Acţiune în constatare. Sentința nr. 2996/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2996/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 2996/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 2996/2015
Ședința publică de la 06 Martie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: C.-Nicușor M.
Grefier: R. C. B.
Pe rol pronunțarea asupra dezbaterilor ce au avut loc în ședința din data de 27.02.2015, având ca obiect acțiune în constatare formulată de reclamantul S. L. ELECTROPUTERE cu sediul în C., Calea București, nr. 56, județul D. în contradictoriu cu pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR cu sediul în București, ., sector 5 și CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA FRĂȚIA BUCUREȘTI cu sediul în București, .. 36, sector 1, dezbateri ce au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată ce face parte integrantă din prezenta.
INSTANȚA
Prin acțiunea înregistrată la data de 24.11.2012, reclamantul S. L. Electroputere a solicitat în contradictoriu cu pârâții S. R. prin Ministerul Finanțelor si Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România Frația București să se constate existența unui drept unui drept de folosință în favoarea reclamantului asupra terenului situat în Mun. C., .. 56, județul D., teren aflat sub construcția proprietatea reclamantului, intitulat Club Cultural Electroputere, în condițiile în care se va admite primul capăt de cerere, solicită să se aprecieze dacă existența dreptului de folosință asupra terenului de sub construcția intitulată Club Cultural Electroputere coroborat cu dreptul de proprietate asupra construcției, constituie un drept de superficie asupra terenului, iar în subsidiar să se constate întinderea dreptului de folosință si asupra suprafeței de teren aferentă și de cea necesară exploatării construcțiilor edificate.
In fapt, justifică interesul promovării acestei acțiuni pe motivele: CNSLR- Fratia, a pretins un drept de proprietate asupra clădirii intitulata "Club Cultural Electroputere" si un drept asupra terenului aferent construcției, considerandu-se succesor in drepturile UGSR.
Fără o reglementare clara a regimului juridic al folosinței terenului, dreptul de proprietate asupra clădirii nu poate fi intabulat si deci nu poate fi exercitat.
In data de 11.11.2010 Tribunalul D., a pronunțat decizia nr. 466 in dosarul nr._, decizie rămasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului conform Deciziei nr. 338, pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul cu același număr. Prin aceasta decizie, Tribunalul D., a constatat ca S. L. Electroputere a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției intitulata "Club Cultural Electroputere", situata in Mun. C. .. 56, Jud. D..
Situația terenului, a fost tratata si reținuta de către cele trei instanțe, Judecătoria C., Tribunalul D., Curtea de Apel C., asa cum o va prezenta in continuare.
Prin decretul nr. 374/1970/Consiliul de Stat, s-a expropriat o suprafața de teren de 3735 mp, ce a trecut in proprietatea statului. Scopul exproprierii acestei suprafețe a fost de a se construi un club sindical in mun. C.. Acest scop a fost atins, prin realizarea construcției ce continua sa existe.
Clădirea se afla in proprietatea reclamantului conform deciziei Tribunalului D., mai sus menționata.
Folosința terenului a fost data Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care este autoarea reclamantului, folosința ce a fost acordata cu titlu gratuit. P. in 1990 UGSR si-a exercitat drepturile conferite de decretul 374/1970/Consiliul de Stat, prin S. Oamenilor Muncii din Electroputere.
Dupa 1990, având in vedere schimbările legislative, UGSR s-a desființat si a avut mai mulți succesori in drepturi. Patrimoniul fostului UGSR la nivel local, folosit de organizațiile sindicale si de tip sindical, a fost preluat de noile organizații sindicale. In speța, patrimoniul fostului Sindicat al Oamenilor Muncii a fost predat reclamantului.
"Patrimoniul acestui club (n.n S. Oamenilor Muncii) a fost preluat de către reclamanta (n.n. S. L. Electroputere), dupa cum reiese din actele de la filele 8-13 dosar de fond_/215/2007 si de la filele 52-54 dosar de apel_/215/2007, predarea-primirea patrimoniului de către fostul Sindicat al Oamenilor Muncii către reclamanta S. L. Electroputere efectuandu-se cu respectarea Normelor Metodologice adoptate la data de 13.03.1990 de Comitetul N. Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România" - retine Tribunalul D. in decizia nr. 466 pronunțata in dosarul nr._ la pag. 6, alin. 9..
"Apelanta reclamanta (n.n. S. L. Electroputere) a devenit in acest mod succesorul firesc al sindicatului U.G.S.R. in toate drepturile (...) deci si in aspectul care privește posesia asupra clădirii ce face obiectul cauzei" - retine Tribunalul D. in decizia nr. 466 pronunțata in dosarul nr._ la pag. 7, alin. 6.
Potrivit adagiului Nemo plus iuris ad alium transferre, nimeni nu poate transmite altuia mai mult drept decât are el insusi, având in vedere si cele expuse mai sus, putem emite opinia ca: autoarea lor, UGSR, a transmis prin intermediul Sindicatului Oamenilor Muncii, nici mai mult, dar nici mai puțin decât avea ea insasi. Face din nou trimitere la decretul nr. 374/1970/Consiliul de Stat, din care rezulta ca autoarea lor a avut folosința gratuita si nedeterminata asupra terenului in scopul edificării unei construcții, drept de folosința ce a subzistat pe toata perioada de la emiterea decretului si pana in prezent, fiind exercitat in prima faza de UGSR, ulterior de S. Oamenilor Muncii, iar începand din momentul predării patrimoniului, de către reclamantul. De asemenea autoarea lor a avut dreptul de a edifica, materializat ulterior in dreptul de a avea, o construcție pe acest teren.
