Contestaţie la executare. Sentința nr. 1687/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1687/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 1687/2015
- contestație la executare -
ROMÂNIA
Dosar nr._
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1687
Ședința publică de la 10 februarie 2015
Instanța constituită din:
Președinte: Cătălina-Maria Bran
Grefier: S. A. G.
Pe rol, judecarea cauzei privind pe contestatoarea M. L. în contradictoriu cu intimatul A.- D. C. și chematul în garanție C. DE A. DE SĂNĂTATE D., având ca obiect contestație la executare.
La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Instanța lasă cauza la a doua strigare.
La a doua strigare a cauzei la apelul nominal făcută în ședință publică, a răspuns avocat C. B. pentru contestatoare, lipsă fiind intimatul și chematul în garanție.
În conformitate cu prevederile art. 94, pct. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă, coroborate cu prevederile art. 650 și art. 713, alin. 1 din Noul Cod de Procedură Civilă și cu dispozițiile OG 92/2003 instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
În temeiul art. 238 Noul Cod de Procedură Civilă instanța, după consultarea părților, estimează durata cercetării procesului la 6 luni.
Instanța pune în discuția părților cererea de chemare în garanție formulată de intimat.
Avocat pentru contestatoare arată că este de acord cu cererea de chemare în garanție.
În temeiul art. 64 alin 1 coroborat cu art. 74 Noul Cod de procedură civilă, încuviințează în principiu cererea de chemare în garanției formulată de intimat și va concepta C. JUDEȚEANĂ DE A. DE SĂNĂTATE D. în calitate de chemat în garanție.
Instanța ia act că a fost comunicată cererea de chemare în garanție și chematul în garanție a depus întâmpinare.
Ia act că intimatul nu a depus răspuns la întâmpinarea formulată de chematul în garanție.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul asupra propunerii de probe.
Avocat pentru contestator solicită încuviințarea probei cu înscrisurile de la dosar și arată că este de acord cu proba cu înscrisuri solicitată de intimată.
Conform art. 255 alin 1 coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisurile de la dosar solicitate de contestator este admisibilă putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care încuviințează proba cu înscrisurile aflate la dosar.
În temeiul art. 292 Noul Cod de Procedură Civilă se administrează proba cu înscrisurile de la dosar.
Instanța pune în discuția părților excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de intimat prin întâmpinare.
Avocat pentru contestatoare solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii invocată de intimat pentru motivele arătate în răspunsul la întâmpinare.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată, în temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă, terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 389- art. 392 Noul Cod de Procedură Civilă acordă cuvântul asupra fondului cauzei.
Avocat pentru contestator solicită admiterea acțiunii. Depune concluzii scrise și solicită anularea deciziei de impunere emisă de CAS D. și anularea formelor de executare. În cazul în care nu se impune anularea formelor de executare să se constate prescris dreptul de a cere executarea. Față de dispozițiile art. 91 și art. 23 din Codul Fiscal termenul de prescripție începe să curgă de la 01.01.2007 și 2008 și nu din anul 2008 și 2009. Conform art. 23 din Codul Fiscal arată că obligația ia naștere la momentul stabilirii bazei de impunere, adică în 2007-2008. Termenul curge de la data de 01.01.2007, respectiv 2008. Nu înțelege de ce CAS a trecut iulie 2008-2009 scadentă. Conform art. 84 alin 8 din Codul Fiscal termenul în care poate fi plătită este de 60 zile de la momentul comunicării. Arată că datele nu sunt corecte. Decizia este emisă în 2013 și a fost comunicată spre sfârșitul anului 2013 pentru a acoperi termenul de prescripție. În ianuarie 2014 decizia CAS a fost transmisă către Administrația Finanțelor Publice. Arată că nu se poate primi un titlu executoriu care este prescris. Titlul executoriu este nul. Arată că s-a pornit o executare silită prescrisă. Nu solicită cheltuieli de judecată.
În temeiul art. 389 și urm Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, reține următoarele
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 21.08.2014, contestatoarea M. L. a formulat contestație la executare împotriva formelor de executare întreprinse de către ANF-D. C. în cadrul dosarului de executare nr. 16/_ /_, forme de executare prin care se urmărește executarea creanțelor stipulate în cuprinsul titlului executoriu nr._.
