit lui, in calitate de reclamant, conform lotului 1 din expertiza efectuata in dosar.
Tot prin aceeași sentința civila s-a atribuit celor doi parați din dosarul de partaj sulte dupa cum urmeaza: lotul 2 a revenit paratului Balacianu P., constând in sulta de 46.864 lei, ce urma să fie achitată de reclamant iar lotul 3 i-a revenit paratei S. M. ,constând în sulta de 46.864 lei, ce urma să fie achitată de reclamant.
A precizat ca a tolerat pârâtul B. petre să locuiască in imobil dupa ce prin B.E.J. Pușca S., l-a somat si a depus in contul biroului executor sulta de 46.864 lei.
A invocat lipsa calitații procesuale a sa intrucat imobilul in litigiu a fost vandut cu act de vanzare-cumparare autentic.
Simulația presupune existența concomitentă, între aceleași părți, a două contracte: unul public (aparent) prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității și altul secret (contraînscris) care corespunde voinței reale a părților și prin care acesta anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată prin actul public, simulat.
Pentru aceasta, reclamanții trebuie să dovedească faptul că mai înainte sau concomitent cu actul aparent a fost încheiat și un act secret, care a consemnat adevărata natură a operațiunii juridice încheiate.
Acțiunea în declararea simulației este o acțiune personală, în constatare prin care se asigură înlăturarea elementelor simulate (nereale) din contractul public al părților în scopul aplicării singurului contract care corespunde voinței lor reale, și anume, cel secret .
De aceea, avand in vedere cele prezentate mai sus, a arătat ca in cauza sunt indeplinite prevederile art.1289-1293 din Noul Cod civil.
In drept, a invocat dispozițiile art.205 din Noul Cod de procedura civilă.
Reclamantul a formulat cereri de ajutor public judiciar sub firma scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru la care a atașat adeverințe de venit pe anul 2013 emise de D.G.F.P.D..
Prin Încheierea pronunțată în Camera de Consiliu din data de 05.07.2013 s-au admis cererile formulate de către reclamant, acordându-i ajutor public judiciar sub forma scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru în cuantum de 2105 lei și 3711 lei.
În ședința publică din data de 11.09.2013, pârâta S. M., prin apărător a invocat excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului cu privire la petitul de cerere prin care solicită să se constate simulația contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9815/19.07.1990 și cu privire la petitul din precizarea la acțiune( fila 80) prin care se solicită nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 27/11.01.2013.
Prin încheierea de ședință de la aceeași dată instanța a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamantului, invocată de către pârâta S. M., prin apărător, cu privire la cererea de a se constata simulația contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9815/19.07.1990 și cu privire la cererea de a se constata nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 27/11.01.2013 .
În scop probatoriu, reclamantul a solicitat și instanța a încuviințat pentru acesta proba cu înscrisurile deja depuse la dosar, proba cu interogatoriile pârâților și proba testimonială cu martorii G. C. și G. M. .
La solicitarea pârâtei S. M., instanța a încuviințat pentru aceasta proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul reclamantului și proba testimonială cu doi martori.
În ședința publică din data de 23.10.2013 s-au luat interogatorii pârâtei S. M., la propunerea reclamantului și reclamantului, la propunerea pârâtei S. M., răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.
În ședința publică din data de 22.01.2014 s-a luat interogatoriu pârâtului M. D. L., la propunerea reclamantului, răspunsurile fiind consemnate și atașate la dosar.
În cauză au fost audiați martorii G. M. și G. C. la propunerea reclamantului și martorii B. I. și B. D. la propunerea pârâtei S. M..
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului
M. D. L., instanța constată că este neîntemeiată deoarece calitatea procesuală pasivă presupune existența unei identități între persoana pârâtului și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății, identitate este îndeplinită în cauză deoarece acest pârât este parte în contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9815 /19.07.1990, de fostul Notariat de Stat Dol.
Pe fond instanța reține următoarele:
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 9815 /19.07.1990, de fostul Notariat de Stat D., B. I., împreună cu soțul ei B. I., au cumpărat de la M. L. și M. D. L. imobilul compus din casă de cărămidă acoperită cu țiglă, cu 2 camere, baie și 2 holuri, și anexe, precum și terenul aferent de 1210 mp situat C., ..
La data de 30 mai 2006 a decedat B. I., având ca moștenitori legali pe B. I., în calitate de soț supraviețuitor, pe B. P., și S. M., în calitate de descendenți de grad I.
Prin Sentința civilă nr._/24 Noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria C. în Dosarul nr._ s-a admis acțiunea principală formulată de reclamantul B. I., în contradictoriu cu pârâții B. P., și S. M.,, astfel cum a fost precizată s-a dispus ieșirea din indiviziune a părților, s-a omologat raportul de expertiză întocmit în cauză de expert C. F., în varianta I, atribuindu-se în lotul reclamantului B. I. imobilul casă și teren, situat C., . pârâții primind sulte.
A fost anulată cererea reconvențională formulată de pârâtul B. P., ca netimbrată.
Prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 27/11.01.2013 B. I. a vândut numitei S. M. imobilul compus din terenul intravilan în suprafață de 1210 mp din acte ( 1316 mp din măsurători) și construcțiile C 1-casă de locuit (_- C1), din cărămidă, acoperită cu țiglă, cu două camere, baie și două holuri, cu suprafața construită de 61 mp și C 2-anexă (_-C2), compusă din bucătărie și magazie, cu suprafața construită de 31 mp, situate în C., ., județul D., cu nr. cadastral_ și înscris în CF_-C..
