Grăniţuire. Sentința nr. 9574/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 9574/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-07-2015 în dosarul nr. 9574/2015
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr.9574/2015
Ședința publică de la 06 Iulie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamanții D. M. D. și D. C. și pe pârât R. A. M., având ca obiect revendicare imobiliară.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 22.06.2015, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre, când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru 06.07.2015, când în aceiași compunere a hotărât următoarele:
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 14.05.2014, sub nr._, reclamanții D. M.-D. si D. C. au solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta R. A. M., ca prin hotărârea ce se va pronunța să oblige pârâta să le lase în deplină proprietate si liniștită posesie suprafața de 28 m.p. teren, situat în C., . Humulești ) nr.10 și să dispună grănițuirea proprietăților acestora, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea în fapt a acțiunii, reclamanții au arătat că sunt proprietarii terenului în suprafață totală de 442mp (414 mp din măsurători) situat în C., ..12, fost ., județul D., identificat cu număr cadastral provizoriu_ și a unei case de locuit în suprafață de 78 mp, identificat cu număr cadastral provizoriu_ –C1, ambele înscrise în CF nr._-C., conform Contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr. 517/28.03.2013 de către BN M. D..
Imobilul proprietatea acestora este învecinat la N- R. A., fost G. F., S-D. E., E- .- doc. cu nr. F_-8333. Vânzătorii reclamanților au fost proprietarii terenului înstrăinat în baza Ordinului Prefectului nr.3 din 09.01.2013, pentru suprafața de 442 mp; autorul acestora deținea terenul în baza deciziunii 105/23.03.1955 în care sunt mentionate dimensiunile terenului la Nord si la Sud câte 34m lungime și la Est și Vest, câte 13 m.
Pârâta este proprietar al imobilului teren în suprafață de 301,80 mp și a unei case de locuit situată pe acest teren, localizat în C., . 10, fost Humulești, nr 12, în baza Contractului de donație autentificat sub nr. 824/19.03.1997 de către BNP Cernobai E..
Proprietatea pârâtei, potrivit contractului arătat anterior, ar trebui să aibă următoarele învecinări și dimensiuni: N- I. D. 31,20 m; V-N. I., 13m; S-M. Pandora/în prezent, D. 31,20m; E-. Henry C., 13 m.
Imobilul care a făcut obiectul contractului de donație a fost dobândit de donatoarea D. M., fostă G., în baza contractului de întreținere autentificat sub nr._/1994 la notariatul de Stat D.; în cuprinsul acestui din urmă contract de întretinere s-a menționat că terenul care a făcut obiectul contractului de întreținere s-a menționat că terenul care a făcut obiectul contractului de întreținere în suprafață de 301,80 mp, face parte dintr-un teren în suprafață de 408 mp, cu același dimensiuni și vecinătăți ca cele din Contractul de donație autentificat sub nr. 824/19.03.1997 de către BNP Cernobai E..
Prin Contractul de donație autentificat sub nr._/28.04.1993 de Notariatul de Stat, G. I. și F., au înstrăinat suprafața de 106,20 mp, învecinată la N- I. D., S-restul terenului donatorilor, V-N. I., E-donatorii către fiica lor B. A..
Din lucrarea cadastrală întocmită pentru proprietatea pârâtei de 301,80 mp, rezultă că pârâta-mai deține la aceeași adresă si suprafata de 106 m.p. pentru care există lucrare cadastrală separată_/2009; potrivit aceleași lucrări cadastrale la măsurători au rezultat 353 mp, cu 51,2 mp mai mult decât în acte, din care s-a dezmembrat și s-a înstrăinat către vecinul de la Nord, I. D., suprafața de 27 mp, suprafață amplasată pe toată lungimea terenului de 3 1,20m.
Deci, din totalul suprafeței de 408 mp situat în C., .. Henry C., nr 10, cât au avut proprietarii inițiali, s-au înstrăinat în 1993 suprafața de 106,20 mp către B. A., s-au înstrăinat în 1994 și 1997 suprafața de 301,80 mp către R. A.-M. si 27 m.p. către I. D.( 106,20 mp + 301,80mp+ 27mp =435mp), cu mult peste suprafața inițială de 408 mp.