În fapt, în temeiul art. 172- 173 din OG nr. 92/2003 raportat la dispozițiile art. 91 din același text de lege, a înțeles să formuleze prezenta contestație la executare, în termen legal, împotriva actului de executare reprezentat de somația nr. 16/_ /_, cât și împotriva executării în sine, în ceea ce privește titlul executoriu indicat de intimată, solicitând să se desființeze titlul executoriu contestat.
Astfel, înainte de toate, solicită să se observe că în accepțiunea contestatoarei, raportat la perioada pentru care sunt calculate aceste creanțe fiscale, în conformitate cu dispozițiile art. 91 din OG nr. 92/2003, în cauza, s-a împlinit termenul de prescripție în cadrul căruia organul era îndreptățit să stabilească și să solicite îndeplinirea de către contribuabil a acestor obligații.
În măsura în care nu se va aprecia ca fiind împlinit termenul de prescripție de cinci ani, în care intimata era îndreptățită să solicite îndeplinirea acestor obligații, solicită să se observe că intimata a procedat la emiterea titlului executoriu, cu nesocotirea dispozițiilor art. 44, 45, 86 și 87 din OG nr. 92/2003, respectiv fără a emite și fără a comunica, o decizie de impunere pentru sumele solicitate. anterior emiterii titlului executoriu. Mai mult, solicită să se observe din înscrisurile atașate, rezultă faptul că intimata, a emis în anul 2009, o decizie de impunere pentru veniturile realizate de către aceasta în anul 2008, prin care i-a fost impusă plata sumei de 1676 lei, sumă achitată de către contestatoare.
În considerarea celor mai sus expuse, solicită admiterea prezentei contestații formulate și pe cale de consecință să se dispună anularea actului de executare contestat și a executării silite înseși.
În probațiune, înțelege să se folosească de următoarele mijloace de probă înscrisuri precum și orice alt mijloc de probă a cărui necesitate ar reieși din dezbateri.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 44, 45, 86, 87, 91, 172 și 173 din OG nr. 92/2003.
Conform art. 242 alin. 2 solicită judecarea cauzei în lipsă.
În dovedirea acțiunii s-au depus următoarele înscrisuri: somație nr. 16/_ /_ din data de 29.07.2014, titlul executoriu nr._ din data de 29.07.2014, decizia de impunere anuală pentru veniturile realizate din România de persoanele fizice pe anul 2006, extras din borderou de plăți din data de 31.01.2008, extras de borderou de plăți din data de 29.02.2008,, extras de borderou din data de 31.03.2008, extras de borderou din data de 30.04.2008, extras din borderou de plăți din data de 31.5.2008, extras din borderou de plăți din data de 30.06.2008, extras din borderou de plăți din data de 31.12.2008, extras din borderou de plăți din data de 30.11.2008, extras din borderoul de plăți din data de 31.10.2008, extras din borderoul de plăți din data de 30.09.2008, extras din borderoul de plăți din data de 31.08.2008, extras din borderou de plăți din data de 31.07.2008, extras din borderou de plăți din data de 30.06.2008.
La data de 17.09.2014, contestatoarea a depus cerere de complinire a acțiunii prin care a indicat domiciliul ales pentru comunicarea actelor ca fiind Cabinet de avocat în C., ., nr. 25, ., județul D. și a depus alăturat chitanța cu care a achitat taxa de timbru în cuantum de 133 lei.
Totodată face precizarea că intimata Administrația Finanțelor Publice a Municipiului C. are sediul în C., .. 2, județul D. și a mai precizat că înțelege să conteste întreaga procedură de executare silită.
A învederat că depune dovada calității de reprezentant și în ceea ce privește depunerea înscrisurilor în conformitate cu dispozițiile art. 150 C., solicită ca contestatoarea s-a conformat acestor prevederi, depunând înscrisurile certificate pentru conformitate, în dublu exemplar.
Acțiunea este legal timbrată cu suma de 133 lei RON.
La data de 05.11.2014, intimata Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingă contestația la executare ca fiind netemeinică.
În fapt, la data de 21.08.2014, reclamantul M. L. a formulat contestație la executare, solicitând instanței de judecată anularea somației de plată nr._ și a titlului executoriu nr._ din data de 29.07.2014 emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice D..
