Acţiune în constatare. Sentința nr. 02/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 02/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 02-12-2015 în dosarul nr. 15036/2015
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR._
Ședința publică de la 02.12.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: NICOLETA POPESCU
GREFIER: A. S.
Pe rol, pronunțarea asupra dezbaterilor care au avut loc în ședința publică din data de 18.11.2015 în cauza civilă privind pe reclamanta .., în contradictoriu cu pârâții M. C. prin Primar, P. M. C. și C. L. C., având ca obiect acțiune în constatare, dezbateri consemnate în încheierea de ședință de la acea dată care face parte integrantă din prezenta sentință, când instanța, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 02.12.2015, când a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 15.07.2014, sub nr._ reclamanta .. a chemat în judecată pe pârâții M. C. prin Primar și P. M. C., solicitând instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea de proprietar a .. asupra spațiului cu suprafața construită de aproximativ 267 m.p., situat în Mun. C., .. 64, județul D., cu configurația, structura si destinația existentă la momentul introducerii prezentei cereri si să se dispună autorizarea reclamantei la realizarea lucrărilor de actualizare a documentației cadastrale pentru spațiul situat în C., bld. 1 Mai, nr. 64, județul D., în vederea intabulării în cartea funciară.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că, în fapt, prin contractul de vânzare cumpărare nr. 6629/24.09.1992, contract încheiat în baza procesului verbal de adjudecare nr. 6457/12.09.1992, societatea reclamantă a dobândit de la . constând în Bufet - M. situat în C., .. 64. Jud. D.. Construcția la momentul dobândirii era o construcție executată în mai multe etape, având structura de rezistență parțial metalică, parțial din zidărie de cărămidă, cu acoperiș tip șarpantă metalică și învelitoare de azbociment.
Pentru terenul pe care se află amplasată construcție și terenul necesar exploatării acesteia în suprafață totală de 246,94 mp, societatea reclamantă a dobândit un drept de superficie, drept consfințit prin sentința civilă nr. 1324/1998 rămasă definitivă și irevocabilă.
În baza acestor acte de proprietate, reclamanta și-a intabulat dreptul de proprietate asupra construcției cu configurația și destinația existentă la momentul intabulării, respectiv: sală și bar cu suprafața de 80, 76 mp; bucătărie cu suprafața de 15,50 mp; birou cu suprafață de 4, 46 mp; cameră frigorifică cu suprafața de 2, 28 mp; depozit cu suprafața de 20, 49 mp; hol cu suprafața de 3, 31 mp; WC cu suprafața de 1, 04 mp.
Pentru a asigura cerințele necesare pentru derularea în condiții corespunzătoare a activității, dar și pentru a asigura integrarea construcției în frontul stradal aflat în continuă modernizare, s-a decis inițierea unor lucrări de amenajare și modernizare a spațiului constând în: supraînălțarea clădirii astfel încât spațiile interioare să aibă minim 2, 60 m înălțime liberă; înlocuirea tâmplăriei exterioare din profile laminate cu tâmplărie din aluminiu; recompartimentarea spațiilor interioare astfel încât să asigure buna funcționare a unității (grupuri sanitare pentru public și personal, birou pentru activitate administrativă). Efectuarea acestor lucrări a fost determinată de tipul de activitate derulată în spațiu constând în alimentație publică cu regim de lucru 12 ore /zi. Pentru realizarea lucrărilor de modernizare a fost întocmit proiectul nr. 647/1999, realizat de ., proiect în baza căruia s-a obținut certificat de urbanism nr. 366/10.04.2000 și autorizația de construire nr. 233/07.04.2000. De asemenea au fost obținute toate avizele necesare pentru realizarea lucrării.