Cert este că pârâta în prezent, potrivit lucrării cadastrale, deci după înstrăinarea celor 27 mp, deține în fapt, în urma măsurătorilor 432 mp, iar din acte suprafața măsurată este 408 m.p.
Imobilul proprietatea reclamanților se învecinează pe latura de nord cu proprietatea pârâtei, și prin modul de amplasare a gardului despărțitor celor două proprietăți, pârâta ocupă suprafața de 28mp.
Astfel: imobilele construcții-case de locuit sunt amplasate unul în spatele celuilalt, pe hotarul despărțitor, casa pârâtei fiind mai lungă decât casa proprietatea lor; gardul despărțitor celor două proprietăți ar fi trebuit amplasat de la coltul casei pârâtei, în continuare pe toată lungimea de 31,20 m, însă înainte de terminarea casei (în lungime) pârata a amplasat un gard (aproximativ la jumatatea hotarului despărțitor ) în interiorui proprietății noastre, la 30 cm de casa sa, pe distanța de 7,62 m, gard care se continuă în aceasta modalitate de linie frântă până la latura de vest a terenului. Aceasta stare de fapt se observă chiar și din lecturarea schițelor realizate în cadrul lucrărilor cadastrale întocmite atât pentru proprietatea lor cât și pentru proprietatea pârâtei. In zonă construcțiile, casă de locuit, sunt amplasate pe hotarul despărțitor, însă hotarul se continuă în linie dreaptă, nu înclinat sau curbat către vreuna din proprietățile învecinate.
Interesul reclamanților în promovarea acțiunii este actual, direct și pe deplin justificat fiind prejudiciați prin nepromovarea unei astfel de cereri.
În dovedirea acțiunii s-au depus în copie următoarele înscrisuri: pasaport, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.517 din data de 28.03.2013, certificat de atestare fiscală pentru persoane fizice nr._ din data de 09.01.2014, încheiere nr._ din data de 12.04.2013, extras de carte funciară, deciziune nr.105 din data de 23.03.1955, ordin nr.3 din data de 09.01.2013, contract de vânzare cumpărare autentificat sub nr.824 din data de 19.03.1997, contract de donație autentificat sub nr._ din data de 28.04.1993, contract de întreținere autentificat sub nr._ din data de 28.09.1994, referat de admitere, extras de plan cadastral de carte funciară, cerere de recepție pentru dezlipire/ alipire din data de 18.04.2011, declarație din data de 02.05.2011, plan de amplasament si delimitare a imobilului.
Cererea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 1143 lei.
La data de 17.07.2014, pârâta R. A. M. a depus întâmpinare prin care a solicitat să se respingă acțiunea, ca netemeinică si nelegală.
In fapt, reclamanții pretind ca pârâta R. A. M., pe latura de nord unde se invecineaza proprietățile pârtilor din prezentul dosar prin modul de amplasare a gardului despartitor ocupa suprafața de 28 mp.
Pe cale de excepție, invocă excepția lipsei de interes, avand in vedere ca la data la care au cumparat imobilul- 28.03.2013, reclamanții au avut cunostinta despre situația imobilului, știind si acceptand ca in acte aveau suprafața mai mica decât in realitate. In acest caz, cumpărătorii puteau cere vanzatorului completarea terenului sau o reducere din pret proporționala cu întinderea gasita lipsa ( CSJ, s. Civ ., dec 222/1994). Prin urmare prezenta cerere este lipsita de interes, atâta timp cat reclamanții au cumparat un bun pe riscul lor, nevalorificandu-si dreptul fata de persoanele care aveau interes.
Pe fond, precizează ca imobilele sunt construite de peste 60 de ani, avand zidurile lipite si fundația . nord. La imobilul proprietatea sa a executat, in anul 1992, conform autorizației pentru executare de lucrări nr.213/16.07.1992, eliberata de către Primaria Municipiului C. lucrări de extindere parter la locuința existenta conform proiect RAINVEST Doli-suprafata desfasurata 59 m.p.
