Reexaminare amendă judiciară. Sentința nr. 2014/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2014/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 29-09-2014 în dosarul nr. 24186/215/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr._/2014
Ședința publică de la 29 Septembrie 2014
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamant G. G. E. și pe pârât G. G., G. F. A. și G. V. L., având ca obiect hotarâre care sa tina loc de act autentic.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamant av. P. D., lipsă fiind pârâții.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus prin Serviciul Registratură raportul de expertiză.
Instanța procedează la atașarea la prezenta cauză a filelor 1025-1027 cusute eronat în dosarul nr._/_, aflat la poziția 11 pe lista de ședință.
Av. P., pentru reclamant, precizează acțiune în sensul îndreptarii erorii materiale strecurate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv că suprafața cu privire la care solicită constatarea valabilității convenției de vânzare-cumpărare și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic se află situată în T143, P92 conform actelor depuse la dosar și concluziilor raportului de expertiză.
În temeiul art.204, alin.2, pct.2 N c pr. civilă ia act de cererea precizatoare sub aspectul erorii materiale în sensul că suprafața cu privire la care solicită valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic se află situată în T143, P92.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă acorda cuvântul în dezbateri asupra fondului.
Av. P., pentru reclamant, solicită admiterea actiunii așa cum a fost precizată. Să se constate dreptul de proprietate asupra imobilului astfel cum acesta a fost identifdicat prin raportul de expertiză. Nu solicită cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 10.07.2013, sub nr._, reclamantul G. G. E. a chemat în judecată pe pârâții G. G., G. F. și G. V. L., solicitând instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să constate valabilitatea convenției de vânzare-cumpărare încheiată între reclamant în calitate de cumpărător și pârâți în calitate de vânzători, să se constate dreptul său de proprietate asupra terenului în suprafață de 307 mp, categoria intravilan, situat în ., ., în T 143, P 92/1, cu următorii vecini: N-Ps 53, S-alee; A. I., E-rest proprietate G. G., V-lim. intravilan, iar hotărârea ce se va pronunța să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
În motivarea acțiunii, reclamantul a arătat că la data de 20.07.2010 prin chitanță sub semnătură privată a cumpărat de la pârâți cu suma de 6000 lei, care a fost achitată în întregime, o parte din curtea lor, în suprafață de 307 (pârâții dețineau o suprafață totală de 671 mp, conform acului de vânzare-cumpărare nr.121/6.01.2004 de BNP Bazgu M.).
În momentul realizării convenției de vânzare-cumpărare, reclamantul a intrat în stăpânirea terenului, prin posesie utilă, publică, neviciată, urmând ca în scurt timp să se prezinte la notariat, în vederea actelor autentice.
Deși s-au înțeles astfel, pârâții în mod constant refuză să meargă la notar.
În ceea ce îi privește pe pârâți, arată că proprietari pentru terenul cumpărat a fost autorul G. C., decedat la 03.10.2009 și soția acestuia G. G., astfel că a chemat în judecată pârâta G. G. în calitate de titular de proprietate precum și în calitate de soție supraviețuitoare; în ceea ce privește pe pârâții G. F. A. și V. I., arată că aceștia sunt descendenții direcți ai autorul G. C..
În drept, a invocat disp. art.1073 – 1078 V.C.CIV.
În sprijinul acțiunii s-au depus în copie următoarele înscrisuri: extras de carte funciară, chitanța, acte de identitate, contract de vânzare-cumpărare aut. sub nr.121/16.01.2004, certificat de atestare fiscală, plan de amplasament și delimitare, certificat de deces, sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 700 lei.
Instanța a încuviințat pentru reclamant proba cu înscrisuri, proba testimonială cu doi martori, proba cu interogatoriul pârâților și a dispus administrarea din oficiu a probei cu expertiză, specialitatea topografie.
În cadrul probei testimoniale au fost audiați martorii M. Titel și și F. george, declarațiile acestora fiind consemnate și atașate la dosar.
Raportul de expertiză, specialitatea topografie a fost întocmit de către expert C. M. G. și depus la dosar la data de 15.07.2014.
