Plângere contravenţională. Sentința nr. 1681/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1681/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 10-02-2015 în dosarul nr. 1681/2015
Dosar nr._ - plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1681
Ședința publică de la 10.02.2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE: S.-M. B.
GREFIER: A. S.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul T.-Ș. O.-N., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. - Biroul Rutier C., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu au răspuns părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că la data de 10.02.2015 petentul a depus la dosar cerere prin care a solicitat judecarea cauzei și în lipsa sa, în baza art. 411 alin. 1 pct. 2 N.c.p.c.
În conformitate cu prevederile art. 94 Noul Cod de Procedură Civilă coroborate cu prevederile art. 32, alin. 2 din O.G. 2/2001, instanța constată că este competentă general, material și teritorial cu soluționarea prezentei cereri.
Conform art. 255, alin. 1, coroborat cu art. 258 din Noul Cod de Procedură Civilă, instanța constată că proba cu înscrisuri solicitată de către petent prin plângerea contravențională și proba cu înscrisuri solicitată de către intimat prin întâmpinare, sunt admisibile, putând duce la soluționarea procesului, motiv pentru care le încuviințează. În ceea ce privește proba testimonială solicitată de către petent prin plângerea contravențională, instanța o respinge ca nefiind utilă soluționării cauzei.
În temeiul art. 244 Noul Cod de Procedură Civilă instanța constată terminată cercetarea judecătorească.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei, închide dezbaterile și reține cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Prin cererea formulată și înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 30.09.2014 sub nr._ petentul T.-Ș. O.-N., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. - Biroul Rutier C., a formulat plângere contravențională împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/29.09.2014, solicitând anularea procesului verbal de contravenție, cu consecința exonerării de la plata amenzii în cuantum de 810 lei și restituirea permisului de conducere.
În motivarea plângerii petentul a arătat că, în fapt, în dimineața zilei de 29.09.2014, în jurul orelor 08,00, circula pe . în dreptul . echipaj al poliției rutiere i-a făcut semn să oprească, solicitându-i actele la control și întrebându-l dacă a consumat băuturi alcoolice.
Întrucât petentul i-a învederat faptul că, în seara anterioară, a consumat băuturi alcoolice, până în jurul orelor 22.00, agentul constatator i-a solicitat să fie testat cu aparatul etilotest, lucru cu care petentul a fost de acord, ulterior efectuării testării agentul aducându-i la cunoștință că aparatul a indicat o alcoolemie de 0.26 mg/l în aerul expirat.
Pe cale de excepție, petentul a invocat nulitatea procesului verbal de contravenție, acesta fiind încheiat fără a se respecta formele exprese impuse de legiuitor care prevede expres obligativitatea confirmării celor susținute de către un martor în situația în care contravenientul nu își însușește conținutul procesului verbal.
Petentul apreciază că nu se poate interpreta dispoziția legală în sensul că semnătura martorului ar fi obligatorie numai în cazul lipsei oricărei semnături din partea contravenientului pentru că ar fi vorba despre inegalitate de tratament în fața justiției între o persoană de bună credință care își face apărările în cuprinsul procesului verbal și o alta care pur și simplu refuză să semneze și pentru primire.
Pe fond, petentul apreciază că procesul verbal este netemeinic, constatarea contravenției neavând nici un suport real, atât timp cât nu se face vinovat de contravenția reținută în sarcina sa.
Petentul a mai arătat că motivarea procesului verbal este netemeinică, cele consemnate nu sunt conforme cu realitatea.
În drept, au fost invocate prevederile O.G. 2/2001.
În susținerea plângerii au fost depuse la dosar originalul procesului-verbal de contravenție contestat și, în xerocopie, carte de identitate petent.
La data de 17.10.2014 intimatul a depus la dosar întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată, procesul-verbal de contravenție fiind încheiat cu respectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de O.G. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata a solicitat instanței să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, deși O.G. nr. 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Intimatul a mai învederat că abaterea săvârșită de către petent a fost constatată cu mijloace tehnice omologate, prin urmare sancționarea acestuia este temeinică și legală.
Așadar, consideră că I.P.J. D. a dovedit vinovăția petentului și a înlăturat astfel caracterul inechitabil al procedurii de constatare a săvârșirii unei contravenții, despre care acesta face vorbire în cuprinsul cererii de chemare în judecată.