De la momentul obținerii autorizației au fost realizate toate lucrările menționate în proiect și autorizate, însă, urmare a unor deficiențe administrative, autoritatea competentă a refuzat să încheie procesul verbal pentru recepție lucrărilor, împrejurare ca împiedică societatea reclamantă să realizeze etapa de actualizare a documentației cadastrale și intabulare a dreptului său de proprietate asupra construcției cu structura, compartimentarea și destinația actuală. Cum posibilitatea de a obține un proces verbal pentru recepție lucrări este exclusă față de intervalul de timp care a trecut de la data finalizării lucrărilor până la momentul actual, reclamanta nu poate uza decât de această cale în vederea constatării dreptului de proprietate asupra lucrărilor realizate la imobilul proprietatea acestora.
In acest sens, art. 492 din vechiul Cod Civil, aplicabil în cauză față de data realizării lucrărilor de modernizare, dată anterioară intrării în vigoare a noului cod civil, statuează că legea prezumă că orice lucrare sau plantație făcută asupra unui imobil este făcută de proprietarul imobilului pe cheltuiala acestuia.
Reclamanta a mai arătat că înțelege să evalueze provizoriu lucrările realizate la suma de 24 030 lei pe care a determinat-o prin raportare la valoarea orientativă a proprietăților imobiliare prevăzută în Raportul întocmit pentru uzul birourilor notariale, raport care prevede pentru categoria de construcții cu destinația terase, chioșcuri, o valoare de 90 de ron/mp.
În dovedirea cererii înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri respectiv: actele de proprietate, autorizația de construire și certificatul de urbanism, proiectul, avizele prealabile autorizării lucrării, încheierea de carte funciară și extras de carte funciară actualizat, certificat de informare de Registrul Comerțului.
Pentru dovedirea realității lucrărilor precum și a faptului că acestea au fost realizate de societatea reclamantă pe cheltuiala sa solicită administrarea probei testimoniale cu martorii P. D. și P. A. și a probei cu expertiza tehnică specialitatea construcții cu următoarele obiective: identificarea imobilului proprietatea reclamantei și evidențierea structurii actuale a acestuia; identificarea lucrărilor de modernizare realizate după dobândirea dreptului de proprietate și până în prezent; evaluarea lucrărilor de modernizare; întocmire de schițe pentru identificare și evidențiere releveu construcție în starea actuală.
În drept, și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 35, 194 C.proc.civ., art. 492 din vechiul Cod Civil.
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: împuternicire avocațială, anexa B, contract de vânzare cumpărare nr. 2801 din data de 01.05.1996, sentința civilă nr. 1324 din data de 02.05.1998, extras de carte funciară pentru informare, certificat de nomenclatură stradală nr. 3248 din data de 06.02.2003, certificat de atestare fiscală pentru persoane juridice nr._ din data de 01.07.2014, autorizație de construire nr. 233 din data de 07.04.2000, fișa bunului imobil, plan de amplasament, certificat de urbanism nr. 1513 din data de 12.08.1999, fișă descriptivă din septembrie 1999, memoriu tehnic, listări de dotări PSI, măsuri si norme PSI ce se vor respecta pe durata desfășurării activității, borderou, memoriu tehnic, contract de consultanță din 1999, anexă la contractul nr._ din data de 03.11.1999, punct de vedere tehnic de specialitate nr._ din data de 30.11.1999, adresa nr. 6099 din data de 22.10.1999, adresă către ., adresa nr. 5157 din data de 09.12.1999, certificat de furnizare informații, adresa nr._ din data de 17.06.2011, adresa nr._ din data de 26.05.1999, certificat de înregistrare, autorizație de funcționare nr. 0453 din data de 23.03.2012, document de înregistrare sanitară veterinară si pentru siguranța alimentelor pentru unitățile de vânzare cu amănuntul.
La data de 31.10.2015, pârâtul M. C. în calitate de reprezentant la unității administrativ teritoriale și P. M. C. au depus întâmpinare prin care au solicitat respingerea cererii ce formează obiectul dosarului nr._, ca neîntemeiată.
În motivarea întâmpinării pârâții au arătat că, în fapt, prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe, reclamantul .. în contradictoriu cu paratul P. M. C. si M. C. prin Primar, a solicitat instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate calitatea de proprietar asupra spațiului cu suprafața construita de aproximativ 267 mp, precum si autorizarea reclamantei la realizarea lucrărilor de actualizare a documentației cadastrale pentru spațiul situat in 1 Mai nr. 64, jud. D., iar temeiul de drept al acțiunii sunt prevederile art. 492 Codul Civil, art. 35,194 NCPC.