Este evidenta voința Statului, in ce privește viitorul terenului expropriat. Anume sa se construiască o clădire si sa se folosească terenul, dupa edificarea construcției. Aceasta voința nu poate fi negata si nici interpretata in alt sens. Prin aceasta acțiune, nu intenționează sa atace dreptul de proprietate al statului. Bineinteles ca statul rămâne proprietar al terenului, dreptul sau de proprietate nefiind afectat.
Folosința terenului a fost acordata . se poate de logica si sănătoasa. Este cat se poate de logica ideea ca pentru a putea construi, constructorul trebuie sa folosească terenul pe care construiește. Ori, altfel spus, trebuie folosit terenul pentru a putea construi. In continuarea logicii, trebuie inteles ca dupa finalizarea construcției, folosința terenului nu poate inceta. Ea trebuie sa existe cata vreme exista construcția.
per a contrario, daca folosința terenului nu ar exista de la începutul construcției, constructorul ar fi de rea-credinta. Si daca folosința ar inceta dupa finalizarea construcției, aceasta nu ar mai putea exista ori nu ar mai putea fi exploatata. Cele trei atribute ale dreptului de proprietate asupra construcției, posesia, folosința si dispoziția nu s-ar putea exercita si implicit dreptul de proprietate ar suferi aceeași vătămare. Raționament ce nu poate fi admis. Ca atare, din 1970, aceasta logica s-a transpus in voința legiuitorului. Asa cum spunea mai sus, cata vreme exista construcția, terenul va fi folosit. Raționamentul nostru, nu afectează in nici un fel dreptul de proprietate al statului asupra terenului. Acest drept de proprietate rămânând neafectat fata de situația pe care a avut-o in momentul intrării sale in patrimoniul statului.
F. de acest drept de folosința, desi decretul prevede ca este cu titlu gratuit, au fost obligați sa declare aceasta folosința Primăriei C. - Direcția Impozite si Taxe. In urma declarației făcute, plătește taxa pentru folosire teren".
Trebuie arătat ca pe rolul instanțelor s-a aflat dosarul nr._/215/2009. Acest dosar a avut ca obiect obținerea dreptului de proprietate asupra terenului.
Acțiunea a fost respinsa definitiv si irevocabil prin sentința civila nr. 8503/2012 Curtea de Apel C.. Insa instanțele au făcut referiri si constatări asupra dreptului de folosința asupra terenului. In considerentele sentinței menționate, Curtea, retine: "Prin urmare, este fondata numai susținerea recurentei, potrivit căreia prin hotărârile judecătorești anterioare a fost lămurit aspectul ca reclamantul este continuatorul fostului Sindicat al Oamenilor Muncii" (pag. 5, alin. 4). De asemenea Curtea retine ca " In ce privește terenul de sub construcție, intocmai ca si cel aferent construcției, fara nici o distincție, a fost dat doar in folosința efectiva recurentei (n.n. S. L. Electroputere ), pe perioada existentei construcției, astfel ca nu se justifica un regim juridic diferit".
De asemena, Tribunalul D., in același dosar, prin decizia nr. 150/2012, apreciază ca:" Faptul ca reclamanta apelanta (n.n. S. L. Electroputere ) este succesoarea UGSR in ce privește drepturile deținute fata de terenul și clădirea ce constituie clubul sindical este reținut cu putere de lucru judecat (...) in cuprinsul deciziei nr. 466/2010 a Tribunalului D. si a deciziei civile nr. 388/2011 a Curții de Apel C., astfel incat acest aspect nu mai poate constitui obiect de disputa judiciara. Reclamanta,insa, nu putea prelua drepturi suplimentare decât a obținut autoarea sa cu privire la acest teren. Iar UGSR nu a avut in patrimoniu, cu privire la teren, decât dreptul de folosința" (pag. 4, alin. 14). "Acestea (n.n. autoarea UGSR si succesorul S. L. Electroputere) au exercitat doar acte de folosința efectiva asupra acestui teren, potrivit cu scopul pentru care le-a fost încredințat", (pag .5, alin. 2).
Reluând si concluzionând asupra primului capăt din petitul cererii, apreciază că i s-a conferit un drept de folosința asupra terenului, asa cum rezulta din decretul de expropriere, drept pe care l-a dobândit de la autoarea lor si pe care il are in continuare, drept ce va continua sa existe pe toata perioada existentei construcției.
Analizând textul de lege art. 492 Cod Civil: "Orice construcție, plantație sau lucru făcut în pământ sau asupra pământului, sunt prezumate a fi făcute de către proprietarul acelui pământ cu cheltuiala sa si că sunt ale lui, până ce se dovedește din contra", desprinde concluzia ca dreptul de superficie cuprinde dreptul de proprietate asupra construcției, precum si dreptul de folosința asupra terenului pe care este edificata construcția respectiva. Concluzia este bazata atat de jurisprudenta cat si de părerile unor autori consacrați.
In ce privește jurisprudența, aduce atenția asupra deciziei nr. 749 din 2 februarie 2011 pronunțata de I.C.C.J, Secția civilă și de proprietate intelectuală: „în drept, din economia dispozițiilor art. 492 Cod civil, dreptul de superficie este un drept real care implică pentru titular/superficiar două atribute, constituite în drepturi distincte și anume, dreptul de proprietate asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări și dreptul de folosință asupra terenului pe care acestea se află".
Considerând ca este de notorietate in practica judiciara aceasta opinie o va opri la enunțarea pe care Curtea Suprema de Justiție a facut-o inca din anul 1994, care probabil a servit ca îndrumare in multe alte spete asemănătoare: „existenta dreptului de proprietate asupra construcției, plantației sau asupra altor lucrări situate pe terenul proprietatea altei persoane atrage dupa sine un drept de folosința asupra terenului respectiv, aceste drepturi concretizând dreptul real de superficie (CSJ - Secția Civila, decizia nr. 893/1994).
