Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-10-2014 în dosarul nr. 353/223/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 10 Octombrie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul B. M. A. domiciliat în comuna S., . în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
La a II a strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
În temeiul art. 131 Cod procedură civilă corob. cu art. 126 alin. 1 Constituție și art. 32 alin. 2 din O.G 2/2001, constată că este competentă general, material și teritorial cu judecarea cauzei.
În temeiul art. 194 Cod procedură civilă corob. cu art. 204 alin. 1 Cod procedură civilă, având în vedere și mențiunile intimatului I. Județean de Poliție C. din întâmpinarea depusă la dosar în sensul că petentul B. M. A. nu a indicat numele, prenumele și domiciliul martorilor pt a fi citați, instanța decade petentul B. M. A. din dreptul de a administra proba testimonială solicitată prin plângerea contravențională formulată.
În temeiul art. 255 Cod procedură civilă, încuviințează pt petentul B. M. A. proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind admisibilă potrivit legii.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține în vederea soluționării.
INSTANȚA
Deliberând constată următoarele:
La data de 29 ianuarie 2014 s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei D. sub nr._ plângerea contravențională formulată de petentul B. M. A., domiciliat în ., județul O., împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15 ianuarie 2014 de S.R. C..
În motivarea plângerii petentul arată că prin procesul – verbal de contravenție menționat a fost sancționat contravențional și i s-a reținut permisul de conducere deoarece ar fi condus autoturismul marca Volvo pe o porțiune de drum unde era interzisă depășirea unui autovehicul agricol.
Menționează că cele reținute nu corespund realității, întrucât nu a depășit utilajul agricol, care mergea foarte încet.
A mai invocat încălcarea de către agentul constatator în momentul întocmirii procesului verbal de contravenție a dispozițiilor art. 16 și 19 din OG 2/2001 în sensul că acesta nu a arătat și individualizat prevederile legale care reglementează și sancționează fapta contravențională, prevederile legale menționate de acesta în procesul verbal nu corespund contravenției descrisă de acesta în procesul verbal ci unei alte contravenții care nu are legătură cu pretinsa contravenție reținută în sarcina sa.
A mai arătat că procesul verbal este ilizibil și neinteligibil.
A mai solicitat anularea măsurii de reținere a permisului de conducere și restituirea acestuia.
În drept plângerea se întemeiază pe dispozițiile O.U.G. nr.195/2002, OG 2/2001 și OG 85/2003.
Prin întâmpinarea formulată intimatul I.P.J. D. a invocat excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei D. având în vedere dispozițiile art. 32 alin. 2 din O.G. nr. 2/2001 modificată.
Pe fondul cauzei a solicitat respingerea plângerii ca nefondată, petentul fiind în mod legal sancționat contravențional.
În motivare a arătat că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
In ceea ce privește starea de fapt descrisă de către agentul constatator în procesul verbal, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. Instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal, a considerat că instanța de judecată trebuie să-i recunoască valoarea probatorie, sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
A considerat că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată..
Mai mult decât atât, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptată atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
A fost depus la dosar procesul – verbal de contravenție contestat.
Prin sentința nr. 965/13.05.2014 Judecătoria D. a admis excepția necompetenței teritoriale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei C..
Pentru a pronunța această soluție instanța a reținut următoarele:
Prin procesul – verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15 ianuarie 2014 de S.R. C., petentul B. M. A. a fost sancționat contravențional cu suma de 350 lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.120 lit.j din H.G. nr.1391/2006. Totodată, s-a aplicat sancțiunea complementară, fiind suspendată exercitarea dreptului de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
S-a reținut că în data de 15 ianuarie 2014 ora 1504, a condus autocamionul marca Volvo cu număr de înmatriculare_ și semiremorca cu număr de înmatriculare_ pe DN 65, pe raza localității Pielești, efectuând depășirea unui autovehicul în mișcare în zona de acțiune a indicatorului ”Depășirea interzisă”, circulând pe contrasens, obligând autovehiculul ce venea pe contrasens să circule pe banda I.
Potrivit art.118 alin.1 din O.U.G. nr.195/2001 modificată, împotriva procesului – verbal de constatare a contravențiilor se poate depune plângere la judecătoria în a cărei rază de competență a fost constatată fapta.
Conform dispozițiilor prev. de art.129 alin.2 pct.3 Cod procedură civilă, necompetența este de ordine publică în cazul încălcării competenței teritoriale exclusive, când procesul este de competența unei alte instanțe de același grad și părțile nu o pot înlătura, iar potrivit art.126 Cod procedură civilă părțile pot conveni, prin înscris sau prin declarație verbală în fața instanței, ca procesele privitoare la bunuri și la alte drepturi de care acestea pot să dispună să fie judecate de alte instanțe decât acelea care, potrivit legii, ar fi competente teritorial să judece, în afară de cazul când această competență este exclusivă.
