Reexaminare taxe de timbru. Sentința nr. 1377/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 1377/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 04-02-2015 în dosarul nr. 2870/215/2013*
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr._
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1377/2015
Ședința publică de la 04.02.2015
Completul constituit din:
PREȘEDINTE M. D. M.
GREFIER J. A.
Pe rol judecarea cauzei Civil privind pe reclamant P. S., reclamant P. I., reclamant F. Ș. și pe pârât R. I., pârât S. E., pârât M. G., pârât M. C. PRIN PRIMAR, având ca obiect acțiune în constatare .
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns pârâtul R. I., lipsind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța constatând că reclamanții au apărător ales, va lăsa cauza la a doua strigare pentru a se respecta dreptul la apărare.
La a doua strigare a cauzei făcută în ședința publică au răspuns reclamanții P. S. și P. I. personal și asistați de avocat T. B., avocat T. B. pentru reclamanta F. Ș., lipsind celelalte părți.
Avocat T. B. pentru reclamantă depune dovada achitării taxei de timbru.
Nemaifiind cereri de formulat și excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Avocat T. B. pentru reclamantă solicită admiterea acțiunii așa cum a fost precizată arătând că reclamanții au dobândit în diviziune cotele stabilite de certificatul de moștenitor și să se recunoască dreptul de proprietate al acestora conform raportului de expertiză.
În temeiul art. 394 Noul Cod de Procedură Civilă, instanța consideră lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept ale cauzei și închide dezbaterile, reținând cauza spre soluționare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
La data de 30.01.2013, reclamanții au formulat cerere de chemare în judecată în contradictoriu cu pârâții R. I., S. E. și M. G. solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate dreptul de proprietate al reclamanților dobândit prin efectul uzucapiunii de lungă durată asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 288 mp, situat în M. C., ., jud. D. și prin efectul accesiunii imobiliare artificiale asupra casei de locuit, compusă din trei camere, bucătărie și beci, edificată pe teren așa cum va fi identificat prin raportul de expertiză ce va fi întocmit în cauză.
În motivare, reclamanții au arătat că în baza unui înscris sub semnătură privată intitulată chitanță, în anul 1969, defunctul P. C. a cumpărat de la numitul R. R., un teren în suprafață de 288 mp, situat în C., .(ulterior nr. 31, în prezent nr. 39, jud.D..
Înscrisul sub semnătură privată a fost întocmit la data de 17.07.1969, iar părțile semnatare ale chitanței fiind R. R. și P. C., primul în calitate de vânzător, iar al doilea de cumpărător, achitându-se în prezența unui martor întreaga sumă convenită.
Menționează că vânzătorul R. R. deținea terenul din anul 1966, tot în baza unei chitanțe sub semnătură privată, pe care la rândul lui l-a încheiat cu vânzătorul proprietar S. I., care deținea terenul în baza certificatului de moștenitor nr. 325/28.03.1964 autentificat de notariatul de Stat Județean D..
Arată că pe acest teren, defunctul P. C. decedat la data de 20.12.2012, în același an în care l-a achiziționat, a edificat o construcție cu destinație casă de locuit din chirpici, compusă din trei camere, bucătărie și beci, iar ulterior în anul 1917 s-a căsătorit cu reclamanta P. S., după care, împreună pe parcursul vieții au adus îmbunătățiri și au consolidat construcția.
Precizează faptul că de la data cumpărării terenului, defunctul P. C. a ocupat terenul în suprafață de 288 mp, iar din acel moment posesia terenului a fost utilă, neviciată și exercitată continuu, sub nume de proprietar, mai mult de 40 de ani, împreună cu reclamanții. Imobilul teren și casă figurând în evidențele Administrației Financiare pe numele defunctul P. C. din anul 1972, pentru care s-a plătit impozitul aferent întregului imobil până în prezent.
Astfel, apreciază că sunt îndeplinite condițiile legale privind prescripția achizitivă de lungă durată prevăzută de dispozițiile art. 645, 1837-1847 și 1890 din vechiul Cod civil.