In privința autorilor consacrați își permite sa enumere: C. B. (in lucrarea D. Civil - Drepturi Reale Principale- editura AII B.-2001 pag. 297, $7.Dreptul de superficie) :"El poate fi definit ca acel drept ce consta in dreptul de proprietate pe care-l are o persoana denumita superficiar, asupra construcțiilor, plantațiilor sau altor lucrări care se afla pe o suprafața de teren ce aparține unei alte persoane, teren asupra căruia superficiarul va avea un drept de folosința."
L. P. (in lucrarea Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale - editura Lumina Lex 2001, pag. 185, 5. Dreptul de superficie): " Este acel drept real principal dezmembramant al dreptului de proprietate asupra unui teren, care consta in dreptul de proprietate al unei persoane, numita superficiar, privitor la construcțiile, plantațiile sau lucrări ce se afla pe un teren proprietatea altuia, teren asupra căruia superficiarul are un drept de folosința."
In fine, se observa ca atat doctrina cat si jurisprudenta si-au pus amprenta in Noul cod civil art. 693 alin. 1: "Superficia este dreptul de a avea sau de a edifica o construcție pe terenul altuia, deasupra ori in subsolul acelui teren, asupra căruia superficiarul dobândește un drept de folosința.".
Revenind la cele doua elemente constitutive ale dreptului de superficie, respectiv dreptul de proprietate asupra construcției si dreptul de folosința asupra terenului, va arata in continuare ca ele se întrunesc înca din momentul apariției decretului nr. 374/1970/Consiliul de Stat.
Dreptul de proprietate asupra clădirii a fost stabilit cu putere de lucru judecat, prin decizia Tribunalului D. nr. 466 in dosarul nr._, decizie rămasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului conform Deciziei nr. 338, pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul cu același număr. Trebuie observat ca in dispozitivul deciziei invocate, Instanța "constata ca reclamantul (n.n. S. L. Electroputere) a dobândit, in condițiile prescripției achizitive de 30 de ani, dreptul de proprietate asupra construcției intitulata "Clubul Cultural Electroputere" ". In condițiile in care a dobândit dreptul de proprietate prin uzucapiune, consideră ca el este retroactiv. In sprijinul acestei afirmații, amintește aceiași autori:
C. B. (in lucrarea D. Civil - Drepturi Reale Principale- editura All B.-2001 pag. 334, $4.Efectele Uzucapiunii) "Efectul uzucapiunii este retroactiv, in sensul in care uzucapantul va fi considerat proprietar, nu din momentul împlinirii termenului, ci chiar din ziua in care a inceput posesia."
L. P. ( in lucrarea Dreptul de proprietate si dezmembramintele sale - editura Lumina Lex 2001, pag. 244,19. Efectele Uzucapiunii ).
Prin efectul uzucapiunii se naște dreptul de proprietate al uzucapantului si se stinge, concomitent, dreptul de proprietate al fostului titular. Acest efect este retroactiv,. Uzucapantul devine proprietar inca din momentul cand a inceput sa curgă termenul de prescripție."
Trebuie avut in vedere si Art. 41 alin. 2 din decretul nr. 374/1970/Consiliul de Stat,conform căruia, a avut si folosința terenului, mai mult, observând art. 41 alin. 5 aceasta folosința a fost acordata gratuit. Este drept ca aceasta folosința a fost acordata UGSR, insa asa cum am arata, reclamantul este succesorul in drepturi al UGSR.
Se poate constata in acest moment ca a avut cele doua elemente constitutive al dreptului de superficie inca din anul 1970.
Consideră ca statul roman a expropriat un teren exprimandu-si foarte clar acordul ca pe acest teren sa se construiască o clădire si ca asupra terenului sa fie constituit un drept de folosința pe perioada nedeterminata cu titlu gratuit, ceea ce echivalează cu acordul tacit de constituire a dreptului de superficie.
Ca atare, fara dubiu, momentul nașterii acestui drept de superficie ,este momentul nașterii decretului de expropriere, sau altfel spus dreptul de superficie s-a născut prin titlu.
Cunoscut fiind ca inainte de adoptarea actualului Cod Civil, dreptul de superficie a fost considerat un drept perpetuu, in sensul ca dura atâta vreme cat durau construcțiile, rezulta ca asemenea drepturi constituite anterior adoptării noului Cod Civil isi vor păstra caracterul perpetuu" (citat din lucrarea autorului C. J., D. civil - Drepturile reale- editura U niversul Juridic- 2012, pag. 246, alin. 4) .
Reluând si concluzionând, poate aprecia ca dreptul lor de superficie a fost constituit, asa cum a arătat mai sus, prin voința legiuitorului la data aprobării decretului de expropriere, voința ce nu poate fi negata sau interpretata in alt fel. Ca atare, inca de cand a intrat in proprietatea statului, acest teren a fost afectat de doua drepturi conferite autoarei reclamantului, in speța dreptul de a edifica construcția si dreptul de a folosi terenul. Prin acțiunea introdusa nu încercă sa aducă atingere dreptului de proprietate al statului asupra terenului, situația rămânând neschimbata fata de momentul intrării terenului in proprietatea statului.
In privința celui de al treilea capăt de cerere, solicită să se observe ca sunt înregistrați in evidentele fiscale cu teren in folosința în suprafața de 1345 mp, reprezentând teren aflat sub construcție. Trebuie reținut ca pentru o desfășurare normala a activităților specifice construcției si folosința ei curenta, se impune si folosirea unei suprafața de teren aferenta construcției.
În susținerea cererii înțelege să se folosească de proba cu înscrisuri și în măsura în care se va aprecia util cauzei, proba cu expertiză.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 111 C.; Decretul lege nr. 374/1970 și art. 492 Vechiul cod civil.
