Uzucapiune. Sentința nr. 1578/2014. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1578/2014 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-02-2014 în dosarul nr. 3184/215/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentinta civila Nr. 1578/2014
Ședința publică de la 10.02.2014
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE TATIANA GEORGETA CIUCĂ
Grefier L. T. N.
Pe rol soluționarea acțiunii formulată de reclamanta B. S., în contradictoriu cu pârâtii . si I. D. E., având ca obiect uzucapiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică a raspuns av. Badan pentru reclamanta, lipsind pârâtii.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier dupa care:
Aparatorul reclamantei depune certificat de calitate de mostenitor nr. 11/2012.
Nemaifiind alte cereri de formulat, probe de administrat sau exceptii de invocat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvântul pe fond.
Aparatorul reclamantei invedereaza ca isi mentine concluziile formulate si consemnate in incheierea din data de 09.12.2013.
INSTANȚA
Prin acțiunea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 13.02.2012 sub nr._, reclamanta B. S. a chemat în judecată pe pârâta ., solicitând să se constate dreptul său de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de 1250 mp, situată în extravilanul comunei Rojiște, T 194, teren pe care autorii săi S. M. I. și S. A. M., în prezent decedați, l-au deținut din anul 1952, în mod public, pașnic și sub nume de proprietar și mai solicită joncțiunea posesiei sale cu posesia autorilor săi menționați mai sus.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că mama sa S. A. M. (fostă G.) a primit cu titlu de zestre de la părinții săi G. A. și G. M., un teren cultivat cu viță-de-vie, în suprafață de 1250 mp, având ca vecinătăți: E-R. M., V-B., N-B. M., S-drum de exploatare agricolă.
Reclamanta a mai aratat ca în mod continuu membrii familiei sale au întreținut cultura de vie și împreună cu aceștia au exploatat acest teren conform destinației sale.
A arătat că suprafața de teren a fost bine delimitată, terenul fiind împrejmuit.
În aceste condiții, mama sa nu a mai avut pretenții față de alte terenuri rămase de pe urma bunicilor materni ai reclamantei.
Mentioneaza reclamanta ca nici unul dintre părinții săi nu a solicitat în baza legilor fondului funciar pe procedura administrativă reconstituirea/constituirea dreptului de proprietate pentru acest teren, astfel că nici o persoană sau vreo autoritate nu a tulburat liniștita posesie din anul 1952 până în prezent.
Se mai arata ca reclamanta solicitat reprezentanților pârâtei lămurirea regimului juridic al acestui teren, situația de fapt fiind cunoscută de zeci de ani, primind de la aceștia drept răspuns la solicitarea sa de întocmire a unei schițe parcelare a suprafeței de 1250 mp, doar un tabel în care autoritățile locale au lăsat liberă rubrica „nume și prenume” în dreptul parcelei nr. 4 din T 194.
De asemenea, reclamanta a evaluat provizoriu terenul în litigiu la 1500 lei.
La dosar s-au depus în copie următoarele acte: copie CI reclamantă, certificat de calitate de moștenitor nr. 11/2012, filă RA, dovada achitării taxei de timbru, împuterniciri avocațiale, certificat de atestare fiscală împreună cu anexa 1 la acesta, TDP nr. 2005-_/1997, certificat de calitate de moștenitor nr. 06/2014.
La data de 30.04.2012 pârâta a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa, având în vedere că terenul respectiv este în proprietatea numitului I. Ș., fiul moștenitoarei I. D. E., conform TDP nr. 1557-_/04.02.1997.
Prin intâmpinare pârâta a aratat ca reclamanta nu justifica calitatea procesuala pasiva a pârâtei unitate administrativ teritoriala, cu care nu se afla in nici un raport juridic referitor la bunul in litigiu, intrucât uzucapiunea este in mod originar de dobândire a proprietatii si o sanctiune impotriva vechiului proprietar care da dovada de lipsa de diligenta, având in vedere ca activitatea administratiei publice locale este guvernata de principiul legalitatii, care presupune respectarea atributiilor si prerogativelor strict conferite de lege, fiind necesar a se dovedi ca imobilul in litigiu face parte din domeniul public ori privat al unitatii administrativ teritoriale.