Gardul despartitor intre cele 2 imobile, a existat cu mult inainte ca pârâtul sa facă aceasta extindere, inca de la construcția celor 2 imobile, acesta nefiind desfiintat sau amplasamentul său modificat odata cu extinderea locuinței. Gardul este atat metalic, cat si din lemn, dar stâlpii de susținere ai acestuia sunt metalici si sunt pe amplasamentul inițial, limita gardului nefiind modificata vreodata. Pe parcursul operațiunilor de extindere gardul nu a fost modificat sau desfiintat.
Învederează ca în data de 25.11.2010 s-a întocmit un proces verbal de vecinătate prin care proprietarii imobilelor învecinate cu imobilul proprietate pârâtei situat în . 10(fost Humulești, nr.12) au recunoscut limitele stabilite prin respectivul proces verbal si schița aferenta, fiind de acord cu acestea- limite care se mențin si in prezent. Printre aceste persoane se numara si M. Pandora, persoana cu care s-a invecinat inainte ca familia Daescu sa achiziționeze imobilul.
Având in vedere ca imobilele sunt lipite unul de altul, pe lungime, iar lungimea totala a laturii curții pe partea pe care se invecineaza este de 31,20 m liniari, iar pârâta se presupune ca a incalcat linia de hotar intrând cu 30 de cm pe proprietatea reclamanților pe distanta de 7,62 ml, nu rezulta din niciun calcul matematic ca aceasta ar ocupa 28 mp. Astfel, daca ar ocupa 30 de cm latime pe o lungime de 7,62 ml ar avea o suprafața de 2,29 mp, iar daca, prin absurd s-ar fi ocupat 30 cm latime pe întreaga lungime de 31,20 ml, ceea ce ar fi imposibil, avand in vedere dispunerea celor 2 imobile învecinate, tot nu ar rezulta 28 mp, ci 9,36 mp.
Prin urmare susținerea reclamanților, cum ca ar ocupa suprafața de 28 mp din proprietatea lor este lipsita de orice suport material sau legal.
Faptul ca in proprietatea sa se regaseste in plus o anumita suprafața de teren, nu inseamna ca aceasta provine de la reclamanți. Asa cum rezultă si din actele cadastrale întreaga suprafața pe care o dețin este înscrisa in cartea funciara.
Solicită obligarea reclamanților la plata cheltuielilor de judecată.
Anexat s-a depus în copie: autorizație de construire nr.213 din data de 16.07.1992, proces verbal de vecinătate din data de 25.11.2010, referat de admitere(dezmembrare imobil), extras de plan cadastral de carte funciară, cerere de recepție pentru dezlipire/alipire nr._ din data de 08.04.2011, declarație a numitei B. A. M., plan de amplasament si delimitare a imobilului, documentație cadastrală.
La data de 16.09.2014, reclamanții au depus răspuns la întâmpinare prin care au învederat că înțeleg să răspundă apărărilor invocate de către pârâtă.
Au solicitat să se respingă excepția lipsei de interes invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Așa cum a arătat și în acțiune, interesul reclamanților în promovarea acțiunii este actual, legal, direct și pe deplin justificat, apărarea reclamanților fiind neîntemeiată.
Practic, excepția invocată, este o apărare de fond, nu o excepție în concret, invocându-se în realitate o stare de fapt; obiectul acțiunii formulate de reclamanți îl reprezintă atât revendicarea unei suprafețe de teren cât și grănițuirea celor două imobile astfel că interesul lor procesual există.
Susține pârâta faptul că gardul despărțitor celor două imobile a existat cu mult înaintea existenței extinderii (1992), nefiind vreodată modificat ori aceasta este contrazis de înscrisurile depuse de pârâtă.
