Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 4209/2015. Judecătoria CRAIOVA

Decizia nr. 4209/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 01-04-2015 în dosarul nr. 36907/215/2014

Dosar nr._

ROMÂNIA

JUDECĂTORIA CRAIOVA

SECȚIA CIVILĂ

DECIZIE Nr. 4209/2015

Ședința publică de la 01 Aprilie 2015

Completul compus din:

PREȘEDINTE L. N.

Grefier D. Ișlicaru

Pe rol judecarea cauzei civile privind pe reclamantul H. Ș., în contradictoriu cu pârâta C. G., având ca obiect hotărâre care să țină loc de act autentic.

La apelul nominal făcut în ședința publică nu a răspuns reclamantul, reprezentat de avocat C. D., lipsă pârâtul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat C. D. pentru reclamant depune la dosar declarație notarială a unui vecin al reclamantei și cerere pentru afișarea ofertei de vânzare a terenului înregistrată la primărie.

Din oficiu, instanța pune în discuția părților prezente admisibilitatea prezentei acțiuni.

Avocat C. D. pentru reclamant arată că acțiunea este admisibilă.

Instanța rămâne în pronunțare pe admisibilitate.

INSTANȚA

Asupra cauzei de față constată următoarele:

Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 09.10.2014 sub nr._, reclamantul H. Ș. a chemat în judecată pe pârâta C. G., solicitând să se constate valabilă convenția intervenită între părți și să se pronunțe o hotărâre care să țină loc de act autentic de vânzare-cumpărare pentru suprafața de teren agricol de 0,35 ha, situată în T 166, P 97.

În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că, în fapt, în data de 10.02.2014 a cumpărat de la pârâtă suprafața de teren agricol mai sus menționată, moment în care a plătit și prețul convenit cu aceasta, încheind chitanța de mână în prezența a doi martori, însă pârâta refuză să se prezinte la notar pentru încheierea actului de vânzare în formă autentică.

În drept, au fost invocate prevederile art. 1669, 1270, 1516, 1241, 1244 C.civ. și ale art. 35 N.c.p.c.

În dovedire a depus la dosar, în copii conforme cu originalul, înscrisul sub semnătură privată intitulat "chitanță", carte de identitate reclamant, proces-verbal privind convocarea la mediere, titlu de proprietate, certificat de deces pentru M. F. și M. S., sesizare pentru deschiderea procedurii succesorale,, certificat de atestare fiscală, certificat de sarcini și certificat privind neînscrierea imobilului în evidențele de cadastru și carte funciară eliberate de O.C.P.I. D..

Examinând probele administrate în cauză, instanța reține următoarele:

Reclamantul invocă încheierea unei promisiuni bilaterale de vânzare-cumpărare la data de 10.02.2014, când părțile au întocmit înscrisul sub semnătură privată intitulat „chitanță”, prin care părțile contractante și-au exprimat acordul de voință cu privire la vânzarea, respectiv cumpărarea suprafeței de teren agricol de 0,35 ha situată în T 166, P 97 și înscris în titlul de proprietate nr. 383 –_ din 01.10.1994 emis pe numele autoarului paratei, D. M.. Terenul în litigiu este situat în extravilanul ., conform titlului de proprietate.

Potrivit dispozițiilor art. 5 alin. 1 din Legea nr. 17/2014, în toate cazurile în care se solicită pronunțarea unei hotărâri judecătorești care ține loc de contract de vânzare-cumpărare, acțiunea este admisibilă numai dacă antecontractul este încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, republicată (aplicabil în cauză, față de data încheierii antecontractului), cu modificările ulterioare, și ale legislației în materie, precum și dacă sunt întrunite condițiile prevăzute la art. 3, 4 și 9 din prezenta lege, iar imobilul ce face obiectul antecontractului este înscris la rolul fiscal și în cartea funciară, iar conform art. 3 din legea 17/2014, înstrăinarea, prin vânzare, a terenurilor agricole situate în extravilan se face cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, și a dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.