Pe cale de excepție:
Invocă inadmisibilitatea contestării titlului executoriu, întrucât potrivit art. 172 alin. 3 Cod de procedură fiscală "Contestația poate fi făcută și împotriva titlului executoriu în temeiul căruia a fost pornită executarea, în cazul în care acest titlu nu este o hotărâre dată de instanța judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional și dacă pentru contestarea lui nu există o altă procedură prevăzută de lege ".
Or, potrivit art. 141 alin.2: "titlul de creanță devine executoriu la data la care creanța este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege și stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege. "
Prin urmare, pentru a se putea introduce contestație la titlu, aceasta trebuie să îndeplinească două condiții cumulative: să nu fie o hotărâre dată la o instanță judecătorească sau de un alt organ jurisdicțional, respectiv pentru contestarea lui să nu fie o altă procedură prevăzută de lege.
În cauză titlul executoriu care a stat la baza declanșării executării silite este reprezentat de decizia de impunere privind contribuțiile de asigurări sociale de sănătate, decizie ce nu poate fi contestată direct în cadrul contestației reglementate de art. 172 Cod de procedură fiscală, ci în condițiile art. 205 din același act normativ cu respectarea termenului de 30 de ani prevăzut de art. 207 prin contestație formulată la organul emitent, iar împotriva soluției data de acesta putându-se formula contestație la tribunal-secția de contencios administrativ conform Legii nr. 554/2004.
Posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contestației la executare subzistă numai în măsura în care actul ce constituie titlul de creanță nu poate fi atacat pe calea contenciosului administrativ fiscal așa cum este prevăzut de art. 205 din OG nr. 92/2003 republicată.
ICCJ, prin decizia nr. 14/2007, pronunțată în recurs în interesul legii a decis ca posibilitatea contestării titlului executoriu fiscal pe calea contenciosului administrativ fiscal.
Pe fondul cauzei, menționează că în conformitate cu prevederile Ordinului Comun al MFP Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale Ministerului Sănătății nr. 806/934/608 din data de 06.06.2012 privind procedura de predare- primire a documentelor și informațiilor în vederea administrării de către A. a contribuțiilor sociale obligatorii datorate de către persoanele fizice prevăzute la cap: II și III din Titlul IX ale Codului Fiscal, s-a procedat la verificarea documentelor transmise de CAS D. către AFPM C., actuala AJFP D..
Solicită ca instanța de judecată să aibă în vedere faptul că excepția prescripției extinctive invocată de contestator se referă la sumele stabilite prin Decizia de impunere din oficiu nr._ din data de 23.12.2013.
Împotriva acestei decizii, se putea formula contestație la organul emitent, în speță CAS D..
În ceea ce privește nulitatea absolută invocată de către contestatoare se poate observa fără putință de tăgadă ca titlul executoriu a fost emis de către autoritatea fiscală în conformitate cu dispozițiile art. 44, 45 din Cod de procedură fiscală, întrucât contestatoarea a primit somația de plata și titlul executoriu emise în data de 29.07.2014.
Cu privire la dispozițiile art. 86,87 din OG nr. 92/2003 republicată cu modificările și completările ulterioare, apreciază că în mod corect autoritatea fiscală a emis actele contestate, întrucât acestea sunt în concordanță cu Decizia de impunere nr._/2013 emisă de CAS D..
Având în vedere că intimatul în cauza dedusă judecății Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. este doar organul emitent al somațiilor de plată și a titlurilor executorii, precizează că la întocmirea actelor de executare contestate de organul de executare, a respectat întocmai dispozițiile Codului de procedură fiscală.
Astfel, conform prevederilor legale Serviciul de colectare executare silită- Persoane fizice din cadrul autorității fiscale a demarat procedura de colectare a sumelor restante prin constituirea dosarului de executare.
În concluzie, pentru motivele invocate mai sus, solicită să se admită excepția invocată și, în subsidiar, să se respingă contestația ca neîntemeiată și să se mențină actele de executare întocmite de Administrația Județeană a Finanțelor Publice D..
În temeiul art. 223 alin.3 C., solicită și judecarea cauzei și în lipsă.
