Plângere contravenţională. Sentința nr. 8255/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 8255/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-06-2014 în dosarul nr. 33983/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 8255/2014
Ședința publică de la 06 Iunie 2014
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul M. A. domiciliat în comuna Sălcuța, ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. SERVICIUL RUTIER C. cu sediul în C., ., județul D., având ca obiect plângere contravenționala.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că la data de 26.05.2014, prin Serviciul Registratură, s-au depus la dosar relațiile anterior solicitate la C.N.A.D.N.R – D.R.D.P C., după care,
La a II a strigare, la apelul nominal făcut în ședință publică nu au răspuns părțile.
Constatând cauza în stare de judecată, instanța o reține în vederea soluționării.
INSTANȚA
Prin plângerea înregistrată la data de 16.10.2013 petentul M. A. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D. – Serviciul Rutier C. anularea procesului verbal . nr._ din data de 04.10.2013, exonerarea de la plata amenzii contravenționale în sumă de 720 lei și restituirea permisului de conducere.
În fapt a arătat că prin procesul verbal a fost sancționat întrucât în data de 04.10.2013 ora 15.41 ar fi condus auto cu nr. 24 WBW pe DN 6 KM 237+850 și am fost înregistrat de aparatul radar PYT_, montat pe auto MAI_ pe caseta 42 cu viteza de 103 hm/h pe sector de drum cu limita maximă de viteză 50 km/h, fapt care nu corespunde realității.
A menționat că procesul verbal de contravenție a fost încheiat cu încălcarea prevederilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001 întrucât în cuprinsul acestuia nu a fost menționată ocupația și locul de muncă al contravenientului iar prin aceasta i-a fost produsă o vătămare ce constă în aceea că am fost pus în imposibilitatea de a beneficia de decontarea amenzii de către firma angajatoare.
A solicitat ca proba înscrisuri martori și orice probă ar reieși din dezbateri.
În drept, îmi întemeiez cererea pe dispozițiile art. 31 OG 2/2001.
În data de 20.11.2013 a înștiințat instanța că renunță la proba cu martori.
La data de 12.12.2013 intimatul a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii.
În motivare a arătat că procesul-verbal de contravenție a fost încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
In ceea ce privește starea de fapt descrisă de către agentul constatator în procesul verbal, intimatul a arătat că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. Instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil. Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționate în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal, a considerat că instanța de judecată trebuie să-i recunoască valoarea probatorie, sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent al statului aflat în exercițiul funcțiunii.
A considerat că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată..
Mai mult decât atât, procesul verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care deși neconsacrată de legislative, este unanim acceptată atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Fapta pentru care petentul a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesul verbal de contravenție atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de OG 2/2001 .
Actul sancționator, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În concluzie, a solicitat respingerea plângerii contravenționale formulate de către petent ca neîntemeiată și, pe cale de consecință, menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
A menționat că abaterea săvârșită de petent a fost filmată de aparatul radar și a depus la dosar buletinul de verificare metrologică a aparatului radar și planșa foto cu 5 fotografii radar.
La termenul din 14.03.2014 instanța din oficiu în temeiul art. 22 C. a dispus efectuarea unei adrese către DRDP C. pentru a comunica dacă locul săvârșirii contravenției DN 6 km 237+850 este sau nu în interiorul localității, răspunsul fiind înaintat instanței de judecată prin adresa nr._/16.04.2014.
La termenul din 25.04.2014 instanța din oficiu în temeiul art. 22 C. a dispus efectuarea unei adrese către DRDP C. pentru a comunica care este limita de viteză pe DN 6 Km 237+850, răspunsul fiind înaintat instanței de judecată prin adresa nr._/21.05.2014.
În data de 25.04.2014 petentul a precizat plângerea contravențională în sensul că invocă că locul unde se menționează că a fost săvârșită contravenția nu este în interiorul localității.
Analizând actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În data de 04.10.2013, petentul a fost sancționat prin Procesul verbal de contravenție . nr._ cu amendă contravențională în sumă de 720 de lei, reținându-se că în data de 04.10.2014 ora 15.41 pe DN 6 km 237 + 850 m, petentul a condus auto cu nr. de înmatriculare_ și a fost înregistrat de aparatul radar PYT_, montat pe auto MAI_ pe caseta 42 cu viteza de 103 hm/h pe sector de drum cu limita maximă de viteză 50 km/h.
Sub aspectul legalității procesului verbal din punctul de vedere al formei sale, instanța constată că au fost respectate dispozițiile OG 2/2001, prevăzute sub sancțiunea nulității.
Susținerile petentului privind nerespectarea de către agentul constatator la încheierea procesului verbal a dispozițiilor art. 16 alin. 1 din OG 2/2001, conform căruia "Procesul-verbal de constatare a contravenției va cuprinde în mod obligatoriu…. ocupația și locul de muncă ale contravenientului …", nu sunt întemeiate și instanța nu le poate reține pentru următoarele considerente:
În primul rând nerespectarea dispozițiilor legale menționate mai sus are drept sancțiune nulitatea relativă a procesului verbal, pentru ca procesul verbal sa fie anulat în baza acestor dispoziții contravenientul trebuie să dovedească vătămarea produsă, lucru pe care petentul nu l-a făcut.
Sub aspectul temeiniciei, până la proba contrară, procesul verbal contestat face dovada săvârșirii contravenției de către petent.
Aceasta întrucât procesul verbal de contravenție este un act administrativ de autoritate, întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit cu autoritatea statală pentru constatarea și sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială prevăzută de lege, astfel că se bucură de prezumția de autenticitate și veridicitate, care însă este relativă și poate fi răsturnată prin orice mijloace legale de probă de către contravenient, conform dispozițiilor art. 249 C. care reglementează sarcina probei.
Petentul nu a răsturnat prezumția de autenticitate și veridicitate a procesului verbal prin nici un mijloc de probă.
Mai mult decât atât intimatul a depus la dosarul cauzei dovada săvârșirii contravenției de către petent, respectiv 5 planșe fotografice.
Susținerile petentului din plângerea contravențională cum că pe DN 6 KM 237+850 nu ar fi în interiorul localității și în consecință nu ar fi existat o limitare de viteză de 50 km/h așa cum s-a reținut în procesul verbal de contravenție, sunt contrazise de adresa nr. nr._/21.05.2014, depusă la dosarul cauzei de DRDP C. din care rezultă că " limita de viteză pe DN 6 km 237+850 este reglementată la 50 km/h".
Pentru cele expuse, constatând că starea de fapt reținută în procesul verbal corespunde realității, instanța va respinge plângerea ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea formulată de petentul M. A. domiciliat în comuna Sălcuța, ., județul D. în contradictoriu cu intimatul I. D. SERVICIUL RUTIER C. cu sediul în C., ., județul D..
Cu drept de apel în 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la sediul Judecătoriei C..
Pronunțată în ședință publică azi, 06.06.2014.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 4 ex.
| ← Pretenţii. Sentința nr. 8256/2014. Judecătoria CRAIOVA | Încuviinţare executare silită. Sentința nr. 109/2014.... → |
|---|
