Plângere contravenţională. Sentința nr. 857/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 857/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 28-01-2014 în dosarul nr. 28394/215/2013
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 857/2014
Ședința publică de la 28 Ianuarie 2014
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petentul G. C., împotriva procesului verbal contravențional . nr._ încheiat la data de 25.07.2013 de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul personal, intimatul fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la identificarea petentului care se legitimează cu CI ., nr._, CNP_.
Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.p.civ., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 1 și art. 126 alin. 1 din Constituție, art. 94 N.C.p.civ. și art. 10 ind. 1 din OG nr. 15/2002, este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 238 NCPCiv, raportat la obiectul și natura cauzei, precum și la natura și complexitatea probatoriului necesar soluționării fondului, instanța, după ascultarea părților, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului, la un termen de șase luni.
Petentul arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe.
Petentul solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Constatând că proba cu înscrisuri, solicitată de petent, este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la dispozițiile art. 255 NCPCiv, o încuviințează.
Petentul arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată; învederează că nu mai este proprietarul autoturismului întrucât l-a înstrăinat; fără cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declrară inchise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 20.08.2013 sub nr._, petentul G. C. in contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România a solicitat anularea procesului verbal contravențional . nr._ din 25.07.2013 și exonerarea de la plata amenzii contravenționale aplicate, iar in subsidiar inlocuirea amenzii cu sancțiunea avertismentului.
In motivare, petentul a arătat că prin procesul verbal . nr._ din 25.07.2013 s-a constatat că la data de 25.07.2013 a cirulat pe DN 6, km 219+100 m, loc. Cîrcea, jud. D. fără a deține rovinietă.
A invocat excepția nulității absolute a procesului verbal de contravenție mai sus menționat in raport de nerespectarea dispozițiilor art. 16 din OG nr. 2/2002 in sensul că acesta nu cuprinde numele, prenumele și semnătura agentului constatator, cât și împrejurările care au dus la săvârșirea contravenției.
De asemenea procesul verbal nu este semnat de agentul constatator in raport de dispozițiile art. 17 din OG nr. 2/2001 ceea ce atrage nulitatea absolută a acestuia.
Potrivit art. 19 alin. 1 din OG nr. 2/2001 "Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia". Petentul apreciază că lipsa martorului atrage nulitatea procesului verbal.
A mai arătat petentul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției intrucât autoturismul cu nr. de înmatriculare_ a fost înstrăinat la data de 29.04.2009 acesta fiind actualul proprietar al autoturismului. Mai mult a fost operată și admisă cererea de scoatere din evidență a autoturismului de către Primăria Municipiului C..
In subsidiar, petentul a solicitat inlocuirea sancțiunii amenzii cu sancțiunea avertismentului.
Plângerea a fost motivată in drept pe dispozițiile OG nr. 2/2001.
Petentul a solicitat incuviințarea probei cu inscrisuri.
In probațiune a depus procesul verbal contravențional contestat, contract de vânzare-cumpărare pentru autoturism folosit, copie carte de identitate a autoturismului, adresa emisă la data de 29.10.2010 de Primăria Municipiului C..
Plângerea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru in cuantum de 20 lei.
La data de 11.11.2013 intimata a depus la dosar intâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravențioanle ca neîntemeiată.
In motivare a arătat in data de 05.07.2013, pe DN 6 km 219+100 m pe raza localității Cîrcea, jud . D., a circulat autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, apraținând petentului G. C. fără a deține rovinietă valabilă.
Intimata a mai arătat că procesul verbal este legal intocmit, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor.
De asemenea procesul verbal contravențional a fost generat și tipărit cu respectarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 455/2001.
Pe fond a arătat că acel contract de vânzare-cumpărare precum și certificatul de arestare fiscală nu sunt suficiente pentru modificarea bazei de date a Ministerului Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor.
A mai arătat intimatul că petentul avea obligația legală in raport de dispozițiile Ordinului 1501/2006 să procedeze la efectuarea formalităților privind înstrăinarea autoturismului in sensul radierii acestuia de pe numele său, această operațiune fiind necesară pentru opozabilitate.
In drept au fost invocate prevederile din OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001.
In temeiul art. 411 din NCPC s-a solicitat judecarea cauzei in lipsă.
La acest termen de judecată, apreciind asupra admisibilității probelor propuse și a aptitudinii lor de a duce la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 rap. La art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 25.07.2013 de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., petentul G. C. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 05.07.2013, ora 12.40, pe DN 6 km 219+100 m pe raza localității Cîrcea, jud . D., a circulat autovehiculul cu nr. de inmatriculare_, aparținând petentului, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petentul fiind sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 250 de lei.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petent.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petentul a invocat mai multe motive de nelegalitate.
Potrivit art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu: data și locul unde este încheiat; numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator; datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupația și locul de muncă ale contravenientului; descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei și la evaluarea eventualelor pagube pricinuite; indicarea actului normativ prin care se stabilește și se sancționează contravenția; indicarea societății de asigurări, în situația în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulație; posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate; termenul de exercitare a căii de atac și organul la care se depune plângerea".
