Fond funciar. Sentința nr. 7459/2014. Judecătoria CRAIOVA

Sentința nr. 7459/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 22-05-2014 în dosarul nr. 22939/215/2011*

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 7459/2014

Ședința publică de la 22 Mai 2014

Completul constituit din:

Președinte - F. D. - judecător

Grefier - R. M. B.

Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petenta I. A. în contradictoriu cu intimatele C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C., C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR D., având ca obiect fond funciar.

Dezbaterile asupra fondului au fost cosemnate prin încheierea de ședință din data de 08.05.2014 care face parte integrantă din prezenta hotărâre când, pentru a avea nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de astăzi când, in aceeași compunere, a hotărât următoarele:

INSTANȚA

Asupra recursului civil de față;

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 09.08.2011 sub nr._ reclamanta I. A. a solicitat instanței ca în contradictoriu cu pârâții C. L. C. și C. Județeană D. să se constate nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate 2740/2002 eliberat de C. Județeană D., să fie obligate pârâtele să emită un nou titlu de proprietate pentru suprafața de 0,5 ha, situată pe vechiul amplasament, în pct. Dealu Viilor, pe raza ., cu cheltuieli de judecată.

În motivare, reclamanta a arătat că este unica moștenitoare a defunctului A. I., pentru suprafața de 1 ha teren arabil situată în pct Dealu Viilor, pentru care a formulat cerere de reconstituire.

Prin titlul de proprietate 1422-_/14.09.1995 s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,5 ha situat în C.,_, P.32. Ulterior, prin titlul de proprietate 2740/2002 s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenul în suprafață de 0,25 ha situat în C., cart. Cernele.

Reclamanta a arătat că acest titlu de proprietate este lovit de nulitate absolută având în vedere prevederile art.11 alin.2 indice 1 din Legea 18/1991, conform cărora terenurile preluate abuziv, fără nici un fel de titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate.

De asemenea, au fost încălcate prevederile art.9 din Legea 18/1991 întrucât reconstituirea a privit o suprafață de teren mai mică decât cea solicitată.

Prin sentința civilă nr._/12.10.2012, pronunțată de Judecătoria C., în dosarul nr._, a fost respinsă cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta I. A. în contradictoriu cu pârâtele C. L. de Aplicare a Legilor Fondului Funciar C. și C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor D. ca neîntemeiată.

Pentru a se pronunța astfel, instanța a reținut următoarele:

Prin actul dotal întocmit la data de 11.09.1941 autorul V. N. a donat fiicei sale M. N. suprafața de 1 ha teren arabil aflat pe hotarul . o altă suprafață de teren, grădină și loc de casă împreună cu imobilul casă cu 4 camere având următoarele vecinătăți: la răsărit-Nic. M., la apus-A. N., la miazănoapte-Regimentul I D., la miazăzi-. lui N..

Conform unui proces verbal încheiat la data de 13.04.1959(f.63), numitul A. I.-soțul M. N., respectiv tatăl reclamantei-a deținut în pct.Bariera Vâlcii suprafața de 0,75 ha, din care 0,5 ha vie.

Aceeași suprafață de teren rezultă și din registrul agricol 1959-1963 cu poziția de rol a autorului A. I., unde în pct. Bariera Vâlcii apar înscrise 2 suprafețe de teren: 0,5 ha vie și 0,25 ha teren arabil.

De asemenea, din procesul verbal întocmit de C. de Aplicare a Decretului 115/1959 rezultă că autorul A. I. deținea în pct. Bariera Vâlcii o suprafață de 0,75 ha-vie, pe acest teren găsindu-se o cramă cu 2 camere, magazie improvizată și un șopru.

În baza acestor înscrisuri, prin titlul de proprietate 1422-_/14.09.1995 reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,5 ha teren pe raza mun. C..

Prin titlul de proprietate 2740/2002 a mai fost reconstituit reclamantei dreptul de proprietate pentru suprafața de 0,25 ha pe raza mun. C.-Cernele.

La baza emiterii acestui titlu de proprietate a stat HCJ 889/2002 prin care reclamanta a fost validată în anexa 32 la Legea 1/2000 cu suprafața de 0,25 ha.