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: dispoziție de achitare a taxei de timbru în cuantum de 19 lei RON, împuternicire avocațială, sentința civilă nr. 1137 din data de 28.01.2008, decizia nr. 60 din data de 30.01.2009, decizie nr. 1356 din data de 17.11.2009, decizia nr. 0466 din data de 11.11.2010, decizie nr. 338 din data de 02.03.2011,sentința civilă nr._ din data de 16.09.2011, decizia civilă nr. 150 din data de 29.03.2012,decizia nr. 8503 din data de 12.09.2012, proces verbal, protocol, decret, tabel nominal, ordine de plată, Monitorul Oficial al României.
La data de 17.01.2013, reclamantul a depus cerere prin care a evidențiat că sunt înregistrați în evidențele fiscale cu teren în folosință în suprafața de 1584 m.p. reprezentând teren aflat sub construcție pe care îl evaluează la 205 lei/m.p. rezultând o valoare de_ lei.
Anexat s-a depus: adresa nr._/02.06.2011.
Prin încheierea de ședință din data de 18.01.2013, instanța a luat act de precizarea la acțiune depusă de S. L. Electroputere sub aspectul evaluării obiectului dedus judecății la suma de_ lei.
La același termen de judecată, instanța a dispus citarea reclamantului cu obligația de a achita taxa de timbru în cuantum de 7358,2 lei RON și timbru judiciar în valoare de 5 lei.
La data de 15.03.2013, pârâta Direcția Generală a Finanțelor Publice a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea acțiunii formulate de S. L. Electroputere.
In fapt, prin acțiunea introdusa in fata instanței, reclamanta a solicitat sa i se constate existenta unui drept de folosința asupra terenului situat in C., ..56, jud. D., teren aflat sub construcția proprietatea sa.
In condițiile in care se admite primul capăt de cerere, reclamanta solicita sa se constate un drept de superficie asupra terenului si, in subsidiar, sa se constate întinderea dreptului de folosința si asupra suprafeței de teren aferenta si de cea necesara exploatării construcției edificate.
In susținerea acțiunii, reclamanta arata ca prin decizia nr. 466 pronunțata de Tribunalul D. in dosarul nr._ s-a constatat ca a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției intitulata "Club Cultural Electroputere", situata pe terenul aflat pe ..56, jud. D..
Prin Decretul nr. 374/1970 Consiliul de Stat a expropriat o suprafața de teren de 3735 mp, ce a trecut in proprietatea statului. Scopul exproprierii acestei suprafețe de teren a fost de a se construi un club sindical in mun. C..
Folosința terenului a fost data Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care in aprecierea reclamantei, este autoarea sa. P. in 1990 UGSR si-a exercitat drepturile conferite de Decretul 374/1970, prin S. Oamenilor muncii din Electroputere. In speța, patrimonial fostului sindicat a fost predat reclamantului.
Apreciază ca susținerile reclamantului nu sunt de natura a obține constatarea unui drept de folosința sau de superficie asupra terenului in litigiu, având in vedere următoarele:
Prin Decretul de expropriere nr.374/03.08.1970 se menționează in mod expres ca terenul a trecut in proprietatea statului si in folosința gratuita pe durata nedeterminata a Uniunii Generale a Sindicatelor din România.
Este adevărat ca, prin decizia nr. 466 pronunțata de Tribunalul D. in dosarul nr._, reclamantului i s-a constatat dreptul de proprietate asupra construcției edificate pe terenul in litigiu, dar argumentul instanței nu a fost acela ca reclamanta este continuatoarea UGSR.
Motivul avut in vedere la constatarea dreptului de proprietate a fost acela ca in cauza a intervenit prescripția achizitiva de 30 ani, tinandu-se cont atat de posesia exercitata de S. Oamenilor Muncii din întreprinderea Electroputere incepand cu anul 1972, cat si de posesia ulterioara exercitata de S. L. din România incepand cu februarie 1990.
Chiar prin hotărârea judecătoreasca invocate de reclamant se retine faptul ca acesta este succesor in drepturile fostului Sindicat al Oamenilor Muncii.
De asemenea, raportat la adresa nr.1143/1990, CNSRL Fratia a preluat prin absorbție patrimoniul Consiliului UGSR.
Organizațiile sindicale legal constituite se pot asocial dupa criteriul ramurii de activitate, al profesiunii sau dupa criteriul teritorial. Doua sau mai multe organizații sindicale constituite la nivelul unor entități diferite din aceeași ramura de activitate sau profesiune se pot asocial in vederea constituirii unei federații sindicale, iar doua sau mai multe federații sindicale din ramuri de activitate sau profesiuni diferite se pot asocial in vederea constituirii unei confederații sindicale.
Urmare acestui fapt, Uniunea Generale a Sindicatelor din România era constituita prin asocierea tuturor sindicatelor din România si nu putea sa fie antecesoarea unui singur sindicat, in speța S. L. Electroputere.
Cu privire la existența unui drept de folosința si eventual a unui drept de superficie, învederează următoarele:
Titularul dreptului de uz dobândește dreptul de a folosi, dar numai pentru nevoile lui. Dreptul de uz are caracter strict personal, neputând fi cedat sau inchiriat altcuiva (art.571 C.civ.). De asemenea, dreptul de uz se stinge prin dispariția persoanei juridice in favoarea căreia a fost instituit.
Dreptul de superficie este un drept real imobiliar ce presupune si dreptul de folosința asupra terenului pe care se afla.
In consecința, având in vedere ca dreptul de uz are caracter personal si nu poate fi cedat, nu se poate constitui in favoarea reclamantului un drept de superficie asupra terenului.
Mai mult decât atat, nu se afla in prezenta niciuneia din cauzele de naștere a dreptul de superficie, in baza legii, respectiv in baza convenției dintre proprietarii terenului si cel al construcției.
