Plângere contravenţională. Sentința nr. 2002/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 2002/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 16-02-2015 în dosarul nr. 10744/215/2014
Dosar nr._
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Sentința civilă Nr.2002/2015
Ședința publică de la 16 Februarie 2015
Completul compus din:
PREȘEDINTE L. T.
Grefier D. N.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petent D. F. și pe intimat I. D., având ca obiect plângere contraventională.
La apelul nominal făcut în ședință publică, în ordinea de pe listă (poziția 12), s-a constatat lipsa părților, situație în care, potrivit prevederilor art. 104 alin. 13 din Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești, aprobat prin HCSM nr. 387/2005, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 958/2005, instanța a dispus lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței când, după o noua strigare, în ordinea listei, se va proceda conform dispozițiilor procedurale.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la a doua strigare a cauzei, nu au răspuns părțile.
Procedura nelegal îndeplinită cu părțile.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apreciind că proba cu înscrisurile de la dosar solicitată de petent este admisibilă și poate să conducă la soluționarea procesului, potrivit dispozițiilor art.258, alin.1 rap. la art.255 N.C.P.C o încuviințează.
În temeiul art.254, alin.1 N.c.p.civ., instanța constata că petentul este decăzut din proba testimonială având în vedere că acesta nu a indicat în cererea de chemare în judecată numele și adresa martorilor și nici nu au prezentat martorii în ședință publică, în vederea audierii, ceea ce echivalează cu neîndeplinirea obligațiilor prevăzute de art.194, alin.1, lit.e N.c.pr.civilă.
Nemaifiind alte cereri de formulat probe de administrat sau excepții de invocat, instanța fiind lămurită, în conformitate cu prevederile art. 394 alin 1. C proc civilă a declarat dezbaterile închise si a reținut cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei C. la data de 26.03.2014, sub nr._, astfel cum aceasta a fost ulterior precizată sub aspectul cadrului procesual pasiv, petentul D. F. a solicitat în contradictoriu cu intimatul I. D., anularea procesului verbal de contravenție ., nr._/13.03.2014 încheiat de Poliția Municipiului C., Biroul Rutier.
În motivarea în fapt a acțiunii a arătat că la data de 13.03.2014 a fost sancționat cu amendă în cuantum de 340 lei, 2 puncte penalizare și reținerea permisului de conducere în vederea suspendării pentru că a condus auto WV B. cu nr._ pe . la efectuarea virajului la stânga pe . a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii pe marcajul pietonal pe sensul său de mers și că nu a purtat centura de siguranță.
Petentul a menționat că în realitate, nu se face vinovat de săvârșirea acestor contravenții, motiv pentru care solicită admiterea plângerii, anularea procesului-verbal contestat.
Petentul a mai arătat că procesul-verbal întocmit este netemeinic, întrucât la data de 13.03.2014 când se deplasa pe . fost oprit de organele de poliție, solicitându-i-se actele la control. Le-a prezentat și după aceasta, agentul de poliție l-a înștiințat că o să fie sancționat contravențional pentru că nu a purtat centura de siguranță. A așteptat la mașină întocmirea procesului-verbal de contravenție, când i-a fost prezentat spre semnare, a observat că a fost sancționat deoarece nu a acordat prioritate pietonilor angajați în traversare pe trecerea de pietoni, fapt total neadevărat.
Într-adevăr nu purta centură de siguranță și recunoaște această faptă, dar pe . unde se deplasa nu se aflau nicăieri pietoni angajați în traversare. Petentul nu a efectuat un viraj la stânga, ci doar se deplasa pe . acestea, a făcut obiecțiuni la rubrica "mențiuni" din cuprinsul procesului-verbal și solicită admiterea plângerii și anularea procesului-verbal de contravenție.
Procesul-verbal este nelegal deoarece sancțiunea aplicată cuprinde atât reținerea permisului de conducere în vederea suspendării cât și aplicarea a două punte de penalizare, sancțiuni incompatibile una cu alta. De asemenea, sancțiunea aplicată nu este corespunzătoare cu fapta săvârșită și cu temeiul legal consemnat în cuprinsul procesului-verbal.
