Plângere contravenţională. Sentința nr. 5222/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5222/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 08-04-2014 în dosarul nr. 884/215/2014
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 5222/2014
Ședința publică de la 08 Aprilie 2014
Instanța constituită din:
Președinte L.-D. B.
Grefier C.-E. C.
Pe rol judecarea plângerii contravenționale formulată de petenta ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 02.12.2013 de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns avocat D. M., pentru petentă, intimata fiind lipsă.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Verificând competența, în conformitate cu prevederile art. 131 alin. 1 N.C.p.civ., instanța constată că, potrivit dispozițiilor art. 94 N.C.p.civ. și art. 10 ind. 1 din OG nr. 15/2002, este competentă general, material și teritorial în soluționarea cauzei.
Potrivit dispozițiilor art. 238 NCPCiv, instanța, estimează durata necesară pentru cercetarea procesului, la un termen de șase luni.
Avocat D. M., pentru petentă, depune la dosar împuternicire avocațială; arată că nu are cereri prealabile de formulat.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul în vederea propunerii de probe.
Avocat D. M., pentru petentă solicită încuviințarea probei cu înscrisuri.
Instanța pune în discuția reprezentantului petentului proba cu înscrisuri, solicitată de intimată.
Avocat D. M., pentru petentă, arată că nu se opune încuviințării probei cu înscrisuri, solicitată de intimat.
Constatând că proba cu înscrisuri, solicitată de ambele părți, este admisibilă, putând duce la soluționarea procesului, în temeiul dispozițiilor art. 258 raportat la dispozițiile art. 255 NCPCiv, o încuviințează.
Avocat D. M., pentru petentă arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind cereri noi de formulat sau excepții de invocat, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 392 NCPCiv, declară deschise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Avocat D. M., pentru petentă solicită admiterea plângerii așa cum a fost formulată; anularea procesului verbal de contravenție, exonerarea petentului de la plata amenzii; arată că procesul verbal de contravenție nu este semnat de agentul constatator, precum și faptul că la data respectivă, petenta nu deținea rovinietă valabilă; fără cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară închise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra plângerii contravenționale de față, constată următoarele:
Prin plângerea formulată la data de 14.01.2014, înregistrată pe rolul acestei instanțe sub numărul de dosar_, petenta . a solicitat, în contradictoriu cu intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, anularea procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 02.12.2013, exonerarea de plata amenzii.
În motivare, petenta a arătat că la data de 02.12.2013, a fost sancționată cu amendă contravențională in cuantum de 750 lei, pe motiv că in data de 11.09.2013, autovehiculul cu numărul de înmatriculare_, proprietatea societății petente, a circulat pe DN 65F km 9 + 000 m, fără a deține rovinietă valabilă.
A invocat nulitatea procesului verbal de contravenție având în vedere faptul că acesta nu îndeplinește condițiile prevăzute de art. 16 alin. 1 și 7 și art. 19 din OG 2/2001.
Ca și motiv de nelegalitate, a invocat nerespectarea dispozițiilor art. 17 din OG nr. 2/2001, in sensul că procesul verbal nu a fost semnat de către agentul constatator, precum și a dispozițiilor art. 19 alin. 1 din OG 2/2001 care prevăd că procesul verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator și de contravenient. A precizat petenta că practica judiciară a stabilit că procesele verbal de contravenție întocmite pentru lipsa rovinietei de către agentul constatator care nu este de față la întocmirea procesului verbal și care aplică această sancțiune uzând de modalități electronice, fără a semna personal procesul verbal ci purtând semnătura electronică, sunt lovite de nulitate absolută, întrucât în textul aplicabil, OG 2/2001, nu este prevăzută și posibilitatea semnăturii electronice,ci doar a semnăturii personale, olografe a agentului constatator. Arată că procesul verbal are natura juridică a unui act administrativ, de drept public, fiind totodată și un act autentic, acesta neputând fii un înscris sub semnătură privată, ci doar unul autentic emis de un agent constatator în exercitarea atribuțiilor sale.
A arătat că pentru lipsa semnăturii olografe a agentului constatator, procesul verbal de contravneție este lovit de nulitate absolută pentru nerespectarea dispozițiilor art. 17 din OG 2/2001.
În drept, plângerea a fost motivată pe dispozițiile OG nr. 2/2001, Legea 455/2001, OG 15/2002..
În dovedirea plângerii, petentul a depus: procesul verbal contestat, dovada de comunicare a acestuia, practica judiciară, respectiv Sentința civilă nr. 2268/14.08.2012 pronunțată de Judecătoria Găești, în dosarul nr._, dovada achitării taxei judiciare de timbru în cuantum de 20 lei.
Intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, a depus întâmpinare la data de 07.02.2014 prin care a solicitat respingerea plângerii contravenționale ca neîntemeiată.
În motivare a arătat că la data de 11.09.2013, pe DN 65F km 9 + 000 m, pe raza localității CN C., autoturismul cu numărul de înmatriculare_, proprietatea petentei, a circulat fără a deține rovinietă valabilă, sens în care la data de 02.12.2013, a fost întocmit procesul verbal de contravenție, contestat. A arătat procesul verbal de contravenție îndeplinește toate condițiile prevăzute de OG 15/2002, coroborat cu OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Intimata a mai arătat că procesul verbal este legal întocmit, îndeplinind toate condițiile prevăzute de O.G. nr. 15/2002, coroborat cu O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, contravenientul fiind identificat pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor – Direcția Regim Permise de Conducere și Inmatriculare a Vehiculelor. De asemenea procesul verbal contravențional a fost generat și tipărit cu respectarea prevederilor art. 7 din Legea nr. 455/200, acest fapt fiind meționat expres în cuprinsul procesului verbal. A mai precizat că procesul verbal de contravenție reprezintă cun înscris în formă electronică căruia i s-a încorporat sau atașat o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generat prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii,poartă semnătura valabilă a agentului constatator, nefiind astfel incidentă sancțiunea nulității absolute în condițiile art. 17 din OG 2/2001. A mai arătat că legiuitorul prin dispozițiile art. 267 NCPCiv a reglementat și înscrisurile în format electronic, iar cu pvirei la valabilitatea semnăturii electronice a statuat în art. 268 alin. 2, faptu că aceasta este valabilă dacă este reprodusă în condițiile legii speciale.
A mai precizat că lipsa mețiunilor prevăzute la art. 16 din OG 2/2001, atrage sancțiunea nulității relative a procesului verbal, numai în cazul în care petentul ar dovedi existența unei vătămări ce nu se poate acoperi decât prin desființarea procesului verbal contestat, ori petenta nu a arătat ce vătămăare i-a fost adusă ca umare a acestui fapt și nu a administrat nici un mijloc de probă în acest sens.
A mai precizat că atât camerele foto dotate cu ANPR cât și întreg si SIEGMC al rovinietei sunt omologate în deplină concordanță cu art. 9 alin. 2 din OG 15/2002.
In drept au fost invocate prevederile din OG nr. 2/2001, OG nr. 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul M.T.I. nr. 769/2010
În susținerea întâmpinării, intimata a anexat înscrisurile care au stat la baza întocmirii procesului-verbal de contravenție.
Instanța, în temeiul art. 258 rap. la art. 255 alin. 1 N Cod procedură civilă, instanța a încuviințat pentru părți proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei.
Petenta, deși i s-a comunicat întâmpinarea, nu a depus la dosar răspuns la întâmpinare.
La termenul din data de 08.04.2014, apreciind că sunt admisibile și pot duce la rezolvarea în fond a cauzei, în temeiul art. art. 258 rap. la art. 255 Cod procedură civilă, instanța a încuviințat proba cu înscrisurile deja depuse la dosarul cauzei pentru reclamantă.
Analizând materialul probatoriu administrat în cauză, instanța reține următoarea situație de fapt:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 02.12.2013 de către intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România SA – Direcția Regională de Drumuri și Poduri C., petenta . a fost sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 750 de lei.
Prin procesul verbal sus menționat s-a reținut că la data de 11.09.2013, ora 22:20, DN 65F km 9+000 m pe Centura de Nord a localității C., a circulat autovehiculul cu nr. de inmatriculareDJ-12-CHE, aparținând petentei, fără a deține rovinietă valabilă.
Instanța mai retine, de asemenea si împrejurarea că faptei i s-a dat o corectă încadrare juridică, petenta fiind sancționată pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, constând în circularea pe drumurile publice fără rovinietă valabilă, cu sanctiunea amenzii în cuantumul de 750 de lei.
Procesul verbal de contravenție nu a fost semnat de către petentă.
Plângerea a fost formulată în termenul legal.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
Instanța reține că, în ceea ce privește legalitateaprocesului-verbal, petenta a invocat un singur motiv de nelegalitate, respectiv nerespectarea prevederilor art. 17 din OG nr. 2/2001 in sensul că acesta nu conține semmătura olografă a agentului constatator.
Potrivit art. 17 din OG nr. 2/2001 "Lipsa mențiunilor privind numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii și a sediului acesteia, a faptei săvârșite și a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal. Nulitatea se constată și din oficiu".
Acest articol prevede ca lipsa „semnaturii agentului constatator” atrage nulitatea procesului-verbal, fara a se distinge între semnatura olografa sau semnatura electronica. Potrivit principiului „ubi lex non distinguit nec nos distinguere debemus” (unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem), prin interpretarea legii nu se poate restrânge aplicarea unui text de lege care a fost formulat într-un mod general.
Conf. art. 4 pctele 2 și 3 din Legea nr. 455/2001 înscrisul în formă electronică reprezintă o colecție de date în formă electronică care sunt destinate a fi citite prin intermediul unui program informatic, în timp ce semnătura electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt atașate sau logic asociate cu alte date în formă electronică și care servesc ca metodă de identificare. Faptul că procesul-verbal de contravenție este comunicat contravenienților pe suport de hârtie si nu printr-un program informatic nu semnifică faptul că procesul-verbal de contravenție nu este valabil ca înscris electronic. Dimpotrivă, valabilitatea semnăturii electronice este confirmată de certificatul calificat emis pe numele agentului constatator, certificat care are menirea tocmai să certifice faptul că agentul cosntatator din cadrul intimatei are dreptul să semneze electronic procesele-verbale de contravenție pe care le întocmește.
Mai mult decât atât, agentul constatator a acționat în baza unui certificatul calificat care a fost eliberat de un furnizor acreditat de servicii de certificare. Ori, potrivit art. 9 al. 2 din Legea nr. 455/2005, semnătura electronică bazată pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat este prezumată a îndeplini toate condițiile de valabilitate.
Astfel, instanța va respinge apărarea petentei privind încălcarea dispozițiior art. 17 din OG nr. 2/2001, ca neîntemeiată.
Verificând din oficiu celelalte cerințe de legalitate prevăzute de lege, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situație de fapt și a incadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezunțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea imprejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de indeplinit, și respectarea dreptului la apărare al perosanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Din întregul material probator administrat în cauză, instanța constată că nu fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia.
Potrivit art. 9 alin. 2 din din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, ”incepând cu data de 01.10.2010, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice omologate amplasate pe rețeaua de drumuri naționale din România, consemnându-se aceasta in procesul-verbal de constatare a contravenției. La alineatul 3 se prevede că ” În cazurile prevăzute la alin. (2), procesul-verbal de constatare a contravenției se poate încheia și în lipsa contravenientului, după identificarea acestuia pe baza datelor furnizate de Ministerul Administrației și Internelor - Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor sau a conducătorului auto, în cazul utilizatorilor străini. Procesul-verbal se întocmește și se comunică contravenientului în termen de 30 de zile de la data constatării contravenției, interval în care nu se pot încheia alte procese-verbale de constatare a contravenției pentru încălcarea prevederilor art. 8 alin. (1)”, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 144/2012.
Din inscrisurile depuse la dosar de petentă, rezultă că la momentul surprinderii in trafic a autoturismului cu nr. de inmatriculare_, respectiv data de 11.049.2013, nu avea achitata rovinieta.
Din planșele foto depuse la dosar de intimată reiese că autovehiculul cu nr. de înmatriculare_ a fost suprins de camera de filmat circulând pe raza localității C. – Centura de Nord. In urma interogării bazei de date s-a constatat de către intimată că la acel moment autoturismul circula pe drumurile publice fără a avea achitată rovinieta.
Instanța reține că deși petenta s-a limitat la invoca nulitatea procesului verbal a omis să depună la dosar și dovada cu privire la achitarea rovinietei, ceea ce duce la concluzia clară că la momentul respectiv nu avea achitată rovinieta.
Având în vedere că în fața instanței de judecată petenta a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, dar că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petenta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, instanța apreciază că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentei contravenția prevăzută de dispozițiile art. 8 alin 1 din OG nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România.
In ceea ce privește individualizarea sancțiunii contravenționale, in raport cu dispozițiile art. 21 alin. 3 din OG nr. 2/2001, instanța reține că amenda contravențională aplicată este cea prevăzută de lege și este proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, tinând seama de imprejurările in care a fost săvârșită contravenția, de modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, precum și de circumstanțele personale ale contravenientului, astfel că nu se impune reevaluarea acesteia.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petentă și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională, formulată de petenta ., cu sediul în C., ., nr. 89, .. 1, ., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 02.12.2013 de intimata C. Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România, cu sediul în București, .. 401A, sector 6, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel la Tribunalul D. – Secția C. Administrativ și Fiscal, în termen de 30 de zile de la comunicarea hotărârii, cererea de apel urmând a fi depusă la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 08.04.2014.
Președinte Grefier
L. D. B. C. E. C.
Red. LDB
Teh. CCE /4ex/28.04.2014
| ← Fond funciar. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 5221/2014.... → |
|---|