Apreciază că in cauza se poate aplica si teoria impreviziunii, deoarece la data emiterii Decretului de expropriere nr.374/03.08.1970 s-au avut in vedere circumstanțele economice existente in acel moment.
Ulterior, au intervenit evenimente neprevazute(revolutie, inflație), ce impun adaptarea la condițiile economice ale momentului. Voința prezumata a autorităților statului de a transmite terenul pe durata nedeterminata in folosința UGSR a vizat, pe de o parte, un subiect anume si pe de alta parte, o situație economica existenta la acel moment, subînteleasă ca se va menține aceeași pe perioada folosinței acestuia.
In concluzie, fata de cele arătate mai sus, solicită respingerea acțiunii ca neintemeiata.
In drept, își întemeiază prezenta pe dispozițiile art.115-118 C.p.civ.
La data de 15.03.2012 reclamantul a depus ordin de plată privind plata taxei de timbru în cuantum de 7.358,20 lei.
La aceeași dată reclamantul S. L. Electroputere a depus precizare cu privire la calitatea procesuală pasivă a Statului R..
In acest sens, arătă, in primul rand ca prin decretul nr. 374/1970/Consiliul de Stat, s-a expropriat o suprafața de teren de 3735 mp, ce a trecut in proprietatea statului. Scopul exproprierii acestei suprafețe a fost de a se construi un club sindical in mun. C., asa cum rezulta din insasi decretul invocat.
In al doilea rand, arătă ca, cu privire la construcția existenta pe acest teren, s-a pronunțat Tribunalul D., prin decizia nr. 466 in dosarul nr._, decizie rămasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului conform Deciziei nr. 338, pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul cu același număr.
Cu privire la teren, cele trei Instanțe, Judecătoria C., Tribunalul D. si Curtea de Apel C., au inteles din actele depuse la dosar (in principal din decretul de expropriere) ca terenul a trecut in proprietatea statului. Exista nenumărate referiri in motivările celor trei instanțe cu privire la acest aspect.
De reținut, ca in dosarul nr._/215/2007, Tribunalul D., in ședința publica din 30.01.2009, a invocat din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a Consiliului Local C., urmând a o admite pe considerentul ca in decretul 374/1970/Consiliul de Stat se menționează foarte clar ca terenul trece in proprietatea statului.
In al treilea rand,arătă ca, o noua cerere a fost inregistrata pe rolul instanțelor de judecata, cu privire la acest teren. Este vorba de dosarul_/215/2009 înregistrat pe rolul Judecătoriei C., având ca obiect uzucapiune asupra terenului din .. 56, teren pe care se afla construcția intitulata "Club Cultural Electroputere". In acest dosar, S. R. a avut calitatea de parat, ca proprietar al terenului. A reținut instanța de fond in Sentința Civila nr._/2011 pronunțata in dosarul_/215/2009, ca prin expropriere terenul a devenit bun public"(pag.3 alin. 9). Raționamentul a fost preluat si de către Tribunalul D. in Decizia Civila nr. 150/2012. Cea mai concludenta este motivarea Curții de Apel C. In Decizia Civila nr.8503/2012, care in judecarea recursului împotriva deciziei Tribunalului D., pe langa faptul ca susține neîndeplinirea condițiilor uzucapiunii cu privire la teren (art. 1890 Cod Civ.), reia raționamentul instanței de fond cu privire la faptul ca terenul este in proprietatea statului si nu poate fi uzucapat (Decizia Civlia nr.8503/2012 a Curții de Apel C. in dosarul nr._/215/2009, pag. 3 alin. 5).
Subliniază faptul ca S. R. a răspuns in instanța in toate fazele procesuale atat prin intampinari cat si prin reprezentanți consilieri juridici, niciodată nu si-a declinat calitatea în sensul invocării excepției calității procesuale pasive.
Având in vedere cele expuse, apreciază ca si in acest dosar S. roman are calitate procesuala pasiva, o eventuala excepție in acest sens urmează a fi respinsa.
In încheiere, arătă ca a solicitat atat Ministerului Finanțelor Publice cat si Direcției Generale a Finanțelor Publice D. sa indice situația juridica a ternului in speța. In acest sens, anexam cererile înregistrate la cele doua instituții.
La data de 15.03.2015, reclamantul S. L. Electroputere a depus cerere de renunțarea celui de-al doilea capăt de cerere formulată în cererea introdusă cu privire la dreptul de superficie asupra terenului situat în C., .. 56, județul D.
În drept și-a întemeiat cererea pe dispozițiile art. 246 alin. 1 C..
Prin încheierea de ședință din data de 15.03.2015, instanța a luat act de renunțarea reclamantului S. L. Electroputere la judecarea capătului doi al acțiunii introductive având ca obiect constatarea unui drept de superficie asupra terenului situat în C., .. 56, județul D..
La data de 13.05.2013, reclamantul S. L. Electroputere a depus precizare prin care arătă ca solicită instanței sa constate ca in temeiul art.654 alin.l Cod Civil (Vechi) sunt succesorii in drepturi ai UGSR, începând cu anul 1990, cu privire ta dreptul de folosința gratuita asupra terenului, drept instituit in favoarea UGSR prin decretul 374/1970/Consiliul de Stat.
Observă ca, in ciuda faptului ca a arătat inca din acțiunea introductiva ca sunt succesorii in drepturi ai UGSR, paratul S. roman, prin Ministerul Finanțelor Publice respectiv Direcția Generala a Finanțelor Publice a Județului D., susține prin intampinare ca nu se poate retine o astfel de succesiune in drepturi.
