Plângere contravenţională. Sentința nr. 1764/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 1764/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 11-02-2015 în dosarul nr. 1764/2015
Pl. contrav.
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
Sentința civilă nr. 1764
Ședința publică de la 11 februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE R.-M. T.
Grefier L. V.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petenta . și pe intimatul C.N.A.D.N.R SA –Centrul de Studii Rutiere și Informatică, având ca obiect plângere contravenționala
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
În conformitate cu prevederile art. 131 N.c.pr.civ coroborate cu prevederile art. 32 din OG 2/2001, instanța constata ca este competenta general, material si teritorial cu soluționarea prezentei cauze.
Având în vedere complexitatea cauzei, raportat la obiectul acesteia si probatoriul ce se impune a fi administrat, în temeiul art. 238 alin.1 Cod proc.civ., instanța estimează la 30 de zile durata necesara pentru cercetarea procesului.
Constatând că proba cu înscrisuri solicitată de petenta si intimata este admisibilă si poate sa ducă la soluționarea procesului, în temeiul art. 258 Cod proc.civ. corob. cu art. 255 și art. 309 N.c.p.c., instanța o încuviințează.
Nemaifiind cereri de formulat și nici alte incidente de soluționat, conform dispozițiilor art. 244 alin. 1 Cod proc.civ., instanța constată cercetarea procesului încheiată.
INSTANȚA
Asupra cauzei de față;
Prin plângerea contravenționala, depusa si înregistrata pe rolul acestei instanțe la data de 02.10.2014 sub nr._, petenta . a solicitat in contradictoriu cu intimatul C.N.A.D.N.R SA Bucuresti -Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică, anularea procesului verbal de constatare a contravenției ., nr._/19.08.2014, exonerarea de la plata amenzii în cuantum de 250 lei.
În motivarea plângerii, petenta a aratat ca a fost sancționată cu amendă în suma de 250 lei, pe motivă că, la data de 19.08.2014, autoturismul cu nr. de înmatriculare_ ar fi circulat cu pe DN 65, km 15+550 m, pe raza loc. Pielești, jud. D., fără a deține rovinieta valabilă, stare de fapt neconformă cu realitatea.
A precizat că, societatea avea la data presupusei constatări a contravenției și are în continuare o rovinietă valabil încheiată pentru același autoturism pentru care s-a "constatat" presupusa contravenție-anume auto cu nr._ .
In aceste condiții apreciază că emiterea procesului verbal constituie un abuz al intimatei, care din propria culpă nu dispune verificări asupra rovinietelor, deși are o baza electronică în acest sens.
A mai precizat că, societatea deși proprietara a bunului, nu avea la momentul faptei contravenționale calitatea de utilizator în sensul legii, acest autoturism fiind folosit de un terț care acționa în calitate de interpus al societății.
În drept plângerea a fost întemeiată pe disp. OG 2/2001 ..
La prezenta plângere s-a depus procesul verbal in original.
La data de 03.11.2014, s-a dispus comunicarea cererii de chemare in judecata si a inscrisurilor catre intimata in temeiul art.201 alin 1 ncpc cu mentiunea ca are obligatia de a depune intâmpinare conf.art.165 ncpc sub sanctiunea prevazuta de art.208 alin 2 ncpc.
La data de 09.12.2014, intimata a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea plângerii, ca fiind nefondată și neîntemeiată, întrucât din prevederile art. 7 și art. 1 alin. 1 lit. b din OG 15/2002 rezultă că obligația de plată a rovinietei îi revine proprietarului sau utilizatorului autovehiculului care este menționat in certificatul de inmatricular, care in proprietatee sau care, după caz poate folosi vehiculul în baza unui drept legal.
Orice schimbare a proprietarului /utilizatorului autoturismului in cauză devine opozabilă terților doar după transcrierea dreptului de proprietate în evidențele serviciului public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor competent.
În drept a invocat disp. OG 2/2001, OG 15/2002, Legea nr. 455/2001, Ordinul MTI nr. 769/2010.
În temeiul art. 223 alin. 3 C.p.r. a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
A anexat: proba foto obținuta cu sistemul SIEGMCR, autorizația de control a agentului constatator, certficat calificat pentru semnatura electronică cu valoare legală.
Analizând actele si lucrările dosarului, instanța retine următoarele:
Prin procesul verbal de constatare a contravenției ., nr._/19.08.2014, petenta a fost sancționat contravențional cu amenda în cuantum de 250 lei, reținându-se in sarcina sa săvârșirea contravenției prev. de disp. art. 8 alin. 1 din O.G. NR. 15/2002
În fapt, la data de 19.08.2014, petentul a fi circulat cu autoturismul cu nr. de înmatriculare_ pe DN 65, km 15+550 m, pe raza loc. Pielești, jud. D., fără a deține rovinieta valabilă.
Petenta invocă nulitatea acestuia potrivit art.17 din OG nr.2/2001 întemeiată pe lipsa semnăturii agentului constatator.
Potrivit art.17 din OG nr.2/2001 lipsa semnăturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal, însă procesul verbal de contravenție atacat, deși nu conține semnătura olografă a agentului constatator, poartă mențiunea că a fost generat și semnat electronic conform Legii nr.455/2001 și HG nr.1259/2001.
Textul nu specifică forma semnăturii agentului constatator, ci doar obligă la existența unei semnături prin care agentul constatator să-și asume cele consemnate în procesul verbal de contravenție. Semnătura electronică este o formă legală de semnătură, ea fiind prevăzută de Legea nr.445/2001 și dacă respectă condițiile prevăzute la art.4 pct.4 din lege, este prefect valabilă.