Că, acțiunea este neîntemeiata și solicită respingerea acesteia avându-se în vedere următoarele aspecte pe care cronologic și răspunzând punctual la motivarea dată de reclamantă, le expune. Cercetarea judecătorească în cauza de față pornește de la temeiul juridic material al acțiunii cu care reclamantul a înțeles să investească instanța pentru ca potrivit principiului disponibilității, a regulilor de procedură, principiilor ce guvernează procesul civil și modului de soluționare a excepțiile invocate, instanța să adopte o soluție și în cele din urmă să pronunțe o hotărâre fundamentată juridic. Calificarea acțiunii se va face nu după natura termenilor folosiți de reclamant, ci după motivele de fapt si de drept ale cererii și după scopul urmărit prin promovarea acțiunii.
Pe cale de excepție pârâții au invocat lipsa capacității procesuale de exercițiu a Primăriei M. C. ca excepție de fond absolută și peremptorie potrivit art. 57 N.C.P.C.
Un prim argument îl vizează dispozițiile Legii nr. 215/2001, privind administrația publică locală, republicată, cu modificările și completările ulterioare, statuează că primăria este o structură funcțională menită să aducă la îndeplinire hotărârile consiliului local și să rezolve treburile comunității locale, fără a avea însă personalitate juridică, neputând sta în fața instanței de judecată.
Potrivit art. 20. alin. 1 din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, comunele, orașele, municipiile si județele sunt unități administrativ-teritoriale in care se exercita autonomia locala si in care se organizează si funcționează autorități ale administrației publice locale.
Pe de altă parte art. 21 din aceeași lege statuează faptul că unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum si la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor si obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public si privat in care acestea sunt parte, precum si din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, in condițiile legii.
In justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, dupa caz, de primar sau de președintele consiliului județean.
Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale municipale, comunale și orășenești, ca autorități deliberative, și primarii ca autorități executive.
Persoanele juridice de drept public sunt Statul român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice, Guvern, ministerele, județul, municipiul, orașul, . entității declarate ca atare prin legi sau hotărâri de Guvern. D. unitățile administrativ teritoriale, care beneficiază de personalitate juridică, pot sta ca reclamant în astfel de litigii nu și primăriile, acestea din urmă fiind înzestrate doar cu exercitarea unor atribuții legale, în numele și pe seama colectivității locale.
Potrivit art. 40 NCPC „cererile făcute de o persoana care nu are capacitate procesuala sunt nule sau după caz anulabile,,
Având în vedere textele de lege invocate, P. M. C. nu poate avea calitate procesuală și pe cale de consecința solicităm instanței respingerea cererii ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de capacitate procesuală de exercițiu.
Pârâții au invocat, de asemenea, excepția inadmisibilității cererii reclamanților si respingerea în fond a cererii
În motivarea excepției, pârâții au arătat că, potrivit art. 492 din vechiul Cod civil, proprietarul terenului este prezumat a fi si proprietarul construcțiilor sau plantațiilor executate pe acel teren, reglementarea decurgând din dreptul de accesiune, alături de lege, ca mijloc originar de dobândire a proprietății.
Prezumția de proprietate stabilita de art. 492 vechiul cod civil este una relativa. Legea nr. 50/1991 prevede edificarea oricărei construcții numai in baza autorizației de construire, care constituie o condiție absoluta si un temei de drept pentru dovedirea proprietății si pentru intabularea in cartea funciara, legiuitorul prevăzând in dispozițiile art. 10 din noul cod civil ca legile care deroga de la o dispoziție generala, care restrâng exercițiul unor drepturi civile sau care prevăd sancțiuni civile se aplica numai in cazurile expres si limitativ prevăzute de lege, ceea ce se transpune prin faptul edificării unor construcții doar in baza unei autorizații de construire.