În drept, își întemeiază prezenta întâmpinarea pe dispozițiile art. 205 și următoarele Cod procedură civilă.
În dovedirea întâmpinării s-au depus următoarele înscrisuri: situația analitică debite plăți solduri an fiscal 2014, copie plic de corespondență, somație nr._ din data de 29.07.2014, titlul executoriu nr._ din data de 29.07.2014, referat din data de 23.01.2014, proces verbal privind îndeplinirea procedurii de comunicare a deciziilor de impunere din oficiu din data de 23.01.2014, confirmare de primire, decizie de impunere din oficiu din data de 23.12.2013.
la data de 04.11.2014, contestatoarea Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. a depus cerere de chemare în garanție a Casei de A. de Sănătate D. în acțiunea civilă ce face obiectul dosarului nr._, aflat pe rolul Judecătoriei C. în care are calitatea de intimat pentru ca în cazul în care se va admite contestația la executare formulată de contestatorul M. L. să se dispună prin aceeași hotărâre ca CAS D. să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces, în situația în care acestea sunt solicitate.
În fapt, prin contestația la executare formulată de către M. L., s-a solicitat somației de plată nr._ și a titlului executoriu nr._ din data de 29.07.2014 emise de Administrația Județeană a Finanțelor Publice D..
În motivarea acțiunii, reclamantul a învederat faptul că sumele evidențiate în Decizia de impunere din oficiu nr._ din data de 23.12.2013 emisă de CAS D. sunt prescrise, precum și faptul că obligațiile de plată stabilite prin documentul mai sus menționat au fost greșit stabilite.
În conformitate cu prevederile art: V alin. 4 din OUG nr. 125/2011, începând cu 1.07.2012, Casele de A. Sociale predau organelor fiscale din subordinea A., în vederea colectării creanțelor reprezentând contribuțiile sociale datorate de persoanele fizice prevăzute la cap. II și III din titlul IX indice 2 ale codului fiscal, stabilite până la data de 30.06.2012.
Consideră că Administrația Județeană a Finanțelor Publice D. nu se face vinovată de emiterea actelor de executare în baza documentelor transmise de către CAS D..
Conform prevederilor legale, Serviciul de executare silită Persoane fizice din cadrul Administrației Finanțelor Publice a Municipiului C. actuala Administrația Județeană a Finanțelor Publice D., conform prevederilor art. 23 alin.5 din HG nr. 520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală a demarat la procedura de colectare a sumelor restante prin constituirea dosarului de executare.
În consecință, în considerarea celor expuse, apreciază că în speță sunt întrunite cerințele dispozițiilor art. 72- 74 din Codul de procedură civilă, în scopul asigurării opozabilității sentinței pronunțate de CAS D. deoarece autoritatea fiscală a respectat întocmai dispozițiile legale și solicită ca acesta, în cazul în care se va admite contestația se vor solicita cheltuieli de judecată, să fie obligat la plata cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces.
În temeiul art. 223 alin.3 Cod procedură civilă solicită și judecarea în lipsă.
În drept, își întemeiază prezenta pe dispozițiile art. 72 și următoarele C..
La data de 02.12.2014, contestatoarea a depus răspuns la întâmpinarea formulată de intimata AJFP D. solicitând pe această cale să se respingă apărările acesteia ca fiind neîntemeiate.
Astfel, în ceea ce privește excepția inadmisibilității contestării titlului executoriu solicită respingerea acesteia, solicitând să se observe că, în speță, sunt îndeplinite cele două condiții a căror întrunire concomitentă este solicitată de art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003, respectiv să nu existe o altă procedură prevăzută de lege pentru contestarea acestui titlu, solicită să se observe că intimata se află într-o voită și deliberată eroare când afirmă că contestatoarea ar fi avut la dispoziție procedura reglementată de art. 205 din OG nr. 92/2003, procedura pe care însă nu a urmat-o, se află în această eroare intimata, întrucât, face abstracție de faptul că, contestatoarea, așa cum reiese din înseși înscrisurile depuse de către aceasta, nu a avut cunoștință de acest debit, până la momentul primirii somației contestate, motiv pentru care a evidențiat că nu avea cum să recurgă la procedura prevăzută de art. 205 din OG nr. 92/2003.