Deci, potrivit acestor susțineri, coroborate cu înscrisurile depuse de pârâtă, ar însemna că extinderea la casa de locuit a fost realizată după ce a fost edificat gardul despărțitor, cu mențiunea că între gardul despărțitor și extinderea la casa pârâtei, construită cu calcan, este doar o distanță de 30 cm. Acest fapt ar face fizic imposibilă realizarea construcției respective.
Sigur a existat un gard despărțitor între proprietăți și înainte de extinderea casei, dar acesta a fost amplasat de la colțul casei pârâtei în linie dreaptă, ori în prezent gardul este amplasat la 30 cm de extinderea la casa reclamantei, pe toată lungimea acesteia, în interiorul proprietății reclamanților; la o simplă verificare, se poate observa pe schițele topo, faptul că, la capătul celălalt al terenului pârâtei, în lungimea acestuia, gardul revine la amplasamentul corect.
Chiar din lecturarea înscrisurilor comunicate odată cu întâmpinarea, rezultă că în anul 1992 G. I., antecesorul pârâtei, a obținut autorizația pentru executarea de lucrări pentru „ extindere parter-atelier de proiectare”, casă care a fost construită pe hotarul despărțitor, nu în interiorul proprietății pârâtei sau antecesorilor săi.
Pârâta/antecesorul său, după ce a edificat aceasta extindere la locuința existentă, deci după 1992, a racordat-o la rețeaua de gaze si desigur că țeava de gaze, doar în ceea ce privește extinderea este amplasată prin spatele acesteia; si tocmai pentru ca aceasta extindere este construită cu calcan, direct pe hotarul despărțitor, pârâta cu rea credință, a edificat gardul chiar din locul instalării țevii de gaze, pe proprietatea lor. Gardul trebuie instalat de la coltul acestei extinderi in continuare, nu pe amplasamentul existent în prezent.
In urma efectuării expertizei topometrice se va stabili suprafață de teren ocupată de către pârâtă, care poate avea sau nu 28 mp, astfel că își vor preciza câtimea obiectului cererii în raport de această valoare.
La data de 10.11.2014, reclamanții au depus cerere prin care au învederat că acțiunea introductivă este întemeiată în drept în baza art.560 cod civil pentru petitul privind revendicarea si art.563 Cod civil pentru petitul privind grănițuirea.
Prin încheierea de ședință din data de 10.11.2014, instanța a încuviințat pentru reclamanți proba cu înscrisuri, proba cu interogatoriul pârâtei si proba cu expertiză specialitatea topografie, iar pentru pârâtă proba cu înscrisuri și proba cu expertiză specialitatea topografie.
Raportul de expertiză specialitatea topografie a fost efectuat de către expert C. M. G. si depus la data de 04.05.2015, asupra căruia părțile nu au formulat obiecțiuni.
Prin încheierea de ședință din data de 18.05.2015, instanța a luat act de precizarea la acțiune în sensul că reclamanții își diminuează pretențiile la suprafața de 5,62 m.p. teren conform anexei 1 din expertiză si solicită stabilirea liniei de hotar, conform răspunsului la obiectivul 4 din expertiză.
Instanța a respins proba testimonială solicitată de către pârâtă ca nefiind utilă soluționarea cauzei.
Analizând cu prioritate, conform art.248, alin.1 N.c.pr.civ., excepția lipsei de interes invocată de către pârâtă, instanța reține următoarele:
Pentru a fi parte într-un proces, trebuie îndeplinite cumulativ condițiile de exercițiu ale acțiunii civile: calitate procesuală, capacitate procesuală, existența unui interes și afirmarea unui drept sau a unei situații juridice pentru a cărei realizare calea justiției este obligatorie.
Prin interes se înțelege folosul practic urmărit de cel ce a pus în mișcare acțiunea civilă, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia. Interesul trebuie să fie legitim juridic, să fie născut și actual în sensul de a exista în momentul în care se exercită dreptul la acțiune, să fie personal și direct, în sensul că folosul practic trebuie să vizeze pe cel care recurge la forma procedurală.