In speța, reclamanta, pentru realizarea lucrărilor de modernizare asupra spațiului cu suprafața construita de aproximativ 267 mp, situat in mun. C., .. 64 a obținut autorizația deconstruire, certificat de urbanism precum si toate avizele necesare pentru realizarea lucrări, insa procesul verbal pentru recepția lucrărilor nu a fost semnat ca urmare a „unor deficiente administrative", neprecizand in ce au constat acestea si nici nu a atașat ca înscris doveditor acest proces verbal la care se face referire. Consideră ca instanța ar trebui sa insiste in clarificarea acestor „deficiente" si de asemenea sa dispună prezentarea acestui inscris.
Potrivit art. 2 alin. 2 din Legea nr. 50/1991, orice construcție trebuie realizata cu respectarea prevederilor documentațiilor de urbanism avizate si aprobate potrivit legii, a avizelor eliberate de deținătorii de utilități, a sarcinilor privind protecția mediului si asigurarea bunei vecinătăți. Art. 1878 Codul Civil(l) - Dupa finalizarea constructiei, se va proceda, in condițiile legii,la recepția provizorie la terminarea lucrării, urmata de recepția finala.
Art. 1 din Hotărârea 273 din 14 iunie 1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții si instalații aferente acestora cu modificările si completările ulterioare specifica următoarele "Prin actul de recepție se certifică faptul că executantul și-a îndeplinit obligațiile în conformitate cu prevederile contractului și ale documentației de execuție."Având in vedere ca procesul verbal de recepție nu a fost semnat, consideră ca realizarea lucrărilor de modernizare de către reclamant, a fost făcuta cu nerespectarea prevederilor legale .
Art. 14 din aceeași hotărâre prevede:Comisia de recepție examinează obligatoriu: a) respectarea prevederilor din autorizația de construire, precum și avizele și condițiile de execuție impuse de autoritățile competente; b) executarea lucrărilor în conformitate cu prevederile contractului, ale documentației de execuție și ale reglementărilor specifice, cu respectarea exigențelor esențiale, conform legii; c) referatul de prezentare întocmit de proiectant cu privire la modul în care a fost executată lucrarea; d) terminarea tuturor lucrărilor prevăzute în contractul încheiat între investitor și executant și în documentația anexă la contract. In cazurile în care există dubii asupra înscrisurilor din documentele cărții tehnice a construcției, comisia poate cere expertize, alte documente, încercări suplimentare, probe și alte teste; e) valoarea declarată a investiției; f) documentele doveditoare de la Inspectoratul de stat in Construcții - I.S.C. care sa certifice ca au fost confirmate plățile efectuate, respectiv investitorul a făcut dovada achitării cotei de 0,1% conform art. 30 alin(l) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicata cu modificările si completările ulterioare, precum si a cotei de 0,70%,potrivit prevederilor art. 40(1)din legea nr. 10/1995 privind calitatea in construcții, cu modificările ulterioare.
De asemenea art. 18 prevede: Comisia de recepție recomandă respingerea recepției dacă se constată vicii care nu pot fi înlăturate și care prin natura lor implică realizarea uneia sau a mai multor exigențe esențiale, caz în care se impun expertize, reproiectări, refaceri de lucrări.
Având in vedere prevederile legale menționate, consideră ca instanța trebuie sa analizeze si sa clarifice care au fost aceste vicii care au stat la baza nesemnării procesului verbal de recepție.
Instanța trebuie sa aibă in vedere ca art. 36 (1) din legea nr. 7/1996 Legea Cadastrului si a publicității imobiliare prevede ca" Dreptul de proprietate asupra construcțiilor se înscrie in cartea funciara in baza autorizației de construire si a procesului-verbal de recepție la terminarea lucrărilor semnat de reprezentantul autorității locale sau a unui certificat eliberat de autoritatea locala pe raza căreia este edificata construcția, precum si a unei documentații cadastrale",ori in cauza de fata, acest proces verbal de recepție nu exista in forma prevăzuta de lege,acesta nefiind semnat de autoritatea competenta .