Pe cale de consecință, apreciază că s e impune respingerea acestei excepții.
Mai mult, solicită să se observe că prin sentința nr. 835/08.02.2012 pronunțată de Curtea de Apel București, rămasă definitivă prin Decizia ICCJ nr. 6192/17.09.2013, publicată în M OF nr. 243/04.04.2014 au fost anulate dispozițiile art.35 alin.1 din Ordinul 617/2007, cu privire la posibilitatea CAS de a emite decizii de impunere.
Or, având în vedere acest aspect, apreciază ca, dat fiind faptul că titlul executoriu pe care se întemeiază întreaga procedură execuțională demarată împotriva contestatoarei, a fost emis în mod nelegal, în mod firesc se impune anularea oricăror forme de executare pornite în baza acestuia, motiv pentru care, cu atât mai mult găsește neîntemeiate apărările intimatei, legate de excepția inadmisibilității contestării titlului executoriu.
În ceea ce privește apărările intimatei cu privire la excepția prescripției extinctive a dreptului de a mai solicita plata sumelor evidențiate în titlul executoriu, solicită să se observe că intimata nu a fost în măsura să aducă cel mai mic argument în combaterea acestei excepții, întrucât este mai mult decât evident ca, în cauza, se împlinise termenul de cinci ani, prevăzut de art. 91 din OG nr. 92/2003.
În ceea ce privește aserțiunea intimatei cu privire la respectarea dispozițiilor art. 44, 45, 86 și 87 în cursul procedurii de executare silită, solicită să se observe că intimata încearcă să creeze o stare de confuzie, făcând vorbire despre comunicarea titlului executoriu, or ceea ce susține intimata că i s-ar fi comunicat o dată cu somația este înscrisul intitulat "titlul executoriu", despre care face vorbire în cuprinsul său despre decizia de impunere emisă de CAS, care constituie adevărului titlul executoriu și care așa cu a precizat mai sus, a fost emisă în mod nelegal.
Pentru toate aceste considerente, solicită respingerea excepției invocate de către intimată, înlăturarea tuturor apărărilor formulate de către acesta pe fondul cauzei și pe cale de consecință, să se dispună în sensul celor solicitate prin cererea introductivă de instanță.
În drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 201 alin. 2 C., art. 44, 45, 86,87, 91, 172 și 173 din OG nr. 92/2003.
La data de 03.12.2014, intimata Casa de Asigurări de Sănătate D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în garanție a CAS D. formulată de AJFP D..
În conformitate cu prevederile art. V alin. 4 din OG nr. 125/2011" începând cu data de 1 iulie 2012, casele de asigurări sociale predau organele fiscale din subordinea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în vederea colectării, creanțele reprezentând contribuții sociale datorate de persoanele fizice stabilite și neachitate până la data de 30 iunie 2012. Predarea- preluarea se face pe titluri de creanță și pe scadențe, pe baza protocolului de predare primire și a următoarelor documente: înscrisuri în care sunt individualizate creanțele datorate și neachitate până la data primirii- preluării și care reprezintă titluri executorii.
De asemenea, potrivit alin. 10 " pentru litigiile având ca obiect contestațiile de executare silită sau contestațiile împotriva actelor prin care se dispun și se duc la îndeplinire măsurile asiguratorii, aferente creanțelor prevăzute la alin. 4, Agenția Națională de Administrare Fiscală se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări și dobândește calitatea procesuală a acestora, începând cu data de 1 iulie 2012, în toate procesele și cererile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, indiferent de faza de judecată.
Astfel, atâta timp cât există o prevedere legislativă expresă cu privire la aceste litigii în care A. se subrogă în toate drepturile și obligațiile procesuale caselor de asigurări de sănătate, consideră că sub nicio formă nu se poate vorbi despre îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 72- 74 din legea nr. 134/2010 privind C. și despre o eventuală chemare în garanție a CAS D..
Având în vedere cele menționate, solicită respingerea ca neîntemeiată a cererii de chemare în garanție, sub aspectul obligării instituției lor la plata către reclamant a sumelor reprezentând cheltuielile de judecată ocazionate cu acest proces.
În drept, prezenta întâmpinarea se întemeiază pe dispozițiile art. 205 și următoarele din legea nr. 134/2010 privind C..