Constatarea succesiunii invocate, a fost motivata pe larg in decizia nr. 466 pronunțata in dosarul nr._ de Tribunalului D., decizia nr. 150/2012 in pronunțata in dosarul nr._/215/2009 de aceeași instanța, dar si in decizia civila nr. 388/2011 a Curții de Apel C. pronunțata in dosarul nr._ .
Ca atare, reclamantul se considera succesorul in drepturi al UGSR si astfel, titularul dreptului de folosința asupra terenului in cauza. Problema se pune pe de o parte, ca paratul S. roman nu recunoaște acest drept, asa cum arata prin intampinare, iar pe de alta parte, celalalt parat CNSLR Fratia, chiar daca nu a formulat intampinare in acest dosar, poate ridica pretenții asupra folosinței terenului, asa cum a ridicat pretenții si asupra proprietății clădirii situata pe acest teren.
Constatările făcute de către instanțele amintite, nu au fost făcute in cauze privind dreptul de folosința a terenului, ci cu privire la dreptul de proprietate asupra clădirii. Cu toate acestea apreciază ca aceste constatări se bucura de autoritatea de lucru judecat, insa neexistand pana la acest moment o hotărâre judecătoreasca expresa pentru constatarea dreptul de folosința asupra terenului, el poate fi contestat si pretins de către orice persoana.
Pentru aceste motive apreciază ca se impune pronunțarea unei hotărâri in prezentul dosar in sensul constatării calității reclamantului de succesor al UGSR cu privire la dreptul de folosința asupra terenului din Mun. C., .. 56, judetul D., teren aflat sub construcția proprietatea reclamantului, intitulata "Club Cultural Electroputere", justificând astfel si interesul in promovarea acțiunii.
Cat privește temeiul de drept material, apreciază ca nefiind vorba de o acțiune in realizarea dreptului, nu se impune un astfel de temei. Dreptul este realizat, insa existenta sa trebuie constatat pe calea unei hotărâri judecătorești, cu atat mai mult cu cat privește prin prisma prevederilor legale in materie de carte funciara. In acest sens, art. 24 alin. 3 din Legea 7/1996 cu modificarile.si completările ulterioare, stabilește actele in baza cărora se poate înscrie dreptul de proprietate sau celelalte drepturi reale asupra unui imobil, anume "pe baza înscrisului autentic notarial sau a certificatului de moștenitor, încheiate de un notar public in funcție in România, a hotărârii judecătorești ramase definitiva si irevocabila sau pe baza unui act emis de autoritățile administrative, in cazurile in care legea prevede aceasta, prin care s-au constituit ori transmis in mod valabil."
Aceasta norma nu face altceva decât sa preia dispozițiile art. 888 din Noul Cod Civ..ln cazul lor singura varianta posibila este obținerea unei hotărâri judecătorești cu privire la dreptul de folosința asupra terenului.
De asemenea, conform art. 537 Noul Cod Civ., construcțiile si orice alte lucrări fixate in pamant cu caracter permanent, sunt definite ca bunuri imobile. Ori,actualmente, clădirea proprietatea reclamantului, se afla pe terenul asupra căruia solicită constatarea dreptului de folosinta. Acest teren este efectiv folosit prin simpla existenta a construcție. Mai mult, acest teren a fost dat in folosința gratuita antecesoarei UGSR, tocmai pentru ca aceasta clădire sa existe. Ori, dreptul de folosința este, așa cum am arătat inca din acțiunea introductiva, realizat. Constatarea existentei dreptului de folosința a terenului, nu face altceva decât sa dea acestei legaturi intre teren si construcție, forma ceruta de legiuitor atat cu privire la opozabilitatea fata de terți cat si cu privire la prevederile legale in materie de carte funciara.
Revenind astfel asupra interesului promovării prezentei acțiuni, urmărind a intabula in cartea funciara dreptul de proprietate asupra clădirii dar si dreptul de folosința asupra terenului de sub clădire.
Prin încheierea de ședință din data de 07.06.2013, instanța a dispus încuviințarea probelor cu înscrisuri și proba cu expertiză tehnică în specialitatea topografie cu obiectivele stabilite la acest termen de judecată.
La data de 13.09.2013, reclamantul a depus cerere de precizare cu privire la suprafața de teren solicitată prin acțiune, ca urmare a citației emise la 07.12.2012 în dosarul menționat, a învederat că sunt înregistrați în evidențele fiscale cu teren în suprafață de 1584 m.p., reprezentând teren aflat sub construcție.
Anexat s-a depus: adresa nr._ din data de 02.06.2011, decizia de impunere, adresa nr._/02.03.2012.
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către expert L. F. si depus la data de 04.11.2013 și la data de 17.06.2014, asupra căruia instanța din oficiu a formulat obiecțiuni la care expertul a răspuns la data de 26.09.2014, asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
La data de 17.02.2015, reclamantul a depus precizare la acțiune prin care a solicitat constatarea unui drept unui drept de folosința pentru suprafața de teren de 1874 mp așa cum reiese din raportul de expertiza tehnica in specialitatea topografie efectuat de către Dl. Expert L. F. si depus la termenul din 26.09.2014.
Menționează ca anterior efectuării raportului de expertiza tehnica a solicitat suprafața de 1584 m.p.
Din actele și lucrările dosarului instanța reține următoarele:
In data de 11.11.2010 Tribunalul D., a pronunțat decizia nr. 466 in dosarul nr._, decizie rămasa definitiva si irevocabila prin respingerea recursului conform Deciziei nr. 338, pronunțata de Curtea de Apel C. in dosarul cu același număr. Prin aceasta decizie, Tribunalul D., a constatat ca S. L. Electroputere a dobândit dreptul de proprietate asupra construcției intitulata "Club Cultural Electroputere", situata in Mun. C. .. 56, Jud. D..