Pârâta a mai aratat ca in perioada cooperativizarii agriculturii, dreptul de proprietate cooperatista era imprescriptibil, in sensul ca nu se stingea prin neuz, oricât de indelungata ar fi fost starea de pasivitate a organizatiei titulare.
Mentioneaza pârâta ca termenul de prescriptie prevazut de lege este de 30 de ani, termen care nu s-a implinit de la desfiintarea CAP-urilor si pâna la data introducerii actiunii.
A arătat pârâta că autorul reclamantei S. I. a uzat de procedura specială instituită de Legea 18/1991, obținând validarea pentru suprafața de 6 ha și 1500 mp.În măsura în care avea nemulțumiri legate de întinderea suprafeței cu care a fost validat, putea recurge la căile speciale de atac, reglementate de legea specială, inclusiv prin accesul la structurile judecătorești, nefiind admisibil ca pentru restul de 1500 mp (pe care reclamanta susține că i-ar fi aparținut) supus aceluiași regim juridic, și pentru care nu a fost validat, să recurgă la dispozițiile din dreptul comun.
Ori, autorul S. I. a fost de acord cu suprafața reconstituită, semnând procesul-verbal premergător și necontestând nici actele premergătoare, situație ce prezumă achiesarea atât la întinderea dreptului de proprietate cât și la amplasamentul terenului atribuit.
Pârâta a mai aratat ca dupa eliberarea TDP asemenea contestații nu mai sunt posibile, întrucât accesarea lor ar presupune o eludare și o nesocotire a dispozițiilor legale ce reglementează expres procedurile cu caracter prealabil în reconstituirea proprietății.
De asemenea, pârâta a aratat ca cererea de reconstituire are semnificatia unei renuntari tacite la dreptul de a invoca dobândirea dreptului de proprietate ca efect al prescriptiei achizitive, nemaifiind posibila formularea unei astfel de actiuni pentru obtinerea unei suprafete suplimentare fata de cele care au facut obiectul obiectul reconstituirii dreptului de proprietate.
În drept, a invocat disp. art. 115 C..
Din oficiu instanta a dispus efectuarea unei adrese catre CLFF Rojiste cu solicitarea de a comunica daca s-a reconstituit creunei persoane dreptul de proprietate pentru P 4, T 194 si daca s-a intocmit schita parcelara sau plan cadastral pentru T 194, relatiile fiind communicate cu adresa nr. 5210/26.09.2012.
La data de 05.11.2012 reclamanta a formulat o precizare la acțiune, în sensul completării cadrului procesual cu pârâta I. D. E., în calitate de pârâtă alături de ., considerând că această completare a cadrului procesual se impune ca urmare a apărărilor pârâtei . că suprafața de 1250 mp din litigiu, situată în T 194 ar fi în prezent în proprietatea numitei I. D. E., fiind reconstituită acesteia conform TDP nr. 1557-_/04.02.1997.
In cauza au fost administrate proba cu inscrisuri, proba testimoniala, fiind audiati martorii B. G. si F. C. si proba cu expertiza tehnica specialitatea topografie, raportul de expertiza fiind intocmit de catre expert D. D. si depus la dosar la data de 16.09.2013.
La data de 07.10.2013 reclamanta a formulat precizare la acțiune, prin care a solicitat să se constate dobândirea dreptului de proprietate prin uzucapiune asupra suprafeței de teren de 1446 mp, din măsurători, conform raportului de expertiză tehnică întocmit de expertul D. D., situat pe raza comunei Rojiște, în T 194 P 4.