Ori, raportat la obiectul cererii cu care instanța a fost învestită, respectiv revendicare și grănițuire și motivele invocate în fapt în susținerea acestora, instanța constată că reclamanții justifică un interes în cauză constând în restabilirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de teren cu privire la care au susținut că au pierdut posesia.
De asemenea, aspectele invocate de către pârâtă în susținerea acestei excepții privesc chiar inexistența drepturilor afirmate de către reclamanți, constituind o chestiune de fond și care urmează să fie analizate odată cu analizarea fondului.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes, invocată de către pârâta R. A. M..
Analizând actele și lucrările dosarului pe fondul cauzei, instanța reține următoarele:
În fapt, prin contractul de vânzare-cumpărare încheiat cu numiții C. I., Raicovici S., Raicovici I. L., M. E., T. A., M. J. și M. V., autentificat sub nr.517/28.03.2013 de către BNP M. D. din C. reclamanții au dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C., ..12(fost .), jud.D., compus din teren în suprafață totală de 442 mp(414 mp din măsurători), identificat prin număr cadastral provizoriu_ și C1 casă de locuit, cu suprafața utilă de 78 mp, identificată cu număr cadastral provizoriu_, înscrise în CF nr._-C., cu următoarele vecinătăți: la N-propr. G. F., la S-propr. D. E., la E-. la V- doc. Cu nr.F-_-8333.
În ceea ce privește suprafața de teren înstrăinată, instanța arată că prin Ordinul Prefectului nr.3/09.01.2013 vânzătorilor le-a fost atribuită suprafața de teren de 442 mp situată în C., ..12, fostă ., jud.D..
Prin încheierea nr._/01.04.2013, emisă de OCPI D. dreptul de proprietate al reclamanților asupra imobilului antemenționat a fost întabulat în cartea Funciară_ UAT C..
Conform anexei nr.1 la Partea I a CF_ C.(fila 17), suprafața de teren cumpărată de către reclamanți a fost determinată în planul de poiecție Stereo 70 prin punctele 1-2-3-4-5-6-8-9-10-11-12-13-14-15-16-17-1.
În ceea ce o privește pe pârâtă, instanța arată că prin contractul de donație aut. sub nr.824/19.03.1997, aceasta a dobândit dreptul de proprietate asupra imobilului situat în C., ., jud.D., compus din teren loc de casă în suprafață de 301,80 mp și dintr-o casă de cărămidă, cu următorii vecini: la E-., la V-N. I.-13 m, la S- M. Pandora-31,20 m și la N-I. D.-31,20 m, iar prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr.1257/08.11.2010 de către BNP Cernobai E. a dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafața de 106 mp din acte și din măsurători teren intravilan, situat Municipiul C., ..10, fost ., jud.D..
Conform extrasului de plan cadastral de carte funciară, cele două suprafețe de teren au fost întabulate în Cartea Funciară C. cu nr._, terenul având o suprafață din acte de 407,80 mp și din măsurători 459 mp.
Ulterior, pârâta a dezmembrat suprafața de teren de 459 mp din măsurători în două corpuri de proprietate, corpul 1 în suprafață de 432 mp, cu număr cadastral_ și corpul 2 în suprafață de 27 mp, cu număr cadastral_, acest din urmă corp de proprietate fiind înstrăinat de către pârâtă prin contractul de vânzare-cumpărare aut. sub nr.699/12.05.2011 de către BNP P. E. din C..
Prin cererea dedusă judecății astfel cum aceasta a fost precizată, reclamanții au solicitat obligarea pârâtei să le lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de teren de 5,62 mp cuprins între punctele 5-18-19-13-14-7-6-5, conform anexei 1 din raportul de expertiză, teren situat în C., . Humulești, nr.10, jud.D., să se dispună grănițuirea proprietăților părților conform anexei nr.1 la raportul de expertiză întocmit în cauză de pe aliniamentul în linie dreaptă situat între punctele de contur 8-21-20-18-17-5.