Prin acțiunea de față reclamantul solicită constatarea existenței unui drept de folosință asupra terenului situat în C., .. 56, Județul D., teren aflat sub construcția proprietatea reclamantului și asupra suprafeței de teren necesară exploatării construcției.
Situația terenului, a fost tratata si reținuta, de către Judecătoria C., Tribunalul D., Curtea de Apel C., după cum urmează:
Prin decretul nr. 374/1970/Consiliul de Stat, s-a expropriat o suprafața de teren de 3735 mp, ce a trecut in proprietatea statului. Scopul exproprierii acestei suprafețe a fost de a se construi un club sindical in mun. C.. Acest scop a fost atins, prin realizarea construcției ce continua sa existe.
Clădirea se afla in proprietatea reclamantului conform deciziei Tribunalului D., mai sus menționata.
Folosința terenului a fost data Uniunii Generale a Sindicatelor din România, care este autoarea reclamantului, folosința ce a fost acordata cu titlu gratuit. P. in 1990 UGSR si-a exercitat drepturile conferite de decretul 374/1970/Consiliul de Stat, prin S. Oamenilor Muncii din Electroputere.
Dupa 1990, având in vedere schimbările legislative, UGSR s-a desființat si a avut mai mulți succesori in drepturi. Patrimoniul fostului UGSR la nivel local, folosit de organizațiile sindicale si de tip sindical, a fost preluat de noile organizații sindicale. In speța, patrimoniul fostului Sindicat al Oamenilor Muncii a fost predat reclamantului.
"Patrimoniul acestui club (n.n S. Oamenilor Muncii) a fost preluat de către reclamanta (n.n. S. L. Electroputere), dupa cum reiese din actele de la filele 8-13 dosar de fond_/215/2007 si de la filele 52-54 dosar de apel_/215/2007, predarea-primirea patrimoniului de către fostul Sindicat al Oamenilor Muncii către reclamanta S. L. Electroputere efectuandu-se cu respectarea Normelor Metodologice adoptate la data de 13.03.1990 de Comitetul N. Provizoriu de Organizare a Sindicatelor Libere din România" - retine Tribunalul D. in decizia nr. 466 pronunțata in dosarul nr._ la pag. 6, alin. 9..
"Apelanta reclamanta (n.n. S. L. Electroputere) a devenit in acest mod succesorul firesc al sindicatului U.G.S.R. in toate drepturile (...) deci si in aspectul care privește posesia asupra clădirii ce face obiectul cauzei" - retine Tribunalul D. in decizia nr. 466 pronunțata in dosarul nr._ la pag. 7, alin. 6.
Potrivit adagiului Nemo plus iuris ad alium transferre, nimeni nu poate transmite altuia mai mult drept decât are el insusi, având in vedere si cele expuse mai sus, putem emite opinia ca: autoarea lor, UGSR, a transmis prin intermediul Sindicatului Oamenilor Muncii, nici mai mult, dar nici mai puțin decât avea ea insasi. Face din nou trimitere la decretul nr. 374/1970/Consiliul de Stat, din care rezulta ca autoarea lor a avut folosința gratuita si nedeterminata asupra terenului in scopul edificării unei construcții, drept de folosința ce a subzistat pe toata perioada de la emiterea decretului si pana in prezent, fiind exercitat in prima faza de UGSR, ulterior de S. Oamenilor Muncii, iar începand din momentul predării patrimoniului, de către reclamantul. De asemenea autoarea lor a avut dreptul de a edifica, materializat ulterior in dreptul de a avea, o construcție pe acest teren.
Este evidenta voința Statului, in ce privește viitorul terenului expropriat. Anume sa se construiască o clădire si sa se folosească terenul, dupa edificarea construcției. Aceasta voința nu poate fi negata si nici interpretata in alt sens. Prin aceasta acțiune, nu intenționează sa atace dreptul de proprietate al statului. Bineinteles ca statul rămâne proprietar al terenului, dreptul sau de proprietate nefiind afectat.
Folosința terenului a fost acordata . se poate de logica si sănătoasa. Este cat se poate de logica ideea ca pentru a putea construi, constructorul trebuie sa folosească terenul pe care construiește. Ori, altfel spus, trebuie folosit terenul pentru a putea construi. In continuarea logicii, trebuie inteles ca dupa finalizarea construcției, folosința terenului nu poate inceta. Ea trebuie sa existe cata vreme exista construcția.
Per a contrario, daca folosința terenului nu ar exista de la începutul construcției, constructorul ar fi de rea-credinta. Si daca folosința ar inceta dupa finalizarea construcției, aceasta nu ar mai putea exista ori nu ar mai putea fi exploatata. Cele trei atribute ale dreptului de proprietate asupra construcției, posesia, folosința si dispoziția nu s-ar putea exercita si implicit dreptul de proprietate ar suferi aceeași vătămare. Raționament ce nu poate fi admis. Ca atare, din 1970, aceasta logica s-a transpus in voința legiuitorului. Asa cum spunea mai sus, cata vreme exista construcția, terenul va fi folosit. Raționamentul nostru, nu afectează in nici un fel dreptul de proprietate al statului asupra terenului. Acest drept de proprietate rămânând neafectat fata de situația pe care a avut-o in momentul intrării sale in patrimoniul statului.
F. de acest drept de folosința, desi decretul prevede ca este cu titlu gratuit, au fost obligați sa declare aceasta folosința Primăriei C. - Direcția Impozite si Taxe. In urma declarației făcute, plătește taxa pentru folosire teren".
Trebuie arătat ca pe rolul instanțelor s-a aflat dosarul nr._/215/2009. Acest dosar a avut ca obiect obținerea dreptului de proprietate asupra terenului.