Deși instanța a solicitat Comisiei Locale C. cererea de reconstituire care a stat la baza emiterii titlului de proprietate contestat, prin adresa nr._/21.06.2012 pârâta a precizat că în arhiva comisiei nu se mai găsește această cerere, însă reclamanta figurează în registrul general de intrări la numărul_ din data de 25.06.1991.

În baza Legii 10/2001 reclamanta a formulat notificare înregistrată sub nr.1390/N/2001 pentru suprafața de 0,5 ha teren și casa situate în pct. Dealu Viilor.

La data de 04.10.2002 a fost emisă Dispoziția 7354 a Primarului mun. C. prin care, urmare a notificării formulate, s-a dispus înaintarea către Prefectura jud. D. a dosarului întocmit în baza Legii 10/2001 cu propunerea de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent pentru imobilul situat în C., Ghercești, Dealul Viilor, jud. D., notificat sub nr.1390/N/2001.

După cum rezultă din adresa depusă de reclamantă la dosar, până în prezent dosarul întocmit în baza Legii 10/2001 nu a fost soluționat, fiind returnat Primăriei mun. C. care a solicitat acte cu privire la preluarea abuziva a terenului și casei.

Este adevărat că art.11 alin.2 indice 1 din Legea 18/1991 reglementează situația terenurilor preluate abuziv și care revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, însă în cauza de față reclamanta nu a dovedit împrejurarea că suprafața de 0,25 ha teren situată în pct. Dealu Viilor ar fi fost preluată de stat prin mijloace de fapt, fără temei legal.

Instanța a reținut că prin preluare fără titlu în sensul dispozițiilor arătate se înțelege atât preluarea prin mijloace de fapt, fără temei legal, cât și preluarea efectuată fără respectarea actelor normative în vigoare.

În notificarea nr.1390/N/2001 reclamanta a făcut referire la imobilul casă si terenul aferent în suprafață de 0,5 ha, preluate în baza Decretului 115/1959, pentru ca ulterior la data de 26.02.2004 să solicite în baza Legii 10/2001 doar restituirea suprafeței de 0,25 ha aferentă casei, preluată fără forme legale de către stat.

Împrejurarea că în actul dotal din anul 1941 este prevăzută suprafața de 1 ha teren arabil nu duce în mod automat la concluzia că terenul de 0,25 ha a fost preluat abuziv, prin mijloace de fapt de către stat, chiar și reclamanta susținând inițial, prin cererea formulată, că preluarea s-a făcut în baza Decretului 115/1959.

De asemenea, conform unei adrese a Sfatului Popular C. din 18.07.1960 către A. M., în anexa 1 la Decretul 115/1959 A. I. figurează cu suprafața de 0,5 ha vie (f.134).

În ceea ce privește amplasamentul terenului în suprafață de 0,25 ha, reconstituit prin titlul contestat, instanța a reținut că reclamanta nu a contestat actele premergătoare acestui titlu, astfel cum rezultă din adresa Comisiei Locale C. din data de 20.01.2012 dar si din faptul că reclamanta a fost de acord implicit cu amplasamentul terenului reconstituit, după cum rezultă din cererea sa înregistrată la data de 26.02.2004.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta I. A. criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.

În motivarea recursului, recurenta a arătat că prim instanță a reținut o stare eronată, interpretând greșit probele administrate în cauză.

În mod greșit prima instanță a reținut că reclamanta nu ar fi făcut dovada faptului că autorul reclamantei, A. I., ar fi deținut în punctul Bariera Vâlcii teren în suprafață de 1 ha, i numai 0,75 ha, terne ce i-a fost restituit conform titlului de proprietate nr.1422-_/14.09.1995 eliberat de C. Județeană pentru Stabilirea Dreptului de proprietate asupra Terenurilor D. și titlul de proprietate nr.2740/2002 eliberat de aceeași comisie.

Recurenta a susținut că din probele administrate în cauză rezultă dreptul de proprietate al autorului A. I. asupra unui teren în suprafață de 1 ha, în punctul Bariera Vîlcii.