Reține instanța că, potrivit dispozițiilor art.550 din Noul Cod civil proprietatea privată este dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în mod exclusiv, absolut și perpetuu, în limitele stabilite de lege.
În conformitate cu art.563, alin.1 N.c.p.civ.: „Proprietarul unui bun are dreptul de a-l revendica de la posesor sau de la o altă persoană care îl deține fără drept. El are, de asemenea, dreptul la despăgubiri, dacă este cazul”.
Acțiunea în revendicare este acea acțiune în justiție prin care reclamantul, care pretinde că este proprietarul unui bun individual determinat cu privire la care a pierdut posesia, solicită obligarea pârâtului, care stăpânește bunul respectiv să îi recunoască dreptul de proprietate și să îi restituie bunul.
Ca atare, orice persoană care este proprietar neposesor poate chema în judecată o altă persoană care îi tulbură proprietatea și posesia pentru restabilirea dreptului său de proprietate.
Prin urmare, în cadrul acțiunii în revendicare imobiliară, reclamantul trebuie să probeze că este titularul dreptului de proprietate asupra bunului revendicat, deoarece în favoarea pârâtului operează o prezumție relativă de proprietate desprinsă din faptul posesiunii bunului, precum și faptul că acest bun este deținut fără drept de către pârât.
În cauză, reclamanții au invocat că, în baza contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.517/28.03.2013 de către BNP M. D. din C. sunt proprietarii unei suprafețe de 442 mp din acte, suprafață de teren din care pârâta a ocupat suprafața de 5,62 mp, cuprinsă între punctele 5-18-19-13-14-7-6-5, conform anexei 1 din raportul de expertiză întocmit în cauză de către expert C. M.-G..
Instanța reține că pârâta R. A.-M. a dobândit dreptul de proprietate cu privire la suprafețele de teren pe care le deține în C., ..10, fostă ., jud.D. înainte ca reclamanții să cumpere terenul situat în C., ..12, fostă ., jud.D..
Întrucât suprafața măsurată a terenului dobândit de către pârâtă prin contractul de donație aut. sub nr.824/19.03.1997 și care se învecinează cu imobilul reclamanților s-a constatat a fi de 353 mp față de 301,80 mp, la data de 25.11.2010 în vederea înscrierii în cartea funciară a suprafețelor de teren deținute a fost încheiat un proces-verbal de vecinătătate(filele 48-49) prin care vecinii imobilului situat în C., ..10, fostă ., jud.D. au procedat la recunoașterea și stabilirea limitei și vecinătăților cu acest imobil conform schiței incluse în acest proces-verbal.
În ceea ce privește limita și vecinătățile cu imobilul situat la adresa C., ..12, imobil cumpărat ulterior de către reclamanți, proprietarul anterior M. Pandora a semnat procesul-verbal de vecinătate recunoscând astfel limita proprietății în punctele 4-6-31-30-19-20-21-22 materializat în gard metalic, perete casă, gard de lemn și limită convențională.
Așa cum rezultă din schița cadastrală a imobilului cumpărat de către reclamanți, din schițele cadastrale ale terenurilor deținute de către pârâtă cât și din procesul-verbal de vecinătate, aceste din urmă înscrisuri întocmite înainte ca reclamanții să cumpere imobilul, hotarul dintre cele două proprietăți nu a fost în linie dreaptă.
Conform raportului de expertiză tehnică judiciară, întocmit în cauză de către expert C. M.-G. suprafața deținută de reclamanți în teren este 414 mp, respectiv suprafața măsurată menționată și în contractul de vânzare-cumpărare, iar suprafața deținută de pârâtă este de 436 mp față de 381 mp rezultată din actele de dobândire după dezmembrarea și înstrăinarea suprafeței de 27 mp.