Mai mult decât atât, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Având în vedere numărul mare de accidente cu consecințe grave cu care se confruntă societatea ca urmare a nerespectării regulilor de circulație de către conducători auto, a se permite acestora să se eschiveze de la suportarea răspunderii contravenționale ce le revine ca urmare a propriei conduite culpabile prin ignorarea mențiunilor proceselor-verbale de constatare a contravențiilor întocmite corect, este atât contrar legii, cât și un act de iresponsabilitate socială care încurajează atitudinea de nerespectare a regulilor de circulație a acestora, lipsind-o de consecințele pe care le prevede.
Intimatul a mai arătat că petentul avea posibilitatea să solicite agentului constatator să îl însoțească la o unitate sanitară în vederea recoltării de probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei, lucru pe care nu l-a solicitat.
De asemenea, intimatul a arătat că solicitarea administrării oricărei alte probe este tardivă dacă aceasta nu a fost cerută la momentul încheierii procesului verbal, având în vedere natura contravenției și anume conducerea autoturismului sub influența băuturilor alcoolice.
În drept, au fost invocate prevederile O.U.G. nr. 195/2002, Regulamentul de aplicare a O.U.G. nr. 195/2002 și O.G. 2/2001.
În susținerea întâmpinării au fost depuse la dosar buletin de calibrare nr. C-dă 2372-410 din 04.12.2013 și rezultatul testării cu aparatul drager alcotest.
În dovedirea plângerii petentul a solicitat administrarea probei cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, probă apreciată de instanță ca fiind utilă soluționării cauzei și încuviințată ca atare. În ceea ce privește proba testimonială solicitată de către petent prin plângerea contravențională, instanța a respins-o ca nefiind utilă soluționării cauzei.
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Prin procesul verbal de contravenție . nr._/29.09.2014 s-a reținut săvârșirea de către contestator a contravenției prevăzute de dispozițiile art. 102 alin. 3 lit. a) din O.U.G. 195/2002, constând în aceea că petentul a condus autoturismul marca Renault cu numărul de înmatriculare_ pe . în timp ce se afla sub influența băuturilor alcoolice, fapt atestat prin testul alcooltest cu testul nr._ care a indicat o alcoolemie în aerul expirat de 0.26 mg/l – aparatul etilotest DRAGER AR 7410 nr. ARRM – 0330, petentul fiind sancționat cu amendă contravențională în cuantum de 810 lei.
Conform art. 34 din O.G. nr. 2/2001, instanța investită cu soluționarea plângerii analizează legalitatea și temeinicia procesului-verbal și hotărăște asupra sancțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază, de regulă, de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrina de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
O astfel de prezumție nu încalcă dreptul petentului la un proces echitabil, nefiind de natură a încălca prezumția de nevinovăție. După cum a constatat și Curtea Europeana a Drepturilor Omului (Salabiaku c. Franței, Hot. din 7 oct. 1988, s. A no 141‑A, p. 15, § 28 ; Telfner c. Austriei, no_/96, § 16, 20 mart. 2001; A. c. României, no_/03, § 60, 4 oct. 2007), prezumțiile de fapt și de drept sunt recunoscute în toate sistemele juridice, fiind permisă utilizarea acestora și în materie penală (cum este calificată și materia contravențională prin raportare la CEDO), pentru dovedirea vinovăției făptuitorului, dacă sunt îndeplinite două condiții: respectarea unor limite rezonabile, ținându-se cont de miza litigiului, și respectarea dreptului la apărare.
În prezenta cauză, atât miza litigiului cât și asigurarea posibilității petentului de a-și dovedi susținerile, de a combate prezumția de legalitate și temeinicie, permit aplicarea acestei prezumții.
Verificând potrivit art. 34, al. 1 din OG nr. 2/2001 legalitatea si temeinicia procesului verbal de contravenție contestat, instanța reține că acesta a fost întocmit cu respectarea dispozițiilor legale incidente (art. 16 și art. 17 din OG 2/2001).
În ce privește invocarea motivului de nulitate referitor la lipsa martorului asistent, instanța reține că potrivit dispozițiilor art. 19 din OG 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagina de agentul constatator si de contravenient. In cazul in care contravenientul nu se afla de fata, refuza sau nu poate sa semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie sa fie confirmate de cel puțin un martor. In acest caz procesul-verbal va cuprinde si datele personale din actul de identitate al martorului si semnătura acestuia. In lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal in acest mod.