Conform actului dotal autentificat de Tribunalul D. în dosarul nr.2914/12.09.1041, numitul V. N. a constituit dotă fiicei sale, numita M. N., ulterior M. A., mama reclamantei un hectar pământ arabil situat în hotarul comunei Ghercești, județul D..

A mai arătat recurentă că mențiunile din registrul agricol probează dreptul de proprietate în punctul Bariera Vâlcii pentru un teren în suprafață totală de 1 ha, din care 0,75 ha vie și 0,25 ha arabil, așa cum rezultă din înscrierea privind terenurile aflate în posesia gospodăriei la data 01.01.1059. Mențiunile din registrul agricol în sensul că autorul A. I. ar fi avut 0,75 ha se coroborează cu mențiunile din procesul-verbal de predare-primire din data de 13.04.1959.Separat de suprafața de 0,75 ha vie, autorul A. I. a avut în proprietate în punctul Bariera Vâlcii și 0,25 ha teren arabil, menține ce apare înscrisă la rubrica priind terenurile aflate în posesia gospodăriei la data de 01.01.1959.

Recurenta a precizat în mod eronat prima instanță a reținut că reclamanta nu a făcut dovada preluării abuzive a terenului în suprafață de 0,25 ha și că ar fi fost de acord cu amplasamentul terenului în suprafață de 0,25 ha, situație față de care solicitarea acesteia de reconstituire a dreptului de proprietate pe vechiul amplasament ar fi nefondată. Recurenta nu a fost niciodată de acord cu amplasamentul suprafeței de 0,25 ha, în condițiile în care în urma verificărilor efectuate a rezultat că vechiul amplasament era liber.

Prima instanță nu a manifestat rol activ în sensul art. 129 alin. 5 C.pr.civ.în sensul că, deși nu s-a considerat lămurită cu privire la starea de fapt, nu a pus din oficiu în discuție completarea probatoriului, respingând cererile formulate de reclamantă.

În ceea ce privește proba testimonială, solicitată de reclamantă la termenul de judecată din data de 11.11.2011, pe care instanță a prorogat-o după depunerea înscrisurilor, aceasta nu s-a pronunțat în sensul admiterii sau respingerii.

Recurenta a menționat că au fost interpretate greșit dispozițiile art.9 și 11 din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, coroborat cu art. 11, art. 53, 54 din Legea nr.18/1991.

Recurenta a arătat că din înscrisurile depuse la dosar a rezultat dreptul de proprietate al autorilor acestea.

În drept, invocă dispozițiile art. 3041, art. 304 pct.9 C.pr.civ.

Solicită, într-o primă teză, admiterea recursului, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță, iar într-o teză subsidiară, admiterea recursului, modificarea sentinței în sensul admiterii acțiunii.

Analizând actele și lucrările cauzei, instanța reține că potrivit înscrisurilor depuse la dosar ( actul dotal din 11.09.1941,procesul-verbal din 13.04.1959, registrul agricol 1959-1963, procesul-verbal întocmit de C. de aplicare a Decretului nr.115/1959) autorii reclamantei au fost proprietarii unor suprafețe de teren situate în Ghercești, în Brazda lui N., în Bariera Vîlcii.

Prin titlul de proprietate nr.2740/2002 a cărui anulare se solicită s-a dispus reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 0,25 ha situat în C., cart.Cernele.

Conform art. 11 (2) 1 din Legea nr.18/1991, terenurile preluate abuziv de către CAP de la persoanele fizice, fără înscriere în CAP sau de către stat, fără niciun titlu, revin de drept persoanelor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane.

Prin înscrisurile mai sus amintite, reclamanta a probat îndreptățirea la reconstituirea unei suprafețe totale, de 0,75 ha.Prin titlul de proprietate nr.1422-_/1995 reclamantei i-au fost reconstituit dreptul de proprietate pentru 0,5 ha teren pe raza municipiului C., iar prin titlul de proprietate 2740/2002 pentru încă 0,25 ha în sentința recurată se reține că în speță nu a fost stabilită îndreptățirea reclamantei ca reconstituirea pentru diferența de 0,25 ha să aibă loc pe vechiul amplasament, în condițiile art. 11 (2)1 din Legea nr.18/1991 pentru că nu s-a dovedit că suprafața de 0,25 ha în litigiu ar fi fost preluată de stat fără titlu.

