Plângere contravenţională. Sentința nr. 3619/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3619/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 13-03-2014 în dosarul nr. 29259/215/2013
Dosar nr._ - plângere contravențională -
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 3619/2014
Ședința publică de la 13 martie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE F. D.- judecător
Grefier – B. R.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe petent Comoșteanu M. C. și pe intimat I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns petentul, lipsind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefiera de ședință, după care:
S-a constatat depus răspunsul la adresa către intimat, prin care s-au solicitat dovezile care au stat la baza emiterii procesului verbal contestat, fiind înaintate cu adresa nr._ din data de 21.02.2014 planșele foto.
Nemaifiind cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.
Petentul solicită admiterea plângerii contravenționale, anularea procesului verbal, iar fotografiile sunt concludente că nu este vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, fără cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 03.09.2013 sub nr._, petentul Comoșteanu M. a chemat în judecată pe intimatul I. D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să se dispună admiterea plângerii, anularea procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 01.09.2013, înlăturarea punctelor de amendă și restituirea permisului de conducere reținut.
În motivarea plângerii în fapt, petentul a arătat că la data de 01.02.2013 se afla în trafic cu autoturismul cu nr. de înmatriculare BH 5881 BT, circulând pe banda a II a de mers, lângă un alt participant la trafic care circula pe banda I. la un moment dat conducătorul autoturismului care circula pe banda I de mers având alte autoturisme parcate a făcut o ușoară manevră de depășire a autoturismelor parcate venind puțin peste banda a II a de mers, bandă pe care se afla petentul. Era normal ca odată ce acesta a venit peste banda a II a să facă o ușoară manevră pentru a nu se lovi, călcând foarte puțin linia continuă. Așa cum a explicat și agentului constatator că a efectuat această manevră fiind forțat de celălalt conducător auto și că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției care i-a fost reținută prin procesul verbal, acesta a încheiat procesul verbal și i-a reținut dreptul de a conduce pe o perioadă de 30 de zile.
De asemenea arată că agentul constatator nu l-a oprit și pe celălalt conducător auto, conducător din cauza căruia a încălcat marcajul longitudinal continuu, decât i s-a încheiat procesul verbal petentului ca fiind vinovat de săvârșirea contravenției menționate în procesul verbal.
De asemenea precizează că cu petentul în autoturism se afla o persoană pe nume F. S. I. pe care îl propune a fi audiat ca martor .
Mai arată că nu a fost de acord cu cele menționate de către agentul constatator și de aceea a făcut mențiunea în procesul verbal că nu este de acord.
Având în vedere cele arătate solicită admiterea plângerii, anularea procesului verbal și restituirea permisului de conducere.
În drept își întemeiază plângerea pe dispozițiile Legii nr. 195/2002.
La plângere s-au atașat procesul verbal de contravenție contestat în original, copie CI, dovada de reținere a permisului de conducere.
La data de 22.10.2013, petentul a depus cerere de complinire a acțiunii la care a atașat chitanța cu care a achitat taxa de timbru în valoare de 20 lei.
Acțiunea este legal timbrată.
La data de 06.11.2013, intimata a depus întâmpinare la plângere pe care o considera neîntemeiata solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este incheiat cu respectarea condițiilor de fond śi forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art.315, alinl.NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, masura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal facand deplina dovada a situației de fapt mentionate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanta de judecata trebuie sa-i recunoasca valoare probatorie sub aspectul constatarii stării de fapt, avand in vedere ca este intocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Așadar, consideră că I.P.J.D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.,
Mai mult decât atat, procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiaza de prezumția de legalitate si temeinicie,. prezumție care, desi neconsacrata de legislative, este unanim acceptata, atat in doctrina de specialitate, cat si in practică instantelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta .pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Potrivit art.15 din Ordonanța Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția sę constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi agenți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul M.A.I, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și alți conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct, de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația dc fapt și împrejurările reținute corespund adevărului.
Simpla negare a petentului, în sensul că fapta reținută in sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atât timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și se sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată, fără alte adăugiri sau denaturări ale realității. Aceasta, cu atât mai mult cu cât, în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni, de natură disciplinară sau chiar penală.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează faptul ca nu deține material probator; abaterea savarsita fiind constatata in mod direct de către agentul de politie.
