Plângere contravenţională. Sentința nr. 11/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 11/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-12-2014 în dosarul nr. 26742/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._ -plângere contravențională-
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică din data de 11.12.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE – ELENA ZORILĂ
GREFIER – C. C.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul G. A. V. în contradictoriu cu intimatul SERVICIUL JUDEȚEAN DE POLITIE RUTIERA D..
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează următoarele:
-cauza are ca obiect plângere contravențională;
-procedura de citare este legal îndeplinită;
Instanța, din oficiu, în temeiul art. 131 coroborat cu art. 94 N.C.p.c., procedează la verificarea competenței materiale, generale și teritoriale a Judecătoriei C., cu soluționarea cauzei, totodată instanța constată că este competentă material, general și teritorial să soluționeze prezenta cauză raportat la art. 32 din O.G. nr. 2/2001 .
În temeiul art. 238 alin. 1 N.C.P.C, având în vedere obiectul cauzei raportat la probatoriul ce se impune a fi administrat, instanța estimează la 2 luni durata necesara pentru cercetarea procesului.
Instanța, constatând că petentul a solicitat încuviințarea probei cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei având în vedere dispozițiile art. 255 și 258 NCPC, încuviințează proba cu înscrisuri, respectiv cele depuse la dosarul cauzei, solicitată de către petent prin plângerea contravențională formulată.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța, în temeiul art. 394 C.pr.civ. declară închise dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
Deliberând asupra cauzei civile de fata, instanta retine urmatoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecatoriei C. sub nr._ la data de 04.07.2014, petentul G. A. V. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. anularea procesului verbal . nr._ încheiat la data de 24.06.2014emis de către intimat, exonerarea de la plata amenzii si restituirea permisului de conducere.
In motivarea plângerii, petentul a arătat faptul ca la data controlului efectuat în trafic acesta a efectuat o manevra de depășire a unui autoturism și că atât depășirea, cât și revenirea pe banda de mers s-au realizat într-o zona permisa, unde marcajul axial era discontinuu.
În drept, plângerea a fost întemeiată pe O.G nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
În probatiune, petentul a solicitat proba cu inscrisurile anexate plangerii contraventionale și proba testimonială cu martorul Craciunica M..
Acțiunea a fost legal timbrată cu suma de 20 lei, conform art.19 din OG 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata Direcția de Poliție Rutieră din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului D. a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiata și menținerea actului sancționator ca legal si temeinic, arătând că procesul-verbal de contravenție întrunește toate condițiile de validitate prevăzute de lege. Totodată, intimata a solicitat judecarea cauzei in lipsa.
În motivarea întâmpinării, intimata a arătat, în esență, ca starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. De asemenea, intimata a învederat instanței abaterea săvârșită de petent a fost constatată cu mijloace tehnice omologate, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
In dovedire, intimata a precizat cu nu deține material probatoe.
În drept, intimata a invocat dispozițiile OUG nr. 195/2002 rep, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 rep și OUG nr. 2/2001.
Sub aspect probatoriu, la termenul din data de 11.12.2014, instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisuri .
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Petentul a fost sancționat de către un agent de politie al IPJ D. cu amenda totala în cuantum de 340 de lei, 4 puncte-amenda si suspendarea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile pentru săvârșirea contravențiilor prevăzute de art. 120, alin. 1, lit. i și art.44 alin.2 din Regulamentul de aplicare al OUG 95/2002, constând în aceea că, la data de 24.06.2014, în timp ce se deplasa dinspre C. spre B. cu autoturismul cu nr de înmatriculare_ a depășit neregulamentar două autovehicule pe un sector de drum unde aceasta manevra este interzisa, fiind semnalizat cu indicator rutier si marcaj axial continuu.
Plângerea contravențională a fost formulată în termenul legal de 15 zile prevăzut de art. 31 alin. 1 din O.G. 2/2001.
În drept, potrivit art. 34 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, procesul-verbal de contravenție este supus controlului de legalitate și temeinicie al instanței.