Prima instanță a pronunțat sentința civilă nr._/2012 chiar în baza probei cu înscrisurile menționate, cererea de probatorii formulată de reclamanta la 11.11._ nefiind soluționată.

În consecință, cum modalitatea de preluare a terenului în litigiu și dacă acesta nu a fost atribuit cumva altor persoane nu rezultă din probele administrate, în temeiul art. 312 (3) C.proc.civ., va fi admis recursul reclamantei și va fi casată în parte sentința civilă nr._/2012 pronunțată de Judecătoria C., va fi trimisă cauza în rejudecare sub aspectul amplasamentului suprafeței de 0,25 ha menționată în titlul de proprietate nr.2740/2002.

Cu ocazia rejudecării, vor fi puse în discuție și administrate probele solicitate de reclamantă pentru a stabili dacă terenul pentru care se solicită reconstituirea a fost preluat abuziv sau nu, dacă a fost sau nu atribuit altor persoane îndreptățite.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată sub nr._ .

La data de 04.07.2013 reclamanta a solicitat proba cu înscrisuri, proba testimonială cu 2 martori pentru a dovedi vechiul amplasament și faptul că terenul există și poate fi restituit în natură precum și efectuarea unei expertize topografice cu obiectivele: să se identifice prin suprafață, laturi, vecinătăți terenul situat în C., cartier Cernele, jud. D., format din suprafața de 2100 mp, în T 70 P 33 și suprafața de 400 mp în T 70 P 33/1 așa cum au fost individualizate în TDP nr. 2740/2002, să precizeze expertul dacă la reconstituirea dreptului de proprietate către reclamantă s-a avut în vedere terenul individualizat în actul dotal nr. 2914/1941 avându-se în vedere vechiul amplasament, să se precizeze dacă între actul dotal nr. 2914/1941 și TDP nr. 2740/2002 există vreo diferență din punct de vedere al suprafeței de teren ce ar trebui reconstituită, iar în situația unei diferențe, să se precizeze și regimul juridic actual al diferenței de teren, în sensul de a se specifica dacă acesta este la dispoziția comisiei locale și poate fi restituită în natură diferența pe vechiul amplasament, probe pe care instanța le-a încuviințat apreciindu-le ca fiind utile soluționării cauzei.

Astfel, au fost audiați martorii O. E. și M. A. M., iar raportul de expertiză a fost întocmit de expert L. F. și a fost depus la dosar la data de 16.01.1014.

La data de 13.02.2014 reclamanta a formulat obiecțiuni la raportul de expertiză în sensul că nu înțelege cum expertul a precizat că terenul este altfel parcelat față de poziția sa inițială în condițiile în care nu îl identifică potrivit actului dotal nr. 2914/1941, iar opinia expertului în sensul că identificarea terenului nu poate fi făcută, motivat de faptul că acesta este traversat, în parte, de Centura de Nord a Mun. C., nu este argumentată și nici susținută de vreun înscris sau vreo măsurătoare pentru a se putea verifica dacă opinia exprimată este corespunzătoare adevăratei stări de fapt din teren.

Susține că expertul nu a răspuns la obiectivul nr. 4, expertul arătând că în ceea ce privește suprafața de 2500 mp, aceasta se află fizic pe vechiul amplasament, dar nu poate fi restituită în natură prin titlu pe vechiul amplasament deoarece au fost puse în posesie alte persoane, expertul nu-și argumentează concluzia, nu identifică terenul prin suprafață, laturi, vecinătăți și nu precizează cine sunt acele persoane care ocupă această suprafață, cât ocupă fiecare și în baza căror acte.

Față de cele menționate, apreciază că se impune refacerea răspunsului la obiectivele nr. 1 și nr. 4.

Instanța, apreciind că obiecțiunile formulate de reclamantă sunt întemeiate le-a încuviințat, răspunsul expertului fiind depus la data de 26.03.2014.

Examinând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată formulată la data de 09.08.2011 reclamanta a solicitat în contradictoriu cu cele două comisii de aplicare a legilor fondului funciar, să se constate nulitatea absolută parțială a TDP nr. 2740/2002 și să fie obligate pârâtele să emită un nou TDP pentru suprafața de 0,5 ha situată pe vechiul amplasament, în punctul Dealu Viilor, pe raza comunei Ghercești, jud. D..