Susținerea petentului in sensul că procesul verbal contestat nu cuprinde numele, prenumele și semnătura agentului constatator, cât și împrejurările care au dus la săvârșirea contravenției, isntanța reține că nu este întemeiat. Astfel din cuprinsul actului administrativ (fila 5) reiese clar că fapta a fost descrisă pe larg, iar numele agentului constatator este V. C. R..
In ceea ce privește motivul de nelegalitate pentru nerespectarea prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001 in sensul că procesul verbal nu conține semmătura olografă a agentului constatator, instanța reține că este neîntemeiat.
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
Acest articol prevede ca lipsa „semnaturii agentului constatator” atrage nulitatea procesului-verbal, fara a se distinge între semnatura olografa sau semnatura electronica. Potrivit principiului „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem), prin interpretarea legii nu se poate restrânge aplicarea unui text de lege care a fost formulat într-un mod general.
Conf. art. 4 pctele 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Faptul că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie si nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic. Dimpotrivă, valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care are menirea tocmai să certifice faptul că agentul cosntatator din cadrul intimatei are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
Mai mult decât atât, agentul constatator a acționat în baza unui certificatul calificat care a fost eliberat de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Ori, potrivit art. 9 al. 2 din Legea nr. 455/2005, semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentului privind încălcarea dispozițiior art. 17 din OG nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Astfel, potrivit art. 19 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor (1) Procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia.
(2) Nu poate avea calitatea de martor un alt agent constatator.
(3) În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.
Așadar, martorul care semnează procesul verbal contravențional confirmă numai încheierea acestuia in lipsa semnăturii contravenientului, nefiind impusă mărturia sa pe aspectul faptei descrise in procesul verbal.
Rolul martorului asistent este de a confirma cele trei situații prevăzute de lege: contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze. Deși procesul verbal nu a fost semnat de nici un martor, instanța reține că anularea procesului verbal poate fi anulat doar in condițiile art. 175 din C.proc.civ., iar petentul nu a făcut dovada unei vătămări.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentului privind încălcarea dispozițiior art. 19 din OG nr. 2/2001, privind prezența unui martor asistent la intocmirea procesului-verbal contravențional.
Verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 9 alin. 2 din din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ”incepând cu data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției. La alineatul 3 se prevede că ” În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Din inscrisurile depuse la dosar de petent, rezultă că la momentul surprinderii in trafic a autoturismului cu nr. de inmatriculare_, respectiv data de 05.07.2013, nu avea achitata rovinieta.
Susținerea petentului in sensul că in mod greșit s-a reținut in sarcina sa contravenția in condițiile in care a intrăinat dreptul de proprietate asupra autoturismului, nu este fondată.
Instanța constată că petentul nu a respectat până la capăt procedura pentru vânzarea unui autovehicul folosit. Astfel, după încheierea contractului de vânzare cumpărare pentru autovehicul folosit aceasta trebuia a să se prezinte, împreună cu cumpărătorul, la serviciul circulație unde era înmatriculat autoturismul ce a făcut obiectul contractului cu acest contract, cu cartea de identitate a autoturismului, cu certificatul de înmatriculare și cu plăcile cu nr de înmatriculare unde trebuia să completeze certificatul de radiere pentru a radia autoturismul de pe numele său și a-l înmatricula pe numele cumpărătorului, care trebuie să achite și taxa de înmatriculare, in condițiile Ordinului nr. 1501/2006.
Potrivit art. 24 alin. 2 lit. d din Ordinul nr. 1501/2006 " Proprietarii de vehicule înmatriculate sau înregistrate sunt obligați să solicite radierea din circulație în termen de 30 de zile de la data:… trecerii vehiculului înregistrat în proprietatea altei persoane".
Petentul nu a făcut dovada că a respectat această procedură și că a finalizat operațiunea de vânzare cumpărare prin radierea autoturismului de pe numele său și înmatricularea pe numele cumpărătorului.
Mai mult, instanța apreciază că proprietatea asupra unui autoturism se dovedește cu copia cărții de identitate a autoturismului, copie pe care petentul nu a depus-o la dosar .
Prin urmare, instanța nu poate să rețină susținerea petentului în sensul că procesul-verbal de contravenție este lovit de nulitate, deoarece acesta nu a făcut dovada că, în actele autoturismului, petentul nu mai figurează ca proprietar. Contractul de vânzare-cumpărare depus la dosar nu sunt în măsură să facă dovada susținerilor petentului.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului contravenția prevăzută de dispozițiile art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale principale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținând seama de împrejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr.2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul G. C., domiciliat în C., ., jud. D., împotriva procesului verbal contravențional . nr._ încheiat la data de 25.07.2013 de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel la Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 28.01.2014.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red.LDB
Teh.CCE/4ex/02.02.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2589/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
