Plângere contravenţională. Sentința nr. 5732/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 5732/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 17-04-2014 în dosarul nr. 24218/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 5732/2014
Ședința publică de la 17 Aprilie 2014
Completul constituit din:
Președinte - F. D. - judecător
Grefier - R. M. B.
Pe rol, judecarea cauzei civile privind pe petentul F. C. C. în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională CP NR_.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu dispozițiile art. 394 N.C.pr. civ., instanța declară dezbaterile închise și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 10.07.2013, sub nr._ s-a înregistrat pe rolul Judecătoriei C. plângerea formulată de petentul F. C. C. împotriva procesului verbal de contravenție . nr._, emis de Poliția Municipiului C. – Biroul Rutier la data de 26.06.2013, prin care solicită anularea procesului-verbal de constatare a contravenției cafiind netemeinic și nelegal.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că la data de 26.06.2013, ora 10.30 în timp ce se deplasa pe raza localității C., a fost oprit în trafic în de un echipaj al poliției, după care lucrătorii din cadrul RAR au efectuat un control asupra auto_ pe care îl conducea.
La acea dată arată că auto mai sus menționat avea ITP valabilă, efectuată cu aprox. 5 ani în urmă, iar petentul împrumutase mașina de la un prieten de-al său.
După ce s-a făcut controlul asupra mașinii i s-a adus la cunoștință că ar avea unele defecțiuni, apoi a fost sancționat cu amendă în cuantum de 675 lei, întocmindu-i-se procesul-verbal, a semnat acest proces-verbal, iar după ce a constatat că i s-a reținut și permisul de conducere, eliberându-i-se în acest sens dovada de circulație, deși agentul constatator la întocmirea procesului-verbal nu a stabilit ca măsură complementară reținerea permisului sau a certificatului de înmatriculare care i-a fost reținut.
Solicită să se constate că au fost încălcate dispozițiile OG 2/2001, deoarece reținerea permisului de conducere s-a făcut în mod nelegal și nu a fost dispusă măsura complementară de către agentul constatator, așa cum rezultă din cuprinsul procesul-verbal ce i-a fost înmânat și pe care îl depune la dosarul cauzei.
Petentul mai solicită să se constate nulitatea absolută a procesului-verbal și să se dispună anularea procesului-verbal cu consecința restituirii permisului de conducere.
Petentul a achitat amenda pentru a nu mai fi purtat pe drumuri crezând că permisul de conducere i-a fost reținut din greșeală.
A apreciat că permisul de conducere i-a fost reținut în mod ilegal deoarece nu s-a dispus nici o măsură complementară.
A solicitat proba cu martorul S. I. G..
În drept, a invocat dispozițiile OG 2/2001.
La dosar s-au depus: procesul-verbal contestat, împuternicire avocațială, dovada, copie CI petent, dovada achitării taxei de timbru.
La data de 19.09.2013, intimata a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Prin întâmpinarea depusă a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art.315 alin. 1 c.pr. civ., intimata se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, intimata a învederat instanței că, deși O.G. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și a încadrării în drept.
Învederează că abaterea săvârșită de petent a fost constatată cu mijloace tehnice de către inspectorii RAR, aceștia fiind însoțiți de lucrători din cadrul poliției, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
A învederat că fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, circulând cu defecțiuni tehnice la autoturism, există riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
A solicitat proba cu înscrisuri, respectiv raportul de control tehnic în trafic întocmit de inspectorii RAR, pe care îl anexează la întâmpinare.
În drept s-au invocat prevederile OUG nr. 195/2002, Regulamentul de aplicare a OUG nr. 195/2002 și OG2/2001.
În baza art.411 alin.1 pct.2 c.p.c.a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
În scop probator, petentul a solicitat și instanța a încuviințat administrarea probei cu înscrisurile de la dosar și proba cu martorul S. I. D..
La data de 6.03.2014, instanța a încuviințat înlocuirea martorului S. I. D. cu martorul I. A. dar petentul deși s-a obligat, nu l-a prezentat și nu a indicat adresa acestuia pentru a fi citat și în consecință este decăzut din dreptul de a administra această probă.
Analizând temeinicia procesului-verbal contestat, în raport de susținerile petentului din plângerea formulată, instanța constată următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._ încheiat la data de 26.06.2013 s-a reținut săvârșirea de către petent a contravenției sancționată de art.102/3/b din OUG 195/2002 constând în aceea că în data de 26.06.2013, ora 10,30 a conducus autoturismul cu nr._ pe DN6 având defecțiuni la sistemul de directie și noxe peste limita normală.