Acțiunea a fost respinsa definitiv si irevocabil prin sentința civila nr. 8503/2012 Curtea de Apel C.. Insa instanțele au făcut referiri si constatări asupra dreptului de folosința asupra terenului. In considerentele sentinței menționate, Curtea, retine: "Prin urmare, este fondata numai susținerea recurentei, potrivit căreia prin hotărârile judecătorești anterioare a fost lămurit aspectul ca reclamantul este continuatorul fostului Sindicat al Oamenilor Muncii" (pag. 5, alin. 4). De asemenea Curtea retine ca " In ce privește terenul de sub construcție, intocmai ca si cel aferent construcției, fara nici o distincție, a fost dat doar in folosința efectiva recurentei (n.n. S. L. Electroputere ), pe perioada existentei construcției, astfel ca nu se justifica un regim juridic diferit".
De asemenea, Tribunalul D., in același dosar, prin decizia nr. 150/2012, apreciază ca:" Faptul ca reclamanta apelanta (n.n. S. L. Electroputere ) este succesoarea UGSR in ce privește drepturile deținute fata de terenul și clădirea ce constituie clubul sindical este reținut cu putere de lucru judecat (...) in cuprinsul deciziei nr. 466/2010 a Tribunalului D. si a deciziei civile nr. 388/2011 a Curții de Apel C., astfel incat acest aspect nu mai poate constitui obiect de disputa judiciara. Reclamanta,insa, nu putea prelua drepturi suplimentare decât a obținut autoarea sa cu privire la acest teren. Iar UGSR nu a avut in patrimoniu, cu privire la teren, decât dreptul de folosința" (pag. 4, alin. 14). "Acestea (n.n. autoarea UGSR si succesorul S. L. Electroputere) au exercitat doar acte de folosința efectiva asupra acestui teren, potrivit cu scopul pentru care le-a fost încredințat", (pag .5, alin. 2).
Prin urmare având în vedere cele reținute în sentințele și deciziile menționate mai sus, având în vedere prezumția autorității de lucru judecat care impune consecvența în judecată conform căreia ceea ce s-a constatat și statuat printr-o hotărâre irevocabilă nu trebuie să fie contrazis prin altă hotărâre judecătorească, și reținând și dispozițiile art. 111 C. conform căruia " partea care are interes poate să facă cerere pentru constatarea existenței sau inexistenței unui drept ", instanța constată dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului aferent construcției intitulate " Club Cultural Electroputere " situat în C., .. 56, Județul D..
În ceea ce privește întinderea și individualizarea raportului de expertiză instanța reține că prin art. 41 alin. 1 din Decretul nr. 374/03.08.1970 al Consiliului de Stat în scopul construirii unui club sindical în Municipiul C. au fost expropriate și au trecut în proprietatea statului terenurile în suprafață de 1874 mp împreună cu construcția în suprafață de 100 mp, situate în Municipiul C., Județul D., identificate potrivit planului de situație nr. 60 anexat, proprietatea locuitorilor prevăzuți în tabelul anexă nr. 30, iar prin art 41 alin. 2 din același decret terenurile trecute în proprietatea statului potrivit aliniatului nr. 1 se transmit pe durată nedeterminată în folosința Uniunii Generale a Sindicatelor din România.
În consecință instanța constată că terenul aferent construcției este în suprafață de 1874 mp, terenul fiind identificat de către expertul L. F. având în vedere planul de situație nr. 60 anexat decretului prin raportul de expertiză corespunzător punctelor topografice nr. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-1, teren aferent construcției intitulate " Club Cultural Electroputere " din care 1671 mp teren aflat sub construcția intitulată " Club Cultural Electroputere " și 203 mp teren necesar pentru normala folosire a construcției.
Având în vedere cele arătate mai sus instanța va admite acțiunea precizată și va
constata dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului în suprafața de 1874 mp situat în C., Calea București Nr. 56, Jud. D., individualizat conform raportului de expertiză întocmit de expert L. F. corespunzător punctelor topografice nr. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-1, teren aferent construcției intitulate " Club Cultural Electroputere " din care 1671 mp teren aflat sub construcția intitulată " Club Cultural Electroputere " și 203 mp teren necesar pentru normala folosire a construcției.
În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru și onorariu de expert instanța constată că este neîntemeiat și urmează să-l respingă pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 274 C. " Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuielile de judecată."
În cauza de față întemeiată pe dispozițiile art. 111 C. instanța reține că reclamantul nu poate invoca vreo culpă a pârâților în promovarea prezentei acțiuni de către reclamant, instanța apreciind că pârâții nu au căzut în pretenții și prin urmare nu pot fi obligați la plata cheltuielilor de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea precizată formulată de reclamantul S. L. ELECTROPUTERE cu sediul în C., Calea București, nr. 56, județul D. în contradictoriu cu pârâții S. R. PRIN MINISTERUL FINANȚELOR cu sediul în București, ., sector 5 și CONFEDERAȚIA NAȚIONALĂ A SINDICATELOR LIBERE DIN ROMÂNIA FRĂȚIA BUCUREȘTI cu sediul în București, .. 36, sector 1.
Constată dreptul de folosință al reclamantului asupra terenului în suprafața de 1874 mp situat în C., Calea București Nr. 56, Jud. D., individualizat conform raportului de expertiză întocmit de expert L. F. corespunzător punctelor topografice nr. 1-2-3-4-5-6-7-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-18-19-20-21-22-23-1, teren aferent construcției intitulate " Club Cultural Electroputere " din care 1671 mp teren aflat sub construcția intitulată " Club Cultural Electroputere " și 203 mp teren necesar pentru normala folosire a construcției.
Respinge capătul de cerere privind obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată reprezentate de taxa de timbru și onorariu de expert.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 06.03.2015.
PreședinteGrefier C.-Nicușor M. R. C. B.
Red. C.N.M
Tehnored. RCB/ 5 ex.
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 2991/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 3040/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