La data de 29.09.2014, reclamantul prin reprezentant și-a precizat acțiune în sensul îndreptarii erorii materiale strecurate în cuprinsul cererii de chemare în judecată, respectiv că suprafața cu privire la care solicită constatarea valabilității convenției de vânzare-cumpărare și pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act autentic se află situată în T143, P92 conform actelor depuse la dosar și concluziilor raportului de expertiză.
Analizând cererea reclamantului prin prisma probatoriului administrat, raportat la dispozițiile legale incidente, instanța reține următoarele:
În fapt, la data de 20.07.2010, între pârâții G. G., G. F.-A. și G. V.-I., pe de o parte, în calitate de vânzători și reclamantul G. G. E., pe de altă parte, în calitate de cumpărător, s-a încheiat înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță” prin care părțile contractante și-au exprimat acordul de voința cu privire la vânzarea, respectiv cumpărarea suprafeței de 307 mp, teren intravilan, situat în tarlaua 143, . vecinătăți: la N-Ps 93, la E-DE53, la S-A. I. și la V-limită intravilan, prețul vânzării find în cuantum de 6000 lei.
Dreptul de proprietate asupra terenului menționat anterior a fost dobândit de pârâta G. G. și de numitul G. C. în baza contractului de vânzare-cumpărare aut. Sub nr.121/16.01.2004 de către BNP Bazgu M..
Numitul G. C. a decedat la data de 03.10.2009, iar pârâții sunt moștenitorii acestuia, reclamanta G. G., în calitate de soție supraviețuitoare, iar pârâții G. F.-A. și G. V.-I., în calitate de descendenți de gradul I.
Instanța reține de asemenea, că, din certificatul de atestare fiscală nr.5423/27.05.2013, emis de către Primăria Șimnicu de Sus, rezultă că pârâții nu figurează cu creanțe bugetare neachitate, precum și faptul că din extrasul de carte funciară nr._/27.05.2013, emis de către OCPI D., rezultă că în ceea ce privește obiectul antecontractului de vânzare-cumpărare încheiat între părți nu au fost găsite sarcini.
Conform concluziilor raportului de expertiză specialitatea topografie efectuat în cauză de către expert C. M.-G., terenul în litigiu este situat în intravilanul comunei Șimnicu de Sus, ., P92, are categoria de folosință arabil și suprafața din măsurători de 304 mp, cu următoarele vecinătăți: la N-Ps53, la E-G. G., rest parcelă 92, la S-. V-limită intravilan.
În drept, potrivit dispozițiilor art.1295 C.civ. „vinderea este perfectă între părți și proprietatea este de drept strămutată la cumpărător, în privința vânzătorului, îndată ce părțile s-au învoit asupra lucrului și asupra prețului”, fiind aplicabil principiul consensualității, însă vânzarea bunurilor imobile este guvernată de principiul încheierii contractului de vânzare-cumpărare în formă autentică, prevăzut de art.2 alin.1 din Titlul X al Legii nr. 247/2005 privind circulația juridică a terenurilor.
Înscrisul sub semnătură privată, intitulat „chitanță”, neîndeplinind condiția „ad validitatem” a formei autentice, este nul ca vânzare-cumpărare, dar, în virtutea principiului conversiunii actului juridic, valorează antecontract de vânzare-cumpărare, generator de obligații de a face în sarcina părților contractante, acestea fiind, astfel, obligate sa perfecteze în viitor contractul de vânzare-cumpărare în formă autentică pentru a opera transferul dreptului de proprietate în patrimoniul cumpărătorului.
Reține instanța că, promisiunea bilaterală de vânzare cumpărare este un antecontract care dă naștere unor drepturi de creanță și obligații reciproce în favoarea beneficiarilor promisiunii, proprietarul bunului având obligația de a se prezenta în vederea autentificării actului juridic încheiat. Fiind un act juridic bilateral trebuie să îndeplinească toate condițiile de validitate prevăzute de art. 948 Cod civil: consimțământul valabil exprimat al părților, capacitate deplină de exercițiu, obiect determinat și cauză licită.
În ceea ce privește capacitatea de a contracta, instanța reține că vânzarea-cumpărarea este un act de dispoziție atât pentru cumpărător cât și pentru vânzător și, pe cale de consecință, părțile trebuie să aibă capacitate de exercițiu deplină, iar persoanele lipsite de capacitate sau cu capacitate de exercițiu restrânsă, trebuie să încheie contractul prin reprezentantul legal, respectiv cu încuviințarea acestuia și în toate cazurile cu autorizarea autorității tutelare.