F. de cele prezentate, solicită admiterea excepțiilor invocate, iar pe fondul cauzei respingerea acțiunii formulata de reclamant ca neîntemeiata.
Solicită proba cu înscrisuri și orice alt mijloc de probă pe care instanța îl va aprecia ca fiind util, pertinent și concludent în soluționarea pricinii.
In drept, și-a întemeiat întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 C.pr.civ.
La data de 08.12.2014, reclamanta a depus răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea tuturor susținerilor pârâtului, astfel:
A solicitat respingerea excepției lipsei capacității procesuale de exercițiu a Primăriei C., deoarece in exercitarea atribuțiilor sale, aceasta a întocmit si a semnat acte cu caracter constitutiv care privesc suprafața de teren in litigiu. Reclamanta a precizat, totodată, cererea de chemare în judecată, în sensul că înțelege ca, alături de P. M. C., sa cheme in judecata și C. L. al M. C., pentru a-i fi opozabila hotărârea ce urmează a fi pronunțata in cauza, apreciind că, în acest mod, excepția ridicata de către parate ramane fara obiect.
Reclamanta a mai arătat că pârâtele au invocat si inadmisibilitatea acțiunii reclamantei si respingerea pe fond a acesteia, reclamanta apreciind că ambele susțineri sunt nefondate, determinând respingerea excepției, cat si a motivării pe fondul cauzei. Astfel, cererea reclamantei este admisibila, deoarece regimul juridic al terenului in discuție a fost stabilit definitiv si irevocabil printr-o hotărâre judecatoresca intre aceleași parii, cu același obiect si pentru aceeași cauza, respectiv decizia nr. 5453 pronunțata la 5 octombrie 1998 de către Curtea de Apel C. in dosarul nr. 5509/1998. In aceasta situație, nu se mai poate relua dezbaterea asupra dreptului de superficie pe care l-a dobândit pentru acest teren. Aceasta hotărâre s-a pronunțat si in contradictoriu cu P. M. C..
Pe fond, considerentul principal al acțiunii îl constituie obținerea unui titlu valabil pronunțat judecătorește, tocmai datorita imposibilității actuale concrete de a avea confirmarea dreptului nostru real asupra construcțiilor in speța. Aceasta se datorează refuzului abuziv al paratelor de a semna actul final - procesul-verbal de recepție a lucrărilor, ceea ce contravine art. 1878 C.civ.(vechi).
În consecință, susținerile formulate în întâmpinarea pârâtelor sunt neîntemeiate, urmând a fi respinse ca atare.
La data de 04.02.2015, reclamanta a depus precizare prin care a învederat că înțelege să se judece cu M. C. prin primar și cu P. M. C., așa cum a solicitat de la prima cerere dar în plus înțelege să cheme în judecată ca pârât si pe C. L. C..
Reclamanta a arătat că această structură a părților determină limitele procesuale în raportul juridic complet litigios, fiind necesare ca hotărârea ce se va pronunța să fie opozabilă si Consiliului L. care este purtătorul unor drepturi parțiale cu caracter relativ asupra obiectului material al judecății.
Consideră că introducerea în cauză si citarea Consiliului L. C. este necesar si pentru pronunțarea unei hotărâri judecătorești legale si cu posibilitatea de executare a drepturilor părților așa cum trebuie procedat în orice litigiu judiciar.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 200- 204 C.pr.civ.
Prin încheierea de ședință din data de 04.02.2015, instanța a dispus conceptarea în cauză, în calitate de pârât, și a Consiliului L. C..
Prin încheierea de ședință din data de 25.03.2015, instanța a admis excepției lipsei capacității procesuale de exercițiu a Primăriei M. C. si a respins excepția lipsei capacității de exercițiu a Consiliului L. C., încuviințând proba cu înscrisuri, proba testimonială cu martorii P. D. si P. A. si proba cu expertiza tehnică în specialitatea construcții, probe solicitate de reclamantă si a respins proba cu interogatoriul pârâților, probă solicitată de reclamantă.