Din analiza procesului verbal se reține că acesta cuprinde semnătura contravenientului care de altfel nu a contestat acest fapt. Semnarea procesului verbal de către martorul asistent are exclusiv rolul de a atesta că la încheierea procesului verbal cel care a săvârșit contravenția nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, situații care nu sunt incidente în speța de față.
Se reține, totodată, faptul că potrivit potrivit art. 109 alin. 2 și 3 din O.U.G. nr. 195/2002, norma specială, constatarea contravențiilor se poate face și cu ajutorul unor mijloace tehnice certificate sau mijloace tehnice omologate și verificate metrologic, consemnându-se aceasta în procesul verbal de contravenție, care se poate încheia și în lipsa contravenientului, după stabilirea identității conducătorului de vehicul, menționându-se aceasta în procesul verbal, fără a fi necesară confirmarea faptelor de către martori.
Sub aspectul temeiniciei, analizând descrierea făcută faptelor în procesul-verbal, înscrisurile aflate la dosarul cauzei, precum și faptul că petentul nu a probat cele susținute în plângere nefăcând astfel, în nici un fel dovada existenței unei alte situații de fapt decât cea menționată în procesul-verbal de contravenție, deși potrivit art. 249 Noul cod de procedură civilă, lui îi incumbă sarcina acestei probe, instanța reține ca nu s-a făcut dovada contrară, procesul-verbal bucurându-se în continuare de prezumția de temeinicie instituită în favoarea sa.
La dosarul cauzei s-au depus de către intimat înscrisuri, respectiv rezultatul testării petentului cu aparatul drager alcoltest, din care rezulta valoarea înregistrata cu ocazia testării petentului de 0.26 mg/l, dar și buletinul de calibrare al aparatului drager alcoltest, fiind dovedită astfel starea de fapt reținută în actul contestat.
De asemenea, instanța reține că petentul nu a dorit, la momentul constatării contravenției, recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, deși avea această posibilitate în situația în care aprecia că cele reținute de agentul constatator nu sunt conforme cu realitatea, menționând expres în procesul verbal că nu dorește recoltarea de probe biologice.
Totodată, petentul a recunoscut, atât în procesul verbal de contravenție, cât și în plângerea contravențională formulată faptul că consumase băuturi alcoolice în seara precedentă, instanța reținând că nu are importanță momentul consumării băuturilor alcoolice, ci concentrația care există în aerul expirat, la momentul testării.
Cu privire la sancțiune, instanța reține că acesta s-a aplicat, potrivit art. 21 alin. 3 din O.G. nr. 2/2001, în limitele prevăzute de actul normativ, fiind proporțională cu gradul de pericol social al faptei săvârșite, ținându-se seama de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, de modul și de mijloacele de săvârșire a acesteia, de scopul urmărit, de urmarea produsă.
În plus, instanța în temeiul art. 5 din OG nr. 2/2001, constată că fapta reținută în sarcina petentului prezintă un pericol social destul de ridicat deoarece, conducând autoturismul sub influența băuturilor alcoolice, există riscul producerii unor accidente de circulație în care să fie implicate persoane nevinovate.
Având în vedere considerentele de fapt și de drept expuse mai sus, instanța apreciază că procesul verbal este corect întocmit, iar situația de fapt a fost corect reținută de către agentul constatator astfel încât urmează să respingă plângerea contravențională și să mențină procesul-verbal de contravenție ca temeinic și legal.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul T.-Ș. O.-N., având C.N.P._, cu domiciliul în C., Ale. Drumul Corneșului, nr. 9, jud. D., în contradictoriu cu intimatul I.P.J. D. - Biroul Rutier C., cu sediul în C., ., jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/29.09.2014, ca neîntemeiată.
Cu apel în termen de 30 de zile de la comunicare apel ce se va depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi 10.02.2015.
PREȘEDINTE,GREFIER,
Red. S.M.B./Tehnored. A.S.
Ex. 4/27.02.2015
| ← Contestaţie la executare. Sentința nr. 1656/2015. Judecătoria... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1679/2015.... → |
|---|