În drept, a invocat prevederile art. 17, 21, alin.3, 31 OG 2/2001.
În dovedirea pretențiilor a anexat procesul verbal de contravenție în original, copie act identitate, copie anexă la certificatul de înmatriculare, copie dovada . nr._/2014.
Cererea de chemare în judecată a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru în cuantum de 20 lei.
La data de 09.05.2014, prin serviciul Registratură, intimatul a depus la dosar întâmpinare, prin care a solicitat să se constate că procesul-verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și de formă prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, solicită ca instanța să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului și că în opinia acesteia, instanța nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal care este un act de autoritate. Susține că măsura dispusă de agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând dovada deplină a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
În cazul în care persoana propusă ca martor face parte din cele enumerate la art.315 alin. 1 c.pr. civ., intimata se opune la ascultarea acesteia.
Cu privire la temeinicia procesului-verbal, invederează că deși OG 2/2001 nu cuprinde dispoziții exprese cu privire la forța probantă a actului de constatare, din economia art. 34 rezultă că procesul-verbal face dovada deplină a situației de fapt și încadrării în drept.
Mai mult, susține că procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ este unanim acceptată, atât de doctrina de specialitate cât și în practica instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul-verbal care a fost legal întocmit se bucură de prezumția de temeinicie.
Procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Menționează că nu deține material probator, abaterea săvârșită fiind constatată în mod direct de către agentul de poliție.
Solicită să se aibă în vedere disp. Art. 254 N.C.P.CIV., potrivit cărora dovezile care nu au fost cerute prin cererea de chemare în judecată nu vor mai putea fi cerute decât în condițiile prev. de art. 254 al. 2 din același act normativ, întrucât în caz contrar, se creează contravenientului o poziție net favorabilă, apărările și probele propuse de intimat raportându-se doar la motivele invocate de petent prin cererea de chemare în judecată.
Pentru motivele arătate, solicită respingerea plângerii ca neîntemeiată și, în consecință menținerea actului sancționator ca temeinic și legal.
Instanța a încuviințat pentru petent proba cu înscrisurile depuse la dosar și a constatat că petentul este decăzut din dreptul a solicita proba testimonială.
Analizând întregul material probator administrat in cauza, instanța reține următoarele:
Prin procesul-verbal ., nr._/13.03.2014, încheiat de Poliția Municipiului C., Biroul Rutier, petentul D. F. a fost sancționat contravențional cu amendă în sumă de 340 lei, pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art.135, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002, republicata si sanctionata de art.100, alin.3, lit.b din OUG 195/2002, republicată și cu avertisment pentru săvârșirea contravenției prevăzută de art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată și sancționată de art.99, alin.2 din OUG 195/2002, republicată.
S-a reținut în sarcina petentului că, în data de 13.03.2014 a condus autoturismul marca VW B. cu numărul de înmatriculare_ pe . la efectuarea virajului la stânga pe . a acordat prioritate de trecere pietonilor angajați în traversarea străzii pe marcaj pietonal, pe sensul său de mers. De asemenea, nu a purtat centura de siguranță.
Constatând ca plângerea a fost formulată în termenul legal prevăzut de art.31, alin.1 din O.G. nr.2/2001, instanța urmează să verifice legalitatea si temeinicia procesului-verbal contestat, conform prevederilor art.34, alin.1 din O.G. nr. 2/2001.
Verificând actul constatator sub aspectul legalității, instanța apreciază că în cauza nu exista motive de nulitate absolută, acesta fiind încheiat cu respectarea dispozițiilor legale incidente, referitoare la condițiile de fond si de formă a acestuia(art.17 din OG 2/2001).