Fiind investită, potrivit art. 34 alin. 1 din O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu verificarea legalității și temeiniciei procesului verbal instanța reține următoarele:
În ceea ce privește legalitatea procesului-verbal, instanța constată că procesul-verbal contestat este legal întocmit.
Astfel, procesul-verbal conține data și locul unde a fost încheiat, numele, prenumele, calitatea și instituția din care face parte agentul constatator, datele personale din actul de identitate, descrierea faptei contravenționale cu indicarea datei, orei și locului în care a fost săvârșită, precum și arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravității faptei, indicarea actelor normative incidente, termenul de exercitare a căii de atac astfel că nu sunt motive de nulitate care să se încadreze în prevederile art. 17 din OG2/2001 și nici nu produc petentului o vătămare care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin anulare actului sancționator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că, deși OG nr. 2/2001, cu modificările și completările ulterioare, nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34, rezultă că procesul verbal contravențional face dovada situației de fapt și a încadrării in drept până la proba contrară. Conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, dreptul unei persoane de a fi prezumate nevinovate și de a solicita acuzării să dovedească faptele ce i se impută nu este absolut, din moment de prezumțiile bazate pe fapte sau legi operează in toate sistemele de drept și nu sunt interzise de Convenția europeană a drepturilor omului, in măsura in care statul respectă limite rezonabile, având in vedere importanța scopului urmărit, dar și respectarea dreptului la apărare ( cauza Salabiaku c. Franței, Hotărârea din 7 octombrie 1988, parag. 28, cauza Vastberga taxi Aktiebolag și Vulic c. Suediei, Hotărârea din 23 iulie 2002, parag. 113).
Forța probantă a rapoartelor sau a proceselor verbale este lăsată la latitudinea fiecărui sistem de drept, putându-se reglementa importanța fiecărui mijloc de probă, insă instanța are obligația de a respecta caracterul echitabil al procedurii in ansamblu atunci când administrează și apreciază probatoriul (cauza Bosoni c. Franței, Hotîrârea din 7 septembrie 1999).
In analiza principiului proporționalității, trebuie observat că dispozițiile OUG nr. 195/2002 au drept scop reglementarea și garantarea respectării regulilor de circulație pe drumurile publice, iar respectarea regulilor impuse de acest act normativ are implicații majore asupra garantării dreptului la viată și la integritate al persoanelor și bunurilor și pentru instituirea unui climat de securitate socială, astfel că interesul societății in respectarea acestor reguli este de importanță capitală. In același timp, insă, persoana sancționată in baza acestui act normativ are dreptul la un proces echitabil (art. 31-36 din OG nr. 2/2001), in cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul verbal nu corespunde modului de desfășurare a evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita de proporționalitate intre scopul urmărit de autoritățile statului, de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale, prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit, și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional ( cauza A. c. României, Hotărârea din 4 octombrie 2007).
Deși, prin plângerea formulată petentul a arătat faptul că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute in sarcina sa, instanța nu poate reține că aspectul expus de acesta corespunde adevărului deoarece nu este dovedit cu nici un mijloc de probă, reprezentând o simplă susținere, făcută din dorința de a scăpa de consecințele răspunderii contravenționale.
În analizarea probatoriului administrat, instanța constată că susținerile petentului și înscrisurile depuse la dosar nu se coroborează cu aspectele de necontestat consemnate în procesul verbal de contravenție astfel că în fața instanței de judecată petentul a avut posibilitatea de a dovedi lipsa de temeinicie a actului sancționator, astfel că în cauză, nu a fost răsturnată prezumția de temeinicie a procesului-verbal contestat, în sensul că petentul nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în cuprinsul acestuia, întocmit în baza raportului de control tehnic al inspectorilor RAR.
În consecință, pentru considerentele expuse, în temeiul art. 34 din OG nr. 2/2001, instanța apreciază că este neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent și urmează a o respinge ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de F. C. C., domiciliat în C., ., .. 8, jud. D. în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., jud. D..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 17 aprilie 2014.
Președinte, Grefier,
F. D. R.-M. B.
Red. F.D.
Tehnored. R.M.B.
4 exe. R.B. 23 Aprilie 2014
| ← Pretenţii. Sentința nr. 7292/2014. Judecătoria CRAIOVA | Validare poprire. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