Raportul de expertiză specialitatea construcții civile cu obiectivele stabilite la termenul de judecată din data de 01.07.2015 a fost efectuat de către expert D. C. și depus la data de 22.09.2015, asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța constată și reține următoarele:
Prin contractul de vânzare cumpărare nr. 6629/24.09.1992, contract încheiat în baza procesului verbal de adjudecare nr. 6457/12.09.1992, societatea reclamantă .. a dobândit de la . constând în Bufet - M. situat în C., .. 64. Jud. D..
Potrivit concluziilor raportului de expertiză specialitatea construcții civile, întocmit în cauză de expert tehnic D. C., rezultă că, pe terenul în suprafață de 246,94 mp asupra căruia reclamanta a obținut un drept de superficie (prin sentința nr. 1324/1998), se află o construcție metalică, parțial zidărie de cărămidă cu acoperiș tip sarpantă metalică și învelitoare din azbociment cu destinație Bufet – M.. Alăturat, reclamanta a construit o extindere a construcției cu destinația magazin alimentar, lucrări de extindere care s-au executat fără certificat de urbanism și fără autorizație de construire, în regie proprie, fără proiect, cu supravegherea unor specialiști care au asigurat asistența tehnică (fila 91).
Din probatoriul administrat, precum și din susținerile reclamantului confirmate prin depoziția martorului P. daniel (fila 76), se reține că această construcție, identificată prin raportul de expertiză, a fost edificată de reclamantă.
Potrivit dispozițiilor art. 492 C.civ., orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa și sunt ale lui, până ce se hotarâște contrariul.
Dispozițiile art. 492 C.civ. instituie în favoarea proprietarului imobilului o prezumtie relativă de proprietate asupra construcțiilor edificate pe acel teren, până la proba contrară.
În cauză, pe baza probatoriului administrat, instanța reține că la data edificării construcției (anii 2000 și ulterior), proprietar al terenului este M. C. conform extrasului Cf nr. 2473/01.07.2014 (fila 11), reclamanta având un drept de superficie asupra terenului de 246,94 mp necesar exploatării construcției Bufet al cărei proprietar este reclamanta – contractul de vânzare-cumpărare nr. 6629/24.09.1992 (fila 8). Însă, reclamanta a extins construcția deținută fără a deține autorizație de construire, certificat de urbanism sau proiect și fără a fi proprietarul terenului. Dreptul de superficie acordă superficiarului dreptul de a folosi terenul aferent construcției existente și al cărui proprietar este pe toată durata construcției și nu îi conferă dreptul extinderii acestei construcții sau efectuării de alte lucrări pe terenul obținut în folosință și nu în proprietate.
Mai mult, dispozițiile art. 492 C.civ., instituie prezumția că orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ, cu cheltuiala sa și sunt ale lui, până ce se hotarâște contrariul.
Și, cum reclamanta nu este proprietară terenului, aceasta nu se poate prevala de dispozițiile art. 492 C.civ.
Mai mult, reclamanta, care prestează în clădirile respective servicii cu destinație publică, a executat fără autorizările necesare extinderea spațiului comercial cu acces public și a nesocotit dispozițiile autorizării construcțiilor prevăzute de Legea nr. 50/1991 republicată.
Potrivit principiului de drept procesual instituit de dispozițiile art. 12 alin. 1 C.proc.civ., drepturile procesuale trebuie exercitate cu bună-credință, potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege.
Pentru aceste considerente, reținând că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 492 C.civ.(1864), cu respectarea dispozițiilor legale menționate, instanța va respinge ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge cererea formulată de reclamanta .., cu sediul în C., .. 64, jud. D., în contradictoriu cu pârâții C. L. C., cu sediul în C., ., nr. 7, jud. D., M. C. PRIN PRIMAR, cu sediul în C., ., nr. 7, jud. D., și P. M. C., având ca obiect acțiune în constatare, ca fiind neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare, apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședința publică din data de 2 decembrie 2015.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red. jud. N.P. – 17.12.2015
Tehnored. gref. A.S. 6 ex./ 2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2015/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 02/2015.... → |
|---|
