Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-10-2014 în dosarul nr. 17451/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr._/2014
Ședința publică de la 15.10.2014
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D. M.
GREFIER J. A.
Pe rol judecarea cauzei Civile privind pe petent S. C. C. și pe intimata I. D. BIROUL RUTIER, având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul S. C. C., lipsind reprezentantul intimatei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Petentul arată că renunță la plângerea formulată.
Instanța, în temeiul art. 351 coroborat cu art. 352 N.C.Pr.Civ, procedează la administrarea probei cu interogatoriu petentului.
Instanța reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA,
La data de 07.05.2014, petentul a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit de intimata I. D. solicitând admiterea plângerii, anularea procesului verbal, exonerarea de la plata amenzii și restituirea permisului de conducere, iar în subsidiar, în temeiul art. 7 alin. 3 raportat la art. 21 alin. 3 din OG 2/2001, a solicitat înlocuirea amenzii aplicate cu avertismentul, iar pe cale de consecință să se dispună anularea măsurii complementare a reținerii permisului de conducere.
În motivare, petentul a arătat că a fost sancționat în mod nelegal și nefundat cu suma de 340 de lei și 4 puncte penalizare și reținerea permisului de conducere pentru încălcarea dispozițiilor art. 135 lit.h din OUG 195/2002 și sancționată de art. 100 alin.3 lit.b din OUG nr. 195/2002 prin procesul verbal . nr._/22.04.2014.
În data de 22.04.2014, petentul a arătat că se deplasa cu autoturismul marca Lancia cu numărul de înmatriculare DJ_ din direcția Colegiului Național Frații Buzești în direcția Colegiului Național C.. La intersecția străzilor M. B. cu . a precizat că a virat spre Colegiul Național C., prin fața Inspectoratului Școlar, iar în fața sediului filialei ACR D., pe . afla agentul constatator care l-a oprit aducându-i la cunoștință că nu a acordat prioritate de trecere de la intersecția străzii M. B. cu .>
Petentul a menționat că starea de fapt reținută de către agentul constatator nu este reală întrucât în acea intersecție există 3 benzi de circulație.
În scop probatoriu, petentul a solicitat încuviințare probei testimoniale cu audierea unui martor.
La data de 19 iunie 2014, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale și menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
În motivare, a arătat că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond si forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul - verbal a solicitat să se constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC instituția se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, a considerat ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, a învederat ca deși OG nr.2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probanta a actului de constatare, din economia art. 34 rezulta ca procesul-verbal face dovada deplina a situației de fapt si încadrării in drept.
A mai arătat ca abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar ce se afla montat pe autoturismul politiei rutiere, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică si legală.
Așadar, a considerat că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Potrivit art. 406 N.C.p.c., reclamantul poate să renunțe oricând la judecată, în tot sau în parte, fie verbal, fie prin cerere scrisă.
Având în vedere cererea de renunțare formulată în ședința publică din data de 15.10.2014 de petent, precum și faptul ca această susținere se înscrie în limitele principiului disponibilității in procesul civil, respectiv a actelor permise părților pe parcursul judecării unei cauze, în temeiul dispozițiilor art. 406 N.C.p.c., instanța va lua act de renunțarea la judecata cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Ia act ca petentul renunță la plângerea formulată de către petentul S. C. C. cu domiciliul în Pielești, .. 1, ., ., în contradictoriu cu intimata I. D. cu sediul în C., jud.D..
Cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 15.10. 2014.
Președinte, Grefier,
M. D. M. J. A.
Red.MDM
Teh.JA
4EX/20.10.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1704/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014.... → |
|---|