Din analiza acestor dispoziții legale incidente în cauză, rezultă că, pentru a se putea pronunța o hotărâre care să tină loc de contract de vânzare cumpărare cu privire la o suprafață de teren situată în extravilan, la momentul realizării transmiterii dreptului de proprietate asupra terenului prin pronunțarea hotărârii judecătorești, este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiții legale, respectiv: antecontractul sa fie încheiat potrivit prevederilor Legii nr. 287/2009, imobilul ce face obiectul antecontractului sa fie înscris la rolul fiscal și în cartea funciară si sa existe o procedura administrativa prealabila privind respectarea dreptului de preempțiune al coproprietarilor, arendașilor, proprietarilor vecini, precum și al statului român, prin Agenția Domeniilor Statului, în această ordine, la preț și în condiții egale.

În plus, dacă terenul extravilan este într-una din situațiile prevăzute de art. 3 din lege, respectiv terenuri agricole situate în extravilan pe o adâncime de 30 km față de frontiera de stat și țărmul Mării N., către interior, precum și cele situate în extravilan la o distanță de până la 2.400 m față de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naționale, eliberat în urma consultării cu organele de stat cu atribuții în domeniul siguranței naționale, prin structurile interne specializate menționate la art. 6 alin. 1 din Legea nr. 51/1991 privind securitatea națională a României, cu modificările și completările ulterioare.

A..4 stabilește obligația obținerii avizului specific al Ministerului Culturii, respectiv al serviciilor publice deconcentrate ale acestuia, după caz, pentru înstrăinarea terenurilor agricole situate în extravilan, în care se află situri arheologice, în care au fost instituite zone cu patrimoniu arheologic reperat sau zone cu potențial arheologic evidențiat întâmplător.

Analizând înscrisurile depuse, instanța constată că terenul în litigiu nu este înscris în cartea funciară, așa cum rezultă din certificatul de identificare imobile depus la dosar la fila 7. Nici a doua condiție, privind respectarea dreptului de preempțiune al persoanelor prevăzute de lege, nu este îndeplinită, întrucât reclamantul a demarat această procedură pe parcursul procesului, depunând la termenul din 01.04.2015 cererea și oferta de vânzare, însă procedura nu este finalizată.

Oricum, cele două condiții de admisibilitate trebuie îndeplinite cumulativ.

Instanța reține aplicabilitatea prevederilor Legii nr. 17/2014, având în vedere următoarele considerente:

Înscrisul sub semnătură privată intitulat "chitanță" îi conferă reclamantului un drept de creanță, corelativ obligației de a vinde asumată de promitent în temeiul antecontractului, iar nu un drept de proprietate, întrucât transferul dreptului de proprietate nu s-a realizat în momentul perfectării antecontractului, indiferent de forma acestuia, autentică sau neautentică, ci se va realiza în viitor, la momentul încheierii contractului de vânzare, respectiv al pronunțării hotărârii judecătorești care să țină locul acordului de voință nerealizat.

În acest sens, instanța de judecată învestită, trebuie să verifice îndeplinirea tuturor condițiilor de validitate, conform art. 1279 alin. 3 din Noul Cod Civil, la data pronunțării hotărârii care ține loc de contract de vânzare, reprezentate, în speță, de normele legale referitoare la înscrierea la rolul fiscal și în cartea funciară a suprafeței de teren ce face obiectul antecontractului, precum și exercitarea dreptului de preempțiune, norme în vigoare la data pronunțării hotărârii judecătorești.

Așadar, îndeplinirea condițiilor legale în vigoare se raportează la momentul realizării transferului dreptului de proprietate, moment care este supus legii în vigoare, potrivit principiului tempus regit actum.

În acest sens este și jurisprudența Curții Constituționale, potrivit căreia legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situațiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după ., precum și tuturor efectelor produse de situațiile juridice formate după abrogarea legii vechi (Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004, dar si Decizia nr.755/2014).

Pe cale de consecință, va respinge ca inadmisibilă cererea formulată de reclamant având ca obiect hotărâre care să tină loc de act autentic.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Respinge ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamantul H. Ș., CNP_, cu domiciliul procesual ales în C., .. 4, ., ., pentru pronunțarea unei hotărâri care să țină loc de act de vânzare-cumpărare, în contradictoriu cu pârâta C. G., CNP_, domiciliată în comuna Ostroveni, ., județul D.

Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare, ce se depune la Judecătoria C..

Pronunțată în ședință publică azi, 01.04.2015.

Președinte, Grefier,

L. N. Ișlicaru D.

Red. jud. L.N./Tehnored. gref. D.I./4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Hotarâre care sa tina loc de act autentic. Decizia nr. 4209/2015. Judecătoria CRAIOVA