Astfel, potrivit art.105 din Codul familiei, legea aplicabilă la data încheierii convenției:,,
1)Părinții au dreptul și îndatorirea de a administra bunurile copilului lor minor și de a-l reprezenta în actele civile, până la data când el împlinește vârsta de paisprezece ani.
(2)După împlinirea vârstei de paisprezece ani minorul își exercită singur drepturile și își execută tot astfel obligațiile, însă numai cu încuviințarea prealabilă a părinților, spre a-l apăra împotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea.
(3)Dispozițiile secțiunii a II-a din prezentul capitol vor fi aplicabile prin asemănare. Cu toate acestea, nu se va întocmi inventarul prevăzut în art. 126, în cazul în care copilul nu are alte bunuri decât cele de uz personal,,
În conformitate cu art.124 din același act normativ, tutorele are obligația de a administra bunurile minorului și de a-l reprezenta în actele civile, însă numai până la data când acesta împlinește vârsta de paisprezece ani, iar după împlinirea vârstei de paisprezece ani, minorul își exercită singur drepturile și își execută tot astfel obligațiile, însă numai cu încuviințarea prealabilă a tutorelui, spre a-l apăra împotriva abuzurilor din partea celor de-al treilea
În art.129, alin.2 s-a prevăzut că tutorele nu poate, fără prealabila încuviințare a autorității tutelare, să facă valabil înstrăinarea ori gajarea bunurilor minorului, renunțarea la drepturile patrimoniale ale acestuia, precum și să încheie orice alte acte care depășesc dreptul de a administra, iar potrivit art.130 autoritatea tutelară va acorda încuviințarea, numai dacă actul răspunde unei nevoi sau prezintă un folos neîndoielnic pentru minor, încuviințarea urmând să fie dată pentru fiecare act în parte, iar în caz de vânzare încuviințarea va arăta dacă vânzarea se va face prin bună învoială sau în alt mod.
Din coroborarea dispozițiilor legale menționate anterior rezultă că minorul fără capacitate de exercițiu și cel cu capacitate de exercițiu restrânsă pot încheia acte de dispoziție, cu încuviințarea reprezentantului legal, acte care în toate cazurile trebuie supuse autorizării lor prealabile de către autoritatea tutelară.
În cauză, analizând actele de identitate ale pârâților G. F.-A. și G. V. I., depuse la dosar, instanța contată că pârâtul G. F.-A. este născut la data de 04.07.1994, astfel încât la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv 20.07.2010, acesta avea vârsta de 16 ani și pe cale de consecință capacitate de exercițiu restrânsă, iar pârâta G. V. I. este născută la data de 26.07.1996, astfel încât la data încheierii antecontractului de vânzare-cumpărare, respectiv 20.07.2010, acesta avea vârsta de 13 ani și pe cale de consecință era lipsită de capacitate de exercițiu.
De asemenea, din antecontractul de vânzare-cumpărare rezultă că deși pârâta G. G., mama și reprezentantul pârâților G. F.-A. și G. V. I. a semnat alături de pârâți acest înscris, aceștia deținând în indiviziune imobilul înstrăinat, fapt care poate avea valoarea unei încuviințări a actului încheiat de minori, antecontractul de vânzare-cumpărare a fost încheiat fără a exista autorizarea autorității tutelare.
Reținând că în ceea ce îi privește pe pârâții G. F.-A. și G. V. I. în cauză nu este îndeplinită condiția prevăzută de art.948, alin.1, pct.1 Cod Civil, iar imobilul care a făcut obiectul antecontractului este deținut în indiviziune de pârâți, acesta nefiind proprietatea exclusivă a unuia dintre aceștia, instanța apreciază că în cauză nu poate pronunța o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța urmează să respingă acțiunea precizată, ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea precizată, formulată de reclamantul G. G. E., cu domiciliul în ., sat Românești, .. 34, județ D., în contradictoriu cu pârâtii G. G., G. F. A. și G. V. L., toți cu domiciliul ., sat Românești, ..57, județ D., ca neîntemeiată.
Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 29.09.2014.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
6ex/02.12.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 6568/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 3876/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