De asemenea solicită să se aibă in vedere dispozițiile art.254 din Noul Cod de Procedura Civila potrivit carora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare in judecata nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prevăzute de art.254 alin 2 din același act normativ.Solicită aceasta intrucat, in caz contrar se creeaza contravenientului o poziție net favorabila, apararile sale si probele propuse raportandu-se doar la "motivele invocate de petent prin cererea de chemare in judecata.
In concluzie, solicita respingerea plângerii contravenționale formulate de petent ca neîntemeiata si, pe cale de consecința, menținerea actului sanctionator ca temeinic și legal.
În temeiul art.411 alin.1 pct.2 C.proc.civ.a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
În scop probator instanța a încuviințat, pentru petent, în baza art. 258 N.C.pr.civ., proba testimonială cu martorul F. S.-I., iar pentru intimată, proba cu înscrisuri, ca fiind admisibile, putând duce la soluționarea procesului.
Din oficiu, instanța a dispus emiterea unei adrese către intimat pentru a înainta dovezile care au stat la baza întocmirii procesului verbal legal contestat, relațiile fiind comunicate cu adresa nr._ din data de 21.02.2014.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției . nr._ întocmit la data de 01.09.2013 de către un agent constatator din cadrul intimatului I. D., petentul Comoșteanu M. C. a fost sancționat potrivit art. 100 alin. 3 lit.e și art. 99 alin. 2 din OUG nr. 195/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 320 lei și reținerea permisului de conducere, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 120/1/2 din HG nr. 1391/2006 și art. 36/1 din OUG nr. 195/2002.
S-a reținut că a condus auto cu nr. de înmatriculare BH 5881 BT pe . dreptul Hotelului Sydnei a efectuat manevra de depășire a unui autovehicul încălcând marcajul longitudinal continuu ce separa sensurile de mers, intrând pe sensul opus de mers. De asemenea nu a purtat centura de siguranță.
Verificând, în conformitate cu dispozițiile art. 34 alin. 1 din OUG nr. 2/2001, legalitatea procesului verbal, instanța reține că a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente, neexistând cazuri de nulitate absolută care ar putea fi invocate din oficiu.
În privința temeiniciei, instanța constată, că starea de fapt reținută în procesul verbal nu a fost infirmată de petent prin probele administrate, martorul F. S. I., propus de petent, recunoaște că petentul a încălcat marcajul longitudinal continuu, astfel că declarația acestuia nu are valoare probatorie care să-l exonereze pe petent de răspunderea contravențională pentru fapta săvârșită.
Instanța apreciază că aplicarea prezumției de temeinicie a procesului verbal de constatare a contravenției in prezenta cauză este in acord cu principiile in materie, conturate de Curtea Europeana a Drepturilor Omului (cauza A. contra Romaniei), menționându-se un raport de proporționalitate intre aplicarea prezumției menționate pe de o parte si gravitatea mizei, respectiv sancțiunea potențial aplicabilă si dreptul la apărare al contravenientului, pe de alta parte.
Având in vedere că în urma administrării probatoriului încuviințat în cauză, petentul nu a reușit să facă dovada contrară celor reținute în actul sancționator, rezultă caracterul temeinic al procesului-verbal de contravenție contestat .
Prin urmare, instanța constată că petentul nu a răsturnat prezumția de legalitate si veridicitate care operează în favoarea procesului-verbal de contravenție contestat.
Din planșele foto depuse la dosar de intimat se observă în mod clar cum autovehiculul condus de petent a efectuat o depășire neregulamentară, fiind surprins de aparatele radar ale poliției rutiere în timp ce depășea neregulamentar autovehiculele pe sectorul de drum unde această manevră era interzisă, semnalizată cu indicator.
Față de aceste considerente, dat fiind că petentul nu a făcut dovada contrară celor reținute în actul sancționator, instanța, în temeiul art. 34 din OG2/2001, urmează să respingă plângerea, ca neîntemeiată și să mențină procesul verbal, ca legal și temeinic.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul Comoșteanu M. C., CNP_, domiciliat în C., ., nr. 9,. ., . cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., jud. D..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Martie 2014.
Președinte,Grefier,
F. D. R. M. B.
Red. FD
Tehnored./SM
4 ex./29.04. 2014.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 1849/2014. Judecătoria CRAIOVA | Înlocuire amendă cu muncă în folosul comunităţii.... → |
|---|
