Plângere contravenţională. Sentința nr. 5554/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5554/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 14-04-2014 în dosarul nr. 27164/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 5554/2014
Ședința publică de la 14.04.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE TATIANA GEORGETA CIUCĂ
Grefier L. T. N.
Pe rol solutionarea plangerii contraventionale formulata de petentul B. I. in contradictoriu cu intimat I. D..
La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns petentul, lipsind intimatul.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
Se constata ca s-a raspuns la adresa instantei de catre I. D..
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acorda cuvântul pe fond.
Petentul solicita admiterea plângerii si anularea procesului verbal de contraventie.
INSTANȚA
Asupra plângerii contravenționale dedusă judecății:
Prin plângerea contravențională înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 01.08.2013, sub nr._, petentul B. I. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D., anularea procesului-verbal de contravenție . nr._/13.07.2013.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că, este proprietarul unui imobil situat in ., ., unde locuieste efectiv cu familia, la acesata adresa functionând Intrepriderea Individuala B. L. D., având ca activitate magazin general.
Se mai arata ca in seara zilei de 12.07.2013, in jurul orei 23.00 la adresa mai sus mentionata s-a prezentat un echipaj de politie si pentru ca se afla in curte cu sotia, petentul a iesit la poarta sa vada ce se intâmpla.
Arata petentul ca unul dintre cei doi politisti sositi i-a comunicat ca un vecin a sesizat telefonic ca este deranjat de muzica de la magazine.
Mentioneaza petentul ca desi aparatul musical nu avea volumul la o intensitate de natura sa deranjeze vecinii sau sa tulbure linistea publica, a mers la fiul acestuia care este administratorul unitatii si i-a adus la cunostinta cele transimise de catre politist, fapt pentru care a si oprit aparatul muzical.
Arata petentul ca in ziua de 23.07.2013 a primit prin corespondenta procesul verbal de contraventie . nr._/13.07.2013 intocmit de I. D. prin care fusese sanctionat contraventional cu suma de 500 lei pentru ca ar fi tulburat linistea publica folosindu-se de aparatura electronica.
De asemenea, petentul arata ca procesul verbal este nul de drept, intrucât nu este administratorul magazinului si nu se foloseste de aparatul musical, procesul verbal a fost intocmit a doua zi, in lipsa acestuia, descrierea faptei nu corespunde realitatii si este consemnata cu un scris ilizibil, intensitatea volumului, respective a zgomotelor se masoara cu aparatura specializata, verificata metrologic in conditiile legii, persoana care a sesizat telefonic tulburarea linistii a fost folosita ca martor, iar acesta locuieste la o distanta apreciabila de magazin fiind putin probabil sa fi fost deranjat.
In drept au fost invocate dispozitiile art. 31 din OG 2/2001.
În susținerea plângerii petentul a depus la dosar originalul procesului verbal de contravenție contestat.
La data de 21.11.2013 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimatul a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. În opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul verbal de contravenție, ceea ce este un act de autoritate. Astfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimatul a considerat că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimatul a învederat instanței că deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
A învederat ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent și să sancționeze contravenții la regimul circulației rutiere, conform prevederilor art. 109 alin. 1 din OG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare.
Procesul verbal în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
Potrivit art. 15 din ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, contravenția se constată printr-un proces verbal încheiat de persoane anume prevăzute în actul normativ care stabilește și sancționează contravenția, denumite în mod generic agenți constatatori. Pot fi a genți constatatori: primarii, ofițerii și subofițerii de poliție din cadrul MAI, special abilitați, persoanele împuternicite în acest scop de miniștri și lați conducători ai autorităților administrației publice centrale, de prefecți, președinți ai consiliilor județene, primari, de primarul general al Municipiului București, precum și alte persoane prevăzute în actele normative cu caracter special.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care s e bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele-verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent ( agentul, în această situație ) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, a solicitat să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
Astfel, procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatările personale ale agentului constatator, are forța probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsura să prezinte o probă contrară.
A menționat faptul că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul constatator.
În temeiul art. 411 alin. 1 pct. 2 C.pr.civ, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În susținerea plângerii contravenționale, petentul si intimatul au solicitat administrarea probei testimoniale, fiind audiati martorii T. I. si I. F., declaratiile acestora fiind consemnate si depuse la dosarul cauzei.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele:
Prin procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiilor . nr._ incheiat la 13.07.2013 de intimatul I. D.- Sectia 2 Politie Breasta, petentul B. I. a fost sanctionat contraventional cu suma de 500 lei pentru savarsirea contraventiei prevazuta de art.3 pct.25 din Legea 61/1991.
S-a retinut ca petentul in data de 12.07.2013 orele 23,15 aflandu-se la I.I.B. L. D. a carei administrator este B. L. D. fiul petentului, folosindu-se de aparatura electronică de redat muzica, asculta muzica la intensitate mare deranjand ordinea publica.
Verificand potrivit art.34 din OG nr.2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal contestat, instanta retine ca acesta a fost incheiat cu respectarea dispozitiilor legale incidente, neexistand cazuri de nulitate absoluta ce ar putea fi invocate din oficiu.
Sub aspectul temeiniciei instant retine ca desi OG 2/2001 cu modificarile si completarile ulterioare nu cuprinde dispozitii exprese cu privire la forta probanta a actului de constatare a contraventiei, din economia textului art.34 rezulta ca procesul verbal contraventional face dovada deplina a situatiei de fapt pana la proba contrara.
In cauza insa aceasta prezumtie de veridicitate de care se bucura procesul verbal de contraventie nu a fost rasturnata, intrucat petentul nu a prezentat probe prin care sa faca dovada contrarie celor retinute in procesul verbal de contraventie, cu privire la savarsirea contraventiei retinuta in sarcina sa.
Sustinerea petentului in sensul ca aparatul musical din magazinul al carui administrator este fiul sau nu avea volumul la o intensitate de natura sa deranjeze vecinii sau sa tulbure ordinea publica este contrazisa de declaratiile martorilor audiati in cauza.
Astfel martora I. F. in declaratia data in fata instantei a relatat faptul ca petentul saptamanal organizeaza petreceri in barul ce se afla in incinta locuintei sale aducand lautari, aceste aspecte fiind comfirmate si de martorul T. I. care a precizat ca in ziua respectiva in domiciliul petentului a avut loc o petrecere cu lautari.
Pentru aceste considerente, instanta apreciaza ca petentul a savarsit fapta descrisa in procesul verbal si prin urmare, va respinge plangerea formulata ca neintemeiata.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulata de petentul B. I., domiciliat in C. .. 5, ., . in contradictoriu cu intimat I. D., cu sediul in C., ., jud. D..
Cu apel in 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 14.04.2014.
PresedinteGrefier
T. G. C. L. T. N.
Red.T.G.C.
Tehnored.L.T.N.
4ex/04.06.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 5552/2014.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 6348/2014.... → |
|---|