Cu privire la calitatea procesuală a părților:
Reclamanții au vocație la succesiune după defunctul P. C. deținând calitatea de soție, fiu și fiică, învederând că nu a demarat procedura deschiderii succesiunii, deoarece defunctul nu deține bunuri în proprietate cu titlu autentic, așa cum rezultă din cererea de chemare în judecată.
În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a pârâților, face precizarea că R. I. este singurul fiu în viață a defunctului vânzător R. R., iar pârâtele S. E. și M. G. sunt moștenitoarele legale în viață a proprietarului care a deținut terenul în baza unui titlu legal, respectiv a defunctului S. I., decedat la data de 06.09.1968, conform certificatului de moștenitor autentificat de Notariatul de Stat Județean D..
Cu privire la cest aspect solicită să se rețină că proprietarul original al terenului a fost Stroica I. N. conform certificatului de moștenitor, fiind tatăl a șase copii.
Astfel, cum rezultă din certificatul de moștenitor și din certificatele de deces al numiților S. I. și S. V., singurele moștenitore în viață după proprietarul vânzător S. I. și care au calitatea procesuală pasivă sunt cele două pârâte S. E. și M. (fostă S.) G..
În drept au fost invocate dispozițiile art. 111 cod procesual civil, art. 488, 489, 492, art. 645, 1837-1847, 1860 și 1890 din Vechiul Cod civil.
În scop probatoriu au solicitat proba cu martori, proba cu înscrisuri și expertiza în specialitatea topografie.
La data de 17.04.2013, reclamanții au depus precizare la acțiunea formulată cu privire la modificarea cadrului procesual pasiv, în sensul lărgirii acestui cadrul și îndreptării erorii materiale a adresei de domiciliu al pârâtului R. I..
Astfel, la capătul de cerere privind uzucapiunea înțelege să se judece în contradictoriu cu pârâții R. I., S. E. și M. G., iar pentru capătul de cerere privind accesiunea imobiliară artificială asupra casei de locuit compusă din 3 camere, bucătărie și beci, edificată pe terenul intravilan în suprafață de 288 mp situată în C., ., înțelege să se judece în contradictoriu cu M. C. prin Primar.
Prin încheierea de ședință din data de 17.04.2013 instanța a dispus introducerea în cauză în calitate de pârât a Municipiului C. prin Primar.
Prin încheierea de ședință din data de 18.09.2013, reclamanții au depus precizare la acțiune aflate în dosarul cauzei ce fac dovada dreptului de proprietate a adevăratului proprietar ce a deținut imobilul teren situat în ., jud.D..
Astfel, precizează că potrivit certificatului de moștenitor nr. 325/28.03.1964 autentificat de Notariatul de Stat Județean D., situat în C., . în suprafața de 2000 mp care au intrat în posesia acestuia în baza unui schimb de teren conform alin.2, 3, 6 bunurile menționate în masa succesorală.
Menționează că după dezbaterea succesiunii a defunctului, moștenitorii; S. I. decedat la data de 05.06.1994, S. V. decedat la data de 18.12.1992, S. G. decedat la data de 01.09.1970 și S. I. decedata la data de 06.09.1968, S. E. și M. au vândut fiecare cota parte ce le revenea din terenul în suprafață de_ mp prin înscrisuri sub semnătură privată.
Prin încheierea de ședință din data de 18.09.2013 instanța a dispus încuviințarea probei cu înscrisuri și proba cu martorii C. E. și P. S. pentru reclamanți.
La termenul de judecată din data de 23.10.2013 instanța a dispus audierea martorilor P. S. și C. E..
Prin sentința civilă nr._ din data de 23.10.2013, instanța a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților R. I., M. G., S. E., a respins acțiunea formulată de reclamanți.
Prin decizia nr. 525/2014, instanța a admis recursul declarat de recurenții reclamanți P. S., P. I. și F. Ș. împotriva sentinței nr._/2013 pronunțată de Judecătoria C., a casat sentința civilă recurată și a trimis cauza spre rejudecare.
În ședința publică din data de 09.07.2014, instanța a încuviințat proba cu expertiza în specialitatea topografie.