Cu toate acestea, instanța constată că la data de încheierii contractului de vânzare-cumpărare autentificat sub nr.517/28.03.2013 de către BNP M. D. din C., deficitul de teren de 28 mp, rezultat ca diferență între suprafața măsurată și suprafața din acte exista în fapt, că suprafața de teren avea delimitarea cadastrală, conform identificării făcute în fapt și de către expertul din prezenta cauză, în sensul că limita dintre cele două proprietăți nu era în linie dreaptă între punctele de contur 5-18-19-13-14-7-6-5, iar reclamanții în momentul cumpărării imobilului aveau cunoștință de acest aspect întrucât documentația cadastrală a acestui imobil era întocmită iar imobilul avea deschisă carte funciară.
Pârâta a intrat în posesia terenului pe care îl stăpânește înaintea reclamanților, și-a întabulat dreptul de proprietate în cartea funciară înaintea reclamanților și mai mult, acesteia i-a fost recunoscută limita de proprietate în configurarea actuală de către numita M. T., cea care a deținut terenul înaintea reclamanților.
Instanța mai arată că expertul în fundamentarea concluziilor sale a avut în vedere schița anexă la decizia 105/23.03.1995(fila 107) prin care imobilul deținut de reclamanți a intrat în posesia și folosința autorului vânzătorilor menționați în contractul de vânzare-cumpărare de care se prevalează reclamanții, respectiv M. G. potrivit căreia limita de proprietate dintre imobilul proprietatea M. G.(actual D. M. D. și C.) și imobilul proprietatea G. I. și F.(actual R. A.-M.) era reprezentat de o linie dreaptă care nu a suferit puncte de segmentare.
Ori, schița la care face trimitere expertul judiciar este în fapt o schiță realizată de mână pe baza dimensiunilor și vecinătăților inserate în decizia nr.105/23.03.1955 și în lipsa unor măsurători tehnice efectuate cu aparatură performantă.
Prin urmare, în situația în care reclamanții au cunoscut că suprafața terenului la data cumpărării era cea rezultată din măsurători de 414 mp, iar, linia de hotar dintre cele două proprietăți nu a fost modificată nu numai după încheierea contractului de vânzare-cumpărare sub nr.517/28.03.2013 de către BNP M. D. din C. dar și anterior încheierii acestuia și cu referire la această din ultimă perioadă limita de hotar a fost recunoscută de proprietarii anteriori ai imobilului, instanța constată că acțiunea în revendicare promovată de către reclamanți este neîntemeiată, chiar dacă pârâta deține deține în fapt o suprafață de teren mai mare decât cea trecută în actele de proprietate.
În ceea ce privește petitul privind grănițuirea, instanța arată că potrivit art. 560 din Codul civil: „Proprietarii terenurilor învecinate sunt obligați să contribuie la grănițuire prin reconstituirea hotarului și fixarea semnelor corespunzătoare, suportând, în mod egal, cheltuielile ocazionate de aceasta”.
Având în vedere considerentele ce preced și probele administrate în cauză, astfel cum acestea au fost interpretate anterior, instanța constată că hotarul dintre imobilul proprietatea reclamanților și imobilul proprietatea pârâtei respectă aliniamentul existent la data la care reclamanții au cumpărat imobilul și care corespunde documentațiilor cadastrale ale celor două imobile, situație în care nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru grănițuirea proprietăților.
Față de considerentele menționate anterior, instanța va respinge acțiunea precizată, ca neîntemeiată.
În temeiul art.453, alin.1 C.pr.civ. constatând culpa procesuală a reclamanților, instanța îi va obliga pe aceștia la plata către pârâtă a sumei de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată constând în onorariu de avocat conform chitanței nr.37/19.07.2014.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată excepția lipsei de interes, invocată de către pârâta R. A. M..
Respinge acțiunea precizată formulată de reclamanții D. M. D. și D. C., ambii cu domiciliul în C., ..10, ., ., în contradictoriu cu pârâta R. A. M., cu domiciliul în C., .. 10, județ D., ca neîntemeiată.
Obligă reclamanții la plata către pârâtă a sumei de 1200 lei reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 06.07.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.S.M.
5ex/12.11.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 9573/2015.... | Contestaţie la executare. Sentința nr. 9555/2015. Judecătoria... → |
|---|