Conform art.7 din Legea nr.445/2001 "În cazurile în care, potrivit legii, forma scrisă este cerută ca o condiție de probă sau de validitate a unui act juridic, un înscris în formă electronică îndeplinește această cerință dacă i s-a încorporat, atașat sau i s-a asociat logic o semnătură electronică extinsă, bazată pe un certificat calificat și generată prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnăturii."
Prin urmare, faptul că procesul verbal de contravenție s-a comunicat petentei și pe suport de hârtie nu atrage nulitatea actului generat și semnat electronic pentru lipsa semnăturii agentului constatator.
Petenta invocă nulitatea procesului verbal deoarece nu cuprinde mențiuni cu privire la un martor asistent, datele de identificare ale contravenientului sunt incomplete, termenul de exercitare a caii atac si organul la care se depune plangerea .
Instanța atrage atenția asupra reglementărilor art. 17 din OG 2/2001 unde sunt strict determinate situațiile în care nerespectarea anumitor cerințe atrage întotdeauna nulitatea actului întocmit de agentul constatator.
Astfel, prin acest text de lege se prevede ca "lipsa mențiunilor privind numele, prenumele si calitatea agentului constatator, numele si prenumele contravenientului, iar in cazul persoanei juridice lipsa denumirii si a sediului acesteia, a faptei săvârșite si a datei comiterii acesteia sau a semnaturii agentului constatator atrage nulitatea procesului-verbal".
In raport cu acest caracter imperativ-limitativ al cazurilor in care nulitatea procesului-verbal incheiat de agentul constatator al contravenției se ia in considerare si din oficiu, se impune ca in toate celelalte cazuri de nerespectare a cerințelor pe care trebuie sa le întrunească un asemenea act, nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenției nu poate fi invocata decat daca s-a pricinuit parții o vătămare ce nu se poate înlătura decât prin anularea acelui act.
Motivele de nulitate, invocate de petentă, nu se regăsesc printre cele expres prevăzute de art. 17 din ordonanță, situație în care vom analiza doar existența vătămării petentei, cauzată acesteia prin neregulile semnalate, vătămare care trebuie dovedită și care să nu poată fi înlăturată decât prin anularea procesului verbal de contravenție .
Procedând la o astfel de analiză, se constată că petenta nici nu a indicat în ce mod a fost prejudiciată prin neregulile reclamate și de altfel, nici unul dintre acestea nu sunt de natură să conducă la anularea procesului verbal, neproducându-i acesteia nici o vătămare.
Prin urmare, instanța reține că procesul verbal de contravenție a fost întocmit în mod legal, agentul constatator consemnând toate elementele indicate de dispozițiile art. 17 alin. 1 din O.G. 2/2001, în lipsa cărora, actul sancționator ar fi fost lovit de nulitate absolută.
Pentru aceste motive instanța urmează să constate legalitatea procesului verbal contestat.
Potrivit dispozițiilor art. 7 din legea O.G. 15/2002 „responsabilitatea achitării tarifului de utilizare și a deținerii rovinietei valabile, precum și a achitării tarifului de trecere sau a tarifului de concesiune revine în exclusivitate utilizatorilor români, iar în cazul utilizatorilor străini, aceasta revine în exclusivitate conducătorului auto al vehiculului”, iar potrivit prevederilor art.1 alin.1, lit. b din O.G.15/2002 prin utilizatori se înțeleg persoanele fizice sau juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România, denumite în continuare utilizatori români, respectiv persoanele fizice ori juridice înscrise în certificatul de înmatriculare, care au în proprietate sau care, după caz, pot folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în alte state, denumite în continuare utilizatori străini.
Astfel, din interpretarea dispozițiilor legale mai sus menționate, instanța constată că, subiectul activ al contravenției reținute în sarcina petentului poate fi: fie proprietarul unui autoturism supus înmatriculării/înregistrării in România, fie persoana care poate folosi în baza unui drept legal vehicule înmatriculate în România.
Ca atare, instanța reține că fapta e săvârșită de persoana sancționată, aceasta având calitatea de subiect activ al faptei, contrar celor susținute de petenta ca deși era proprietara bunului, nu era in posesia autoturismului la data constatării faptei.
Sub aspectul temeiniciei instant retine ca desi OG 2/2001 cu modificările si completările ulterioare nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probanta a actului de constatare a contravenției, din economia textului art. 34 rezulta ca procesul verbal contravențional face dovada deplina a situației de fapt până la proba contrară.
In cauza insa aceasta prezumție de veridicitate de care se bucura procesul verbal de contravenție nu a fost răsturnata, întrucât petenta nu a prezentat probe prin care sa facă dovada contrarie celor reținute în procesul verbal de contravenție.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 34 coroborat cu art. 31 din OG 2/2001 modif. privind regimul juridic al contravențiilor, instanța apreciază că plângerea formulată de petentă nu este întemeiată și va fi respinsă ca atare.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Resping plângerea formulată de petenta ., cu sediul în C., ., cu sediul procedural ales la sediul SCPA R. și ASOCIAȚII, din București, .. 16, .. 3, ., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R.SA București- Centrul de Studii Tehnice Rutiere și Informatică –CESTRIN cu sediul în București, sector 6, ..401 A, ca neîntemeiată.
Cu drept de apel în termen de 30 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 11.02.2015.
PREȘEDINTE, GREFIER, R.-M. T. L. V.
Red. M.R.T/ Tehnored. L.V.
2 ex./19.02.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1748/2015.... | Plângere contravenţională. Sentința nr. 1638/2015.... → |
---|