Din oficiu, instanta a dispus repetarea adresei catre expertul desemnat in cauza cu solicitarea de a preciza in concret daca suprafata de teren in litigiu se suprapune cu suprafata de teren detinuta de I. E., conform TDP nr. 1557-_/04.02.1997, raspunsul la adresa fiind depus la dosar la data de 15.11.2013.
La data de 27.11.2013, reclamanta a formulat obiectiuni la raportul de expertiza, obiectiuni care au fost respinse prin incheierea din data de 09.12.2013.
Analizand actele si lucrarile dosarului, instanta retine urmatoarele;
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei ., invocata de aceasta prin intampinare instanta retine ca, a avea calitate procesuala pasiva aceasta presupune existenta unei identitati intre persoana chemata in judecata si cel care este subiect pasiv in raportul juridic dedus judecatii, iar calitatea procesuala pasiva apartinand celui fata de care se poate realiza interesul reclamantului. De asemenea, reclamantul, fiind cel care porneste actiunea, trebuie sa justifice atat calitatea procesuala activa, cat si calitatea procesuala pasiva a persoanei pe care a chemat-o in judecata.
Obiectul cererii de chemare in judecata este reprezentat, de constatarea dobandirii prin uzucapiune a dreptului de proprietate pe teren imobilul ce face obiectul cauzei fiind situat in extravilanul comunei Rojiste, tarlaua 194, .> Aceasta actiune, astfel cum rezulta prin interpretarea coroborata a art.1890 si art.1895 C.civ., presupune solutionarea ei in contradictoriu cu fostul proprietar, respectiv fostul adevarat proprietar, din moment ce uzucapiunea, ca mod de dobandire a dreptului de proprietate asupra unui imobil, reprezinta in mod indirect si o sanctiune a fostului proprietar care, prin pasivitatea lui, a lasat timp indelungat ca bunul sa se afle in posesia altei persoane ce s-a comportat ca un adevarat proprietar.
Din inscrisurile depuse la dosar respectiv adresa nr.3286/23.05.2012 emisa de Primaria . suprafata de teren din litigiu face parte din domeniul privat al comunei.
Raportul de expertiza efectuat in cauza de expert D. D. astfel cum a fost completat concluzioneaza ca suprafata de teren aflata in posesia reclamantei are suprafata de 1446 m.p din care 1014 m.p se suprapune cu suprafata inscrisa in titlul de proprietate emis pe numele paratei I. D.E..
Instanta apreciaza astfel ca singura care ar putea avea calitate procesuala pasiva in cauza de fata in ceea ce priveste suprafata de 432 m.p este ., ca unitate administrativ-teritoriala, fiind de altfel singura impotriva careia si-ar putea realiza interesul reclamanta. Potrivit art.21 din Legea nr.215/2001 republicata, unitatile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, au capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, titulare ale drepturilor si obligatiilor ce decurg din administrarea bunurilor care apartin domeniului public si privat, in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice si juridice in conditiile legii. Mai mult, in acelasi art. 21 din Legea nr.215/2001 republicata, la alin.2, se prevede ca in justitie, unitatile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de presedintele consiliului judetean, iar in art. 62 din aceeasi lege se arata ca primarul reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in relatiile cu alte autoritati publice, cu persoane fizice sau juridice romane ori straine, precum si in justitie.
Raportat la cele aratate, instanta urmeaza a respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a paratei . ca neintemeiata.
Pe fondul cauzei, instanta retine ca uzucapiunea este un mod de dobandire a proprietatii sau a altor drepturi reale cu privire la un bun, prin posedarea neintrerupta a acestui bun in tot timpul fixat de lege.
Pentru dobândirea dreptului de proprietate imobiliară prin uzucapiunea de 30 de ani astfel cum este reglementat în art. 1890 C.civ. e necesar să fie îndeplinite cumulativ două condiții: posesia propriu-zisă să fie utilă, adică neviciată și să fie exercitată neîntrerupt timp de 30 de ani, indiferent dacă posesorul este de bună credință sau de rea credință.