Prin decizia nr. 520/21.03.2012 Tribunalul D. a reținut că din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanta a probat îndreptățirea la reconstituirea unei suprafețe totale de 0,75 ha, astfel prin TDP nr. 1422-_/1995 reclamantei i-a fost reconstituit dreptul de proprietate pentru o,50 ha teren pe raza municipiului C., iar prin TDP nr. 2740/2002 pentru încă 0,25 ha pe raza municipiului C. – Cernele.La baza acestui titlu a stat HCJ nr. 889/2002 prin care reclamanta a fost validată în anexa 32 la Legea nr. 1/2000 cu suprafața de 0,25 ha.

Se constată că reclamanta, cu probele administrate în cauză nu face dovada că suprafața de 0,25 ha înscrisă în TDP nr. 2740/2002 și nici diferența de 0,25 ha teren solicitată a fi reconstituită pe vechiul amplasament, respectiv în punctul „Dealu Viilor” ar fi fost preluată de stat fără titlu.

În notificarea nr. 1390/N/2001 reclamanta a făcut referire la imobilul casă și terenul aferent în suprafață de 0,5 ha preluată în baza Decretului nr. 115/1959 iar ulterior, la data de 26.02.2004 a solicitat în baza Legii nr. 10/2001 restituirea doar a suprafeței de 0,25 ha aferentă casei, preluată fără forme legale de către stat.

Împrejurarea că în actul dotal nr. 2914/1941 este prevăzută suprafața de 1 ha teren arabil nu duce la concluzia că diferența de teren de 0,25 ha a fost preluat abuziv, iar în ceea ce privește amplasamentul terenului în suprafață de 0,25 ha reconstituit prin TDP nr. 2740/2002, se reține că reclamanta nu a contestat actele premergătoare emiterii acestui titlu, astfel cum rezultă din adresa Comisiei Locale C. din data de 20.01.2012 dar și din faptul că reclamanta a fost de acord cu amplasamentul terenului.

Potrivit art. 11 alin. (2) ind. 1 din Legea 18/1991 R „Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoane fizice fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane”.

Din concluziile raportului de expertiză efectuat în cauză de expert L. F., completat la data de 26.03.2014 rezultă că terenul în suprafață de 1 ha, așa cum este individualizat în actul dotal nr. 2914/1941 nu a putut fi identificat prin suprafață, laturi și vecinătăți deoarece Primăria C. nu deține elemente (planuri) de identificare a terenului conform actului dotal din 1941 și din indicațiile reclamantei, terenul în suprafață de 1 ha s-ar fi aflat paralel cu drumul DE 67.

Mai rezultă că terenul revendicat de reclamantă este traversat de Centura de Nord a orașului și pe acest teren sunt puse în posesie alte persoane sub o nouă poziționare conform planului de amplasament anexat la raportul de expertiză.

În consecință, suprafața de 2500 mp nu poate fi reconstituită în natură, pe vechiul amplasament, deoarece au fost puse în posesie alte persoane pe terenul indicat de reclamantă.

Față de considerentele expuse și constatând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 11 alin. (2) ind. 1 din Legea nr. 18/1991 privind reconstituirea dreptului de proprietate pe vechiul amplasament, instanța va respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge acțiunea formulată de petenta I. A., domiciliată în C., .. A 2, ., jud. D. în contradictoriu cu intimatele C. L. DE APLICARE A LEGILOR FONDULUI FUNCIAR C., cu sediul în C.. ., nr. 7, jud. D. și C. JUDEȚEANĂ PENTRU STABILIREA DREPTULUI DE PROPRIETATE ASUPRA TERENURILOR D., cu sediul în C., ., jud. D..

Cu recurs în 15 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică de la 22 mai 2014.

Președinte, Grefier,

F. D. R.-M. B.

Red. F.D.

Tehnored. R.M.B

5 exe. R.B. 23 Iunie 2014

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Fond funciar. Sentința nr. 7459/2014. Judecătoria CRAIOVA