În conformitate cu dispozițiile art. 411 alin. 1 pct. 2 din legea nr. 134/2010 privind C., judecarea cauzei chiar în lipsa lor.
Analizând cu prioritate, conform art. 248 alin. 1 N.C.p.c excepția inadmisibilității contestației la executare, invocată de intimata prin întâmpinare, instanța o va respinge ca neîntemeiată, constatând că obiectul prezentei contestații, astfel cum a fost formulată, îl reprezintă titlul executoriu nr._ din 29.07.2014 și somația nr. 16/_ /_ din 29.07.2014, emise în dosarul de executare nr. 16/_ /_ al A.-D., fiind contestată executarea silită însăși.
Cum actele contestate reprezintă acte de executare silită, raportat la dispozițiile art. 172 alin. 3 din OG nr. 92/2003, instanța reține că este admisibilă contestația la executare formulată împotriva titlului executoriu nr._ și somației nr. 16/_ /_.
E adevărat că decizia nr._/23.12.2013 emisă de CAS D., ca act administrativ fiscal poate face doar obiectul contestării în procedura specială a contenciosului administrativ reglementată de art. 205 și urm. din OG 92/2003, însă contestatoarea M. L. nu a îndreptat prezenta contestație împotriva acestui act administrativ, cum greșit a invocat intimata, ci împotriva actelor de executare emise de organul fiscal în vederea executării obligațiilor fiscale stabilite în decizia de impunere .
Pe fond, instanța constată că obiectul prezentei contestații îl reprezintă executarea silită însăși ce face obiectul dosarului de executare nr. 16/_ /_ al A.-D., contestatoarea susținând împlinirea termenului de prescripție de 5 ani în care organul fiscal era îndreptățit să stabilească și să solicite îndeplinirea de către contribuabil a obligațiilor fiscale. Un alt motiv de contestației îl reprezintă încălcarea art. 44, 45, 86 și 87 din OG 92/2003 în sensul că nu s-a comunicat o decizie de impunere pentru sumele solicitate, anterior emiterii titlului executoriu.
Titlul de creanță este, potrivit art. 110 alin. 3 C.proc.fiscală," actul prin care se stabilește și se individualizează creanța fiscală, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite, potrivit legii. Asemenea titluri pot fi: g) decizia de atragere a răspunderii solidare emisă potrivit art. 28".
Potrivit art. 141 alin. 2 și 3 din OG 92/2003 "titlul de creanță devine titlu executoriu la data la care creanța fiscală este scadentă prin expirarea termenului de plată prevăzut de lege sau stabilit de organul competent ori în alt mod prevăzut de lege; modificarea titlului de creanță atrage modificarea titlului executoriu în mod corespunzător".
În speță, titlul de creanță este reprezentat de documentul înscris în cuprinsul titlului executoriu nr._ din 29.07.2014, respectiv decizia nr._/23.12.2013 emisă de CAS D., decizie prin care s-a stabilit în sarcina contestatoarei, cu titlul de contribuție de asigurări sociale de sănătate, pentru anii 2007 și 2008, plata sumei de 24 lei scadentă la 24.07.2008 și respectiv a sumei de 1799 lei scadentă la 24.07.2009.
În cuprinsul acestei decizii (f. 51) se arată în clar faptul că reprezintă titlu de creanță și poate fi contestată în termen de 30 zile de la comunicare, la organul emitent. Totodată, această decizie a fost comunicată contestatoarei prin publicare pe internet pe site-ul CAS D., la data de 23.01.2014, ca urmare a imposibilității comunicării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire ce poartă mențiunea "avizat destinatar lipsă de la domiciliu" (f. 48-50), fiind respectate dispozițiile art. 44 și 45 din OG 92/2003, astfel că decizia de impunere produce efecte juridice.
În ce privește invocarea de către contestatoare a încălcării art. 86 și 87 din OG 92/2003, instanța constată că nu sunt incidente într-o contestație formulată împotriva unor acte de executare silită întrucât vizează forma, conținutul și condițiile emiterii deciziei de impunere, ce constituie titlu de creanță și care nu pot face obiectul unei contestații la executare reglementată de art. 172 -173 din OG 92/2003, ci numai obiectul contestație în contencios administrativ reglementată de art. 205 și urm. din OG 92/2003.