Sub aspectul legalității întocmirii procesului verbal de contravenție, se observă că acesta este întocmit cu respectarea cerințelor prevăzute de art. 16 și 17 din O.G. 2/2001.
Astfel, în speță nu au fost identificate motive de nulitate absolută prevăzute de art. 17 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care să poată fi invocate din oficiu, iar eventualele deficiențe de formă ale procesului-verbal de contravenție care trebuie să cuprindă elementele cerute de art. 16 din O.G. nr. 2/2001, sunt sancționate cu nulitatea relativă care nu pot fi invocate decât de partea vătămată.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, instanța reține că, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezultă că procesul - verbal contravențional, întocmit pe baza observațiilor directe ale agentului constatator învestit cu exercițiul autorității de stat, face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept până la proba contrară.
Referitor la sarcina probei și a valorii probatorii a procesului verbal de contravenție în lumina jurisprudenței CEDO, instanța constată că deși în cauza A. contra României, s-a reținut că procedura contravențională este asimilată procedurii penale cu toate garanțiile care decurg de aici, respectiv prezumția de nevinovăție și sarcina probei care revine celui ce acuză, instanța, în măsura în care acesta nu este afectat de vicii de legalitate, nu poate să excludă valoarea sa probatorie. În raport de principiile stabilite de Curte, ar fi lipsit de logică să le fie recunoscut statelor parte la Convenție dreptul de a investi organe administrative cu competența de sancționare a unor fapte minore (a se vedea în acest sens cauza Lauko împ. Slovacia, hotărâre din 2 septembrie 1998, § 64), fiind conformă Convenției procedura de aplicare si executare a unei sancțiuni contravenționale pe baza unui act necontestat în fața unei instanțe, având implicit și valoare probatorie, iar în momentul formulării unei contestații judiciare împotriva unui alt act de același gen, acordarea unei relevanțe probatorii acestuia sa contravină Convenției.
În speță, aspectele invocate de către petent în plângerea formulată sunt neîntemeiate.
Instanța, consideră că până la proba contrară, procesul-verbal de contraventie face dovada deplina a celor înscrise în acesta, bucurându-se totodata de prezumtia relativa de legalitate care se coroboreaza cu art.249 Cod proc civilă, conform căruia cel care face o susținere în cursul procesului trebuie să o dovedească.
Instanța constată că în cauză petentul nu a propus vreo probă în apărarea sa, astfel că aspectele invocate prin plângerea contravențională sunt neîntemeiate, motiv pentru care prezumția relativă de legalitate a celor cuprinse în procesul-verbal de contravenție nu a fost răsturnată, iar petentul nu a făcut dovada contrară a celor reținute de agentul constatator prin procesul-verbal de contravenție.
Instanța, analizând toate împrejurările săvârșirii faptei, în temeiul art. 34 alin. 1 din O.G nr. 2/2001, va hotărî și asupra sancțiunii aplicate.
Astfel, analizând, în baza art. 34 din O.G. nr. 2/2001, modul de individualizare a sancțiunii aplicate, prin prisma art. 5 alin. 5 din OG nr. 2/2001 și a art. 21 alin. 3 din același act normativ, ce prevede că sancțiunea se aplică în limitele prevăzute de actul normativ și trebuie să fie proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului și de celelalte date înscrise în procesul-verbal, instanța constată că sancțiunea aplicată este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite.
Pentru aceste considerente, instanța va respinge plângerea formulată, întrucât aceasta este neîntemeiată si va menține procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 24.06.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de către G. A. V., domiciliat în comuna Samarinești, ., jud.Gorj în contradictoriu cu Inspectoratul Județean de Poliție D., cu sediul în C., ., jud.D. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 24.06.2014.
Cu apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică azi, 11.12.2014.
Președinte,Grefier,
Z. E. C. C.
Red. E.Z.
Tehn. C.C.
4 exe/13.01.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1481/2014. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 8/2014. Judecătoria... → |
|---|