În acest sens, art. 1846 alin. 1 C.civ. prevede că orice prescripție este fondată pe faptul posesiunii, conform art. 1847 C.civ., ca să se poată prescrie se cere o posesiune continuă, neîntreruptă, netulburată, publică și sub nume de proprietar, iar potrivit art. 1860 C.civ., orice posesor posterior al unui imobil are facultatea, pentru a putea invoca prescripția achizitivă, să unească posesia sa cu cea a autorului său.
Așadar, ceea ce trebuie să dovedească reclamanta care a invocat în favoarea sa efectele uzucapiunii de 30 de ani, este că stăpanirea pe care a exercitat-o pe toată durata termenului, respectiv a reunit cele două elemente constitutive ( animus și corpus) și toate calitățile cerute pentru ca posesia să fie utilă, precum și faptul că este un succesor în drepturi al autorilor săi.
După cum rezultă din declarațiile martorilor B. G. si F. C. audiați în cauză (filele 50, 51), autorii reclamantei au inceput sa posede terenul situat in extravilanul . 1916, iar dupa decesul acestora reclamanta, aceștia stăpânindu-l neîntrerupt, netulburat, public și sub nume de proprietari până în prezent. Aceiași martori precizează că terenul a fost împrejmuit pe toate laturile de bunicul reclamantei fiind îngrădit și în prezent, ceea ce denotă intenția acestora de a se comporta față de bun ca niște veritabili proprietari ai acestuia. Tot martorii au arătat că reclamanta nu a fost tulburata în exercitarea posesiei asupra terenului, aceasta fiind recunoscuta ca proprietar.
Potrivit raportului de expertiză efectuat in cauza de expert D. D. terenul din litigiu are suprafata de 1446 m.p este situat in extravilanul ., . de folosinta vie hibrida cu urmatoarele vecinatati: N-D.e 1215, E-R. S., S-B. Ghe, V-I. D.E. și se afla in posesia reclamantei.
În consecință, față de situația de fapt reținută, instanța a apreciat că reclamanta a făcut dovada actelor materiale de stăpânire efectivă pe tot termenul prevăzut de lege, iar toate aceste acte materiale de stăpanire reflectă intenția acesteia de a se comporta ca adevărat titular al dreptului de proprietate, ceea ce caracterizează o atitudine subiectivă specifică titularului real al dreptului de proprietate.
Totodată, instanța a constatat că este împlinit și termenul de 30 de ani prevăzut de art. 1890 C. civil pentru a opera uzucapiunea de lungă durată.
Față de cele expuse, fiind îndeplinite conditiile prevăzute de art. 1846 și urm. C.civ., instanța va admite actiunea asa cum a fost precizata privind constatarea dobândirii terenului situat în extravilanul ., . și va constata că reclamanta a dobândit prin uzucapiunea de 30 de ani dreptul de proprietate asupra imobilului-teren în suprafață de 1446 m.p., situat în extravilanul ., . și vecinătățile stabilite prin raportul de expertiza tehnică topografică întocmit în cauză de expert tehnic D. D..
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge exceptia lipsei calitatii procesuale pasive a pârâtei ..
Admite actiunea asa cum a fost precizata formulată de reclamanta B. S., domiciliata in C., .. 10, ., . în contradictoriu cu pârâtii ., cu sediul in Rojiste, jud. D. si I. D. E., domiciliata in Rojiste, jud. D..
Constata dreptul de proprietate al reclamantei dobândit prin efectul uzucapiunii de 30 de ani asupra imobilului teren in suprafata de 1446 mp situat in extravilanul comunei Rojiste T 194, P 4 cu urmatoarele vecinatati: N - De 1215, E - R. S., S - B. Ghe, V - I. E..
Cu recurs in termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi 10.02.2014.
PresedinteGrefier
T. G. C. L. T. N.
Red.T.G.C.
Tehnored.L.T.N.
5ex/28.03.2014
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3973/2014.... | Pretenţii. Sentința nr. 3931/2014. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