Instanța urmează să înlăture motivul de nelegalitate invocat de către petent privind aplicarea concomitentă atât a măsurii reținerii permisului de conducere cât și a aplicării a două puncte de penalizare, reținând că, în cazul săvârșirii contravenției prevăzută de art. 135, lit.h din HG nr. 1391/2006, sancțiunile aplicabile conform textului de lege sancționator respectiv art.100, alin.3, lit.b din OUG nr. 195/2002 sunt amenda prevăzută în clasa a II-a de sancțiuni și sancțiunea contravențională complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile.
Prin urmare, aplicarea sancțiunii complementare a suspendării exercitării dreptului de a conduce pe o durata de 30 de zile, alături de cea principală a amenzii, este obligatorie, și nu facultativă, la latitudinea agentului constatator.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal este un act de autoritate întocmit de agentul constatator ca reprezentant al unei autorități administrative, învestit de autoritatea statală pentru constatarea si sancționarea unor fapte care contravin ordinii sociale, după o procedură specială și care face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
Ca atare, procesul-verbal se bucură de forța probantă până la proba contrarie, pe care contravenientul este cel care trebuie să o facă, persoana sancționată având dreptul la un proces echitabil, în cadrul căruia poate să utilizeze orice mijloc de probă și să invoce orice argumente pentru dovedirea împrejurării că situația de fapt din procesul-verbal nu corespunde modului de desfășurare al evenimentelor, iar sarcina instanței de judecată este de a respecta limita proporționalității între scopul urmărit de autoritățile statului de a nu rămâne nesancționate acțiunile antisociale prin impunerea unor condiții imposibil de îndeplinit și respectarea dreptului la apărare al persoanei sancționate contravențional (cauza A. v. România).
În ceea ce privește prima contravenție reținută în sarcina petentului prevăzută de art.135, lit.h din Regulamentul de Aplicare a O.U.G 195/2002, republicată și sancționată de dispozițiile art.100, alin.3, lit.b din OUG 195/2002, republicată, instanța arată că, deși prin plângerea formulată, petentul D. F. a arătat că nu se face vinovat de săvârșirea contravenției reținute în sarcina sa, întrucât pe . care se deplasa nu se afla nici un pieton angajat în traversarea străzii, prin probele administrate în cauză acesta nu a făcut dovada unei situații de fapt contrare celei reținute în procesul-verbal de contravenție.
Referitor la cea de-a doua contravenție reținută în sarcina petentului privind faptul că nu a purtat centura de siguranță, instanța reține că săvârșirea acesteia a fost recunoscută de petent prin plângerea contravențională formulată.
Apreciază astfel instanța că în mod temeinic s-a reținut în sarcina petentului încălcarea prevederilor art.135, lit.h din Regulamentul de Aplicare a OUG 195/2002 și art.36, alin.1 din OUG 195/2002, republicată..
Pe cale de consecință, este justificată aplicarea amenzii contravenționale în cuantum de 340 lei, respectiv avertisment, sancțiuni ce corespund gradului de pericol social al faptelor și care respectă criteriile de individualizare prevăzute de art.21 alin.3 din OG nr. 2/2001, amenda fiind corect calculată, având cuantumul între limitele prevăzute de textul legal.
Față de considerentele expuse mai sus, instanța urmează să respingă ca neîntemeiată plângerea contravențională formulată de petent.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge plângerea contravențională formulată de petentul D. F., cu domiciliul în C., ., județ D., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție al Județului D., cu sediul în C., ., jud.D., împotriva procesului-verbal de contravenție ., nr._/13.03.2014, încheiat de Poliția Municipiului C., Biroul Rutier, ca neîntemeiată.
Cu apel, în termen de 30 de zile de la comunicare, apel care se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.02.2015.
Președinte, Grefier,
L. T. D. N.
Red.Jud.L.T.
Tehnored.V.N.
4ex/20.05.2015
| ← Partaj judiciar. Sentința nr. 2441/2015. Judecătoria CRAIOVA | Plângere contravenţională. Sentința nr. 2390/2015.... → |
|---|