Însă, împotriva deciziei ce constituie titlul de creanță, contestatoarea nu a formulat contestație la organul emitent pe calea contenciosului administrativ, iar instanța apreciază că atât susținerea încălcării art. 86-87 din OG 92/2003, cât și susținerile privind prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale în sarcina contestatoarei, reglementată de art. 91 din OG 92/2003 indicat în cererea de chemare în judecată de către contestatoare, pot face numai obiectul unei contestații în contencios administrativ fiscal.
Deși în prezenta cauză contestatoarea arată că solicită anularea executării silite înseși, a titlului executoriu și a somației emise de A.-D. C., aceasta este numai o contestație formală a actelor de executare întrucât în motivarea aceasta invocă apărări pe fondul deciziei de impunere, apărări ce exced competenței materiale a instanței de executare ca urmare a existenței unei căi speciale pentru contestarea deciziei de impunere.
Pe calea contestației la executare, debitorul nu poate invoca aspecte ce țin de dreptul creditorului de stabilire a obligațiilor fiscale, ci numai aspecte privitoare la forma actelor de executare, competența organelor de executare, prescripția executării silite a creanțelor fiscale ori eventuala plată, ulterior emiterii deciziei de impunere, a obligațiilor stabilite în titlul de creanță.
Astfel, contestatoarea a invocat prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale indicând ca temei juridic art. 91 din OG 92/2003 care reglementează obiectul, termenul și momentul de la care începe să curgă termenul de prescripție a dreptului de stabilire a obligațiilor fiscale și care este de 5 ani și începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut creanța fiscală.
Or, așa cum s-a arătat anterior prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale poate fi analizată doar în cadrul contestației de contencios administrativ.
Ceea ce confundă contestatoarea este prescripția dreptului de stabilire a obligațiilor fiscale cu prescripția dreptului de a obține executarea silită a obligațiilor stabilite printr-un titlu de creanță, în speță prin decizia de impunere.
Or, prescripția executării face obiect de reglementare în capitolul VII din OG 92/2003 intitulat "Prescripția dreptului de a cere executarea silită și a dreptului de a cere compensarea sau restituirea" care la art. 131 denumit "începerea termenului de prescripție" stabilește că "dreptul de a cere executarea silită a creanțelor fiscale se prescrie în termen de 5 ani de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care a luat naștere acest drept".
În speță, față de data emiterii decizie de impunere nr._/23.12.2013 a CAS D. și dispozițiile art. 131 din OG 92/2003, rezultă că termenul de prescripție a executării silite a creanțelor fiscale stabilite în cuprinsul acestei decizii, a început să curgă la data de 01 ianuarie 2014, întrucât dreptul de a cere executarea silită a creanței fiscale a luat naștere la data emiterii decizie de impunere. Actele de executare contestate fiind emise la 29.07.2014, rezultă că termenul de 5 ani de prescripției a executării silite, nu s-a împlinit.
Față de toate aceste considerente, instanța apreciază că actele de executare contestate sunt legal emise în temeiul unui titlul de creanță ce nu a fost anulat, motiv pentru care va respinge contestația la executare, ca neîntemeiată.
Pe cale de consecință, va respinge și cererea de chemare în garanție formulată de intimată ca rămasă fără obiect.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de intimata prin întâmpinare, ca neîntemeiată.
Respinge contestația la executare formulată de contestatoarea M. L. cu domiciliul în C., ., ., ., județul D. și cu domiciliul ales pentru comunicarea actelor de procedură la sediul cabinet de Avocat C. B. M. cu sediul în C., ., nr. 25, . D., în contradictoriu cu intimata A.- D. C. cu sediul în C., .. 2, județul D., ca neîntemeiată.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de intimata A.- D., în contradictoriu cu chematul în garanție C. DE A. DE SĂNĂTATE D. cu sediul în C., ., nr. 8, județul D., ca rămasă fără obiect.
Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi 10 februarie 2015.
Președinte, Grefier,
C.-M. B. S. A. G.
Red.jud. C.M.B
Tehnored. gref. S.A.G.
16.04.2015,4 ex
| ← Pretenţii. Sentința nr. 453/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1722/2015.... → |
|---|