La data de 24.05.2013 a decedat B. I., având ca moștenitori pe reclamantul B. P. și pârâta S. M..
Simulația este o operațiune juridică ce constă în încheierea unui act juridic aparent, menit să dea impresia creării unei situații juridice diferite de cea reală, și încheierea concomitentă a unui act juridic secret, în care sunt precizate adevăratele raporturi juridice dintre părți.
Potrivit art. 1175 C. civ., actul secret, care modifică un act public, nu poate avea putere decât între părțile contractante și succesorii lor universali; un asemenea act nu poate avea nici un efect în contra altor persoane.
Caracteristic pentru simulație este faptul că ea presupune existența concomitentă, între aceleași părți, a cel puțin două contracte: unul public, aparent, denumit și contract simulat, prin care se creează o anumită aparență juridică ce nu corespunde realității; un altul secret, denumit contraînscris, care corespunde voinței reale a părților și prin care acestea anihilează, în tot sau în parte, aparența juridică creată de actul public, dar simulat.
În funcție de elementul asupra căruia poartă aparența creată, simulația poate îmbrăca forma fictivității, deghizării sau interpunerii de persoane.
În speță, reclamantul invocă simulația prin interpunere de persoane.
Interpunerea de persoane presupune existența unui act juridic public, ale cărui părți, împreună cu o a treia persoană, ce rămâne anonimă, încheie actul secret care prevede că efectele actului public se produc, în realitate, față de acest din urmă participant la actul ocult, adevăratul beneficiar al dreptului transmis sau constituit prin actul aparent.
Ceea ce trebuie dovedit în acest caz este existența acordului simulatoriu în raport cu operațiunea juridică ce face obiectul actului aparent.
Având în vedere raporturile de rudenie dintre părțile înțelegerii secrete, relația dintre părinți și copii bazată pe încredere, este evidentă imposibilitatea morală a preconstituirii unui înscris, situație ce dă dreptul părților, având în vedere dispozițiile art. 1198 C. civ., să dovedească înțelegerea secretă prin orice mijloc de probă.
Astfel, martorii G. M. și G. C. audiați la propunerea reclamantului au declarat că nu cunosc când a fost cumpărată casa și cine a plătit prețul.
Acești martori nu cunosc personal aspecte privind cumpărarea casei ci din spusele reclamantului.
Martorul B. I. audiat la propunerea pârâtei S. M. a declarat că l-a îngrijit pe B. I. care suferise o pareză pe partea dreaptă.
Martorul a fost de față când reclamantul a venit la tatăl său și i-a solicitat să semneze o declarație.
Această declarație nu i s-a citit iar reclamantul a pus degetul tatălui său pe declarația respectivă.
Martorul a precizat că B. I. nu putea să vorbească, reușind cu greu să-l strige pe martor când avea nevoie de ceva iar după aproximativ o lună de decedat.
Ca urmare, instanța nu va avea în vedere această declarație dată de B. I..
Martorul B. D., fosta soție a reclamantului B. P., a declarat că imobilul a fost cumpărat cu bani trimiși de S. M. care împreună cu soțul realizau venituri importante deoarece aveau o firmă în Germania.
Ulterior, S. M. a trimis de mai multe ori bani mamei sale pentru a se ocupa să efectueze diferite lucrări la casă .
Despre B. P. a declarat că nu a fost să muncească în Germania ci a fost în vizită la sora sa.
În ceea ce privește declarațiile date de pârâtul M. D. L. la notar, instanța reține că acesta s-a aflat în eroare în momentul în care a dat prima declarație autentificată sub nr. 752/28.10.2010, iar cea de-a doua declarație autentificată sub nr. 2928/30.11.2010 a fost dată după ce a intrat în posesia actului autentic, motiv pentru care instanța nu va avea în vedere prima declarație dată de acesta.
La interogatoriul luat pârâtei S. M., aceasta a arătat că ea a achitat prețul imobilului, fiind adevăratul cumpărător, însă, deoarece era cetățean german nu putea cumpăra casa astfel încât a luat-o pe numele mamei.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța apreciază că nu a fost dovedită simulația prin interpunere de persoane, respectiv faptul că adevăratul cumpărător al imobilului a fost reclamantul, iar în ceea ce privește constatarea nulității absolute a contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 27/11.01.2013 la BNP N. F. M. nu a fost dovedită cauza ilicită și nici faptul că nu s-a plătit prețul.
Ca urmare instanța va respinge acțiunea precizată ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamantul B. P., domiciliat în C., ., județul D., în contradictoriu cu pârâții S. M., domiciliată în Germania, Pulheim, .. 22, cod poștal_, M. D. L. ,domiciliat în București, ., nr. 3, ., . și M. L., domiciliată în C., cart. Craiovița Nouă, ., ., județul D..
Cu drept de apel în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 05.02.2014.
PREȘEDINTE, GREFIER,
M. D. M. L. C. A.
Red.M.D.M.
teh.L.C.A.
6 ex/04.03.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 14/2014. Judecătoria CRAIOVA | Accesiune. Sentința nr. 5952/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