La data de 19.11.2014, expertul desemnat în cauză F. N. a depus la dosarul raportul de expertiză efectuat.
La data de 03.12.2014, reclamanții au depus precizare prin care au solicitat să se admită acțiunea și să se constate că prin efectul uzucapiunii de lungă durată, reclamanții P. S., P. I. și F. Ș. au dobândit în indiviziune în cotele stabilite prin certificatul de moștenitor nr. 23/07.06.2013 eliberat de BNP T. C., dreptul de proprietate asupra imobilului- teren intravilan în suprafață de 427 mp, situat în C., ., jud.D., identificat în raportul de expertiză tehnică judiciară în specialitatea topografie având ca vecinătăți la N- . E- P. M., la S- .- Cojocarul E..
Analizând materialul probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Potrivit certificatului de moștenitor nr. 23/07.06.2013 emis de BNP T. C. D., reclamanta P. S., în calitate de soție supraviețuitoare și reclamanții P. I. și F. Ș., în calitate de fii, sunt moștenitorii autorului P. C. .
La data de 17.07.1969 între autorul reclamanților, P. C., în calitate de cumpărător și numitul R. I., în calitate de vânzător s-a încheiat o convenție materializată printr-un înscris sub semnătură privată intitulat „chitanță” pentru imobilul - teren situat în C., . A ( ulterior 31, în prezent nr. 39 ), județul D., în suprafață de 288 mp, prețul vânzării de 7400 lei fiind achitat la momentul încheierii convenției. (fila 16)
Vânzătorul R. R. deținea terenul din anul 1966, tot în baza unei chitanțe sub semnătură privată, încheiate cu vânzătorul S. I., care deținea terenul în baza certificatului de moștenitor nr. 325/28.03.1964 autentificat de Notariatul de Stat Județean D.. Această împrejurare a fost dovedită prin depozițiile martorilor P. S. și C. E..
Din declaratiile martorilor audiati in cauza rezultă că autorul reclamanților și ulterior reclamanții au stapanit terenul în mod public si netulburat, sub nume de proprietar, achitand taxele si impozitele aferente, fara ca suprafata posedata sa fi suferit modificari
Din raportul de expertiză întocmit în cauză de expert F. N. rezultă suprafața de teren este de suprafață de 427 mp pe acesta fiind edificate o casă și o anexă, identificate de expert . De asemenea expertul a precizat că terenul în cauză face parte din suprafețele menționate în certificatul de moștenitor nr. 325/1963 .
Uzucapiunea, invocata in cauza de fata drept temei juridic al actiunii, reprezinta un mod originar de dobândire a proprietatii, prin care se constituie dreptul de proprietate in patrimoniul posesorului unui bun imobil, ca urmare a unui fapt juridic complex, constând în exercitarea posesiei asupra bunului imobil in temeiul si în conditiile prevazute de lege .
Conform art.1837 Cod civil, prescriptia constituie un mijloc de a dobandi proprietatea, fiind fondata pe faptul posesiunii (art. 1846 alin.1 Cod civil).
Potrivit art. 1846 alin. 2 C.civ. posesiunea este deținerea unui lucru sau folosirea de un drept, exercitată, una sau alta, de noi înșine sau de altul în numele nostru, iar art. 1854 C.civ. prevede că posesorul este presupus că posedă pentru sine, sub nume de proprietar, dacă nu este probat că a început a poseda pentru altul.
Existența posesiei este subsumată întrunirii cumulative a celor două elemente ale sale: material, corpus, ce presupune contactul direct, efectiv cu bunul, respectiv psihologic, animus, ce se caracterizează prin voința celui care stapânește bunul de a se comporta ca un proprietar sau ca titular al unui alt drept real.
Acest element psihologic există atât în situația in care această conduită își are izvorul in convingerea sinceră a posesorului, că este titularul dreptului real, cât și atunci când știe sau trebuia să știe că nu are această calitate, de aici rezultând distincția intre posesia de bună-credință și cea de rea-credință.
Potrivit art 1846-1847 C.Civ. pentru a opera dobândirea proprietății prin uzