Plângere contravenţională. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 15-09-2014 în dosarul nr. 12056/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2014
Ședința publică de la 15 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent B. I. și pe pârât I. T. SERVICIUL RUTIER, având ca obiect plângere contraventionala CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă (poziția 28), s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța rămâne în pronunțare cu privire la excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., invocată de către intimat.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, instanța constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 04.04.2014 pe rolul Judecătoriei C. sub nr._, petentul B. I., a formulat în contradictoriu cu intimatul I.P.J. T.–Serviciul Rutier plângere contravențională împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/30.03.2014, solicitând, într-o primă teză, admiterea plângerii, anularea procesului-verbal de contravenție contestat, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 765 lei, înlăturarea celor 9 puncte amendă, restituirea permisului de conducere și obligarea intimatului la restituirea sumei de 383 lei reprezentând jumătate din contravaloarea amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat și achitată conform chitanței emisă la data de 01.04.2014 de Primăria Municipiului C.-Direcția de Impozite și Taxe, iar, într-o teză subsidiară, admiterea plângerii, anularea în parte a procesului-verbal de contravenție contestat, înlocuirea sancțiunii amenzii contravenționale și a sancțiunii complementare cu sancțiunea avertismentului și pe cale de consecință exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 765 lei, înlăturarea celor 9 puncte amendă, restituirea permisului de conducere și obligarea intimatului la restituirea sumei de 383 lei reprezentând jumătate din contravaloarea amenzii aplicate prin procesul-verbal contestat și achitată conform chitanței emisă la data de 01.04.2014 de Primăria Municipiului C.-Direcția de Impozite și Taxe.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal contestat, petentul a arătat că starea de fapt expusă de către agentul constatator nu este reală întrucât zona în care se deplasa era o zonă în care limita de viteză este de 100 km/h(DE 70), iar petentul nu se afla în zona de acțiune a vreunui indicator rutier cu privire la limita de viteză maximă admisă.
A apreciat petentul că, raportat la viteza maximă admisă pe sectorul de drum pe care se deplasa la momentul opririi sale de către echipajul de poliție, respectiv 100 km/h, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale contravenției pentru care a fost sancționat, întrucât nu s-a făcut dovada unei depășiri cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise.
Sub aspectul legalității procesului-verbal de contravenție contestat, a arătat că agentul constatator a interpretat greșit dispozițiile art.1 din O.G. nr.2/2001, întrucât raportat la starea de fapt prezentată fapta reținută de către agentul constatator, respectiv depășirea vitezei legale cu 60 km/h nu îi este imputabilă, întrucât aceasta nu există.
A arătat în continuare că au fost aplicate greșit dispozițiile art.181, alin.1 din Regulamentul de aplicare a OUG 195/2002, în sensul că agentul constatator a măsurat cu un mijloc tehnic o viteză relativă de deplasare, astfel încât pentru a dovedi viteza concretă, intimatul trebuia să dovedească faptul că acel aparat radar este omologat și certificat metrologic, precum și că măsurarea a fost efectuată în mod corect, dovedind că cinemometrului radar i-a fost efectuată autotestarea, precum și că agentul constatator se afla în executarea unui ordin de serviciu.
S-a susținut de asemenea că au fost interpretate greșit dispozițiile art.121, alin.1 din OUG 195/2002 coroborate cu cele ale art.102, alin.3, lit.e din același act normativ întrucât raportat la starea de fapt prezentată, fapra reținută de agentul constatator nu există.
Astfel, în măsura în care procesul-verbal de contravenție nu este susținut de dovezile în baza cărora s-a întocmit, iar petentul are altă probă de nevinovăție, nu se mai poate susține temeinicia procesului-verbal fără a se încălca prezumția de nevinovăție instituită de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Mai mult decât atât, sub aspectul temeiniciei procesului-verbal, în condițiile în care contravenientul aduce probe în sensul celor contrar reținute în cuprinsul acestuia, sarcina dovedirii existenței faptei revine exclusiv agentului constatator, prezumția de legalitate și temeinicie fiind răsturnată.
În subsidiar a susținut că raportat la urmarea produsă, presupusa faptă ilicită săvârșită petent prezintă un grad de pericol social redus, astfel încât consideră că sancțiunea aplicabilă ar fi trebuit să fie cea prevăzută de art.7, alin.1 din O.G. nr.2/2001, respectiv avertismentul.
În drept, a invocat dispozițiile art.5, alin.5 și art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001.
În sprijinul acțiunii a depus la dosar procesul-verbal contestat, copie CI petent și copie chitanță_/01.04.2014.
La data de 16.05.2014 intimatul a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. în favoarea Judecătoriei Roșiori de Vede, având în vedere că fapta sancționată prin procesul-verbal contestat a fost săvârșită pe DE 70, în localitatea Peretu, arteră de circulație aflată pe raza de competență a Judecătoriei Roșiori de Vede.
În drept, a invocat dispozițiile art. 121, alin.1 HG 1391/2006 și O.G. nr.2/2001, cu completările și modificările ulterioare.
Atașat întâmpinării au fost depuse: șapte planșe foto, CD-ul conținând înregistrarea video a abaterii buletinul de verificare metrologică a aparatului radar, atestatul de operator radar al agentului de poliție C. L., precum și graficul de traseu al acestuia.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține:
În temeiul art.248, alin.1 N Cod procedură civilă, analizând cu prioritate excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. de soluționare a plângerii, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție ., nr._/30.03.2014 încheiat de I. T., Serviciul Rutier, petentul B. I. a fost sancționat contravențional cu amendă în cuantum de 765 lei, luându-se față de acesta și măsura tehnico-administrativă a reținerii permisului de consucere pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.121, alin.1 din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicată și sancționată de dispozițiile art.102, alin.3, lit.e din OUG 195/2002, republicată.
S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 30.03.2014, a condus autoturismul marca VW, cu numărul de înmatriculare_, iar, în localitatea Peretu a fost înregistrat de radar cu viteza de 110 km/h(+60 km/h) viteză înregistrată cu aparatul radar montat pe auto_, caseta 44.
Potrivit art.32 alin.1 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost savârșită contravenția.
Din interpretarea „per a contrario” a dispozițiilor art. 126 Cod procedură civilă (care prevăd posibilitatea părților de a alege instanța competentă în litigiile privitoare la bunuri) combinate cu dispozițiile art. 129 pct. 3 Cod procedură civilă (potrivit cărora necompetența teritorială este de ordine publică, deci părțile nu o pot înlătura), se desprinde concluzia că în litigiile ce nu sunt privitoare la bunuri (cum este și cazul plângerilor contravenționale), competența teritorială este exclusivă.
Din procesul-verbal de contravenție contestat în cauză, rezultă că locul savârșirii contravenției reținute în sarcina petentului este localitatea Peretu, jud.T., localitate care, potrivit anexei la HG nr.337/1993 pentru stabilirea circumscripțiilor judecătoriilor și parchetelor de pe lângă judecătorii, se află în raza de competență teritorială a Judecătoriei Roșiori de Vede.
Prin urmare, având în vedere caracterul absolut al competenței teritoriale reglementate în materie contravențională, față de dispozițiile art.129, alin.3 Noul Cod procedură civilă raportate la dispozițiile art.32, alin.1 din O.G. nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța apreciază ca fiind întemeiată excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C. în soluționarea prezentei plângeri, urmând să o admită.
În consecință, în temeiul art. 132 alin. 1 și 3 Noul Cod procedură civilă cu referire la art.32, alin.1 din OG nr.2/2001, cu modificările și completările ulterioare, instanța va declina competenta de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Roșiori de Vede, județul T..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei C., invocată de către intimat.
Declină competența de soluționare a cauzei privind pe petentul B. I., cu domiciliul în C., ., nr. 9, ., ., județ D. și pe intimatul Inspectoratul de Poliție al județului T.-Serviciul Rutier, cu sediul în A., ..71-73, jud. T., în favoarea Judecătoriei Roșiori de Vede, județul T..
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, azi, 15.09.2014.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.Jud.L.T.
4ex/30.10.2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7673/2014. Judecătoria CRAIOVA | Pretenţii. Sentința nr. 13/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