Față de aceste prevederi și având în vedere dispozițiile art.118 din O.U.G. nr.195/2002 republicată, instanța reține că în cauză competența teritorială este exclusivă și cum fapta contravențională reținută în procesul – verbal de contravenție contestat a fost săvârșită pe raza localității Pielești, instanța va admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei D., urmând ca în baza art. 132 Cod procedură civilă să trimită dosarul spre competentă soluționare Judecătoriei C..
Dosarul a fost înregistart pe rolul Judecătoriei C. în data de 30.06.2014.
Din actele și lucrările dosarului instanța a reținut că prin procesul – verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 15 ianuarie 2014 de S.R. C., petentul B. M. A. a fost sancționat contravențional cu suma de 350 lei amendă pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 120 lit. j din H.G. nr. 1391/2006 și sancționată de art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002. Totodată, s-a dispus reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 de zile.
S-a reținut că în data de 15 ianuarie 2014 ora 1504, a condus autocamionul marca Volvo cu număr de înmatriculare_ și semiremorca cu număr de înmatriculare_ pe DN 65, pe raza localității Pielești, efectuând depășirea unui autovehicul în mișcare în zona de acțiune a indicatorului ”Depășirea interzisă”, circulând pe contrasens, obligând autovehiculul ce venea pe contrasens să circule pe banda I.
Sub aspectul legalității procesului verbal din punctul de vedere al formei sale, se constată că au fost respectate dispozițiile OG 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității.
Susținerile petentului cum că procesul verbal este anulabil întemeiate pe dispozițiile art. 16 și 19 din OG 2/2001 întrucât agentul constatator nu a arătat și individualizat prevederile legale care reglementează și sancționează fapta contravențională, prevederile legale menționate de acesta în procesul verbal nu corespund contravenției descrisă de acesta în procesul verbal ci unei alte contravenții care nu are legătură cu pretinsa contravenție reținută în sarcina sa nu sunt întemeiate și nu pot fi reținute de instanță, pentru următoarele considerente:
Conform art. 19 din OG 2/2001 în situația în care contravenientul nu este față la încheierea procesului verbal sau refuză să semneze procesul verbal de contravenție, agentul constatator va face mențiunile, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor, iar procesul verbal va cuprinde datele personale ale martorului și semnătura acestuia. În lipsa martorului va preciza motivele care au determinat încheierea procesului verbal în aceste condiții.
Instanța constată că procesul verbal de contravenție a fost încheiat în prezența petentului care a semnat procesul verbal de contravenție fără obiecții, în speța de față negăsindu-ne în nici unul din cazurile prevăzute strict și limitativ de art. 19 din OG 2/2001.
Potrivit art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu descrierea contravenției și a actului normativ prin care se sancționează contravenție.
Instanța constată agentul constatator a descris fapta și a menționat actul normativ care prevede și sancționează contravenția, prevederile legale menționate de acesta corespund contravenției reținute de acesta, având în vedere textele legale și cu prinsul procesului verbal de contravenție, respectiv:
Art. 120 alin. 1 lit. j din RAOUG 195/2002 reținut în procesul verbal constituie contravenție "se interzice depasirea vehiculelor când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducatorul acestuia este obligat sa efectueze manevre de evitare a coliziunii"
Art. 100 alin. 3 lit. e din OUG 195/2002 reținut în procesul verbal "Constituie contravenție și se sancționează cu amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și cu aplicarea sancțiunii contravenționale complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile săvârșirea de către conducătorul de autovehicul sau tramvai nerespectarea regulilor privind depășirea"
Procesul verbal de contravenție: "În data de 15 ianuarie 2014 ora 1504, a condus autocamionul marca Volvo cu număr de înmatriculare_ și semiremorca cu număr de înmatriculare_ pe DN 65, pe raza localității Pielești, efectuând depășirea unui autovehicul în mișcare în zona de acțiune a indicatorului ”Depășirea interzisă”, circulând pe contrasens, obligând autovehiculul ce venea pe contrasens să circule pe banda I."
Sub aspectul temeiniciei, până la proba contrară, procesul verbal contestat face dovada săvârșirii contravenției de către petent,.
Aceasta întrucât procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloace legale de probă de către contravenient, conform dispozițiilor art. 249 C. care reglementează sarcina probei.
Petentul nu a răsturnat prezumția de autenticitate și veridicitate a procesului verbal prin nici un mijloc de probă, neaducând nici o probă pentru a–și dovedi nevinovăția.
Mai mult petentul a menționat în cuprinsul procesului verbal de contravenție la rubrica " Alte mențiuni " – " Fără obiecții " și a semnat în dreptul acestei mențiuni, semnând și procesul verbal de contravenție.
Pentru cele expuse, constatând că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul B. M. A. domiciliat în comuna S., . în contradictoriu cu intimatul I. JUDEȚEAN DE POLIȚIE C. cu sediul în C., ., județul D..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, apel care se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în Ședința Publică de la 10.10.2014.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 4 ex.
← Partaj judiciar. Sentința nr. 9876/2014. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 857/2014.... → |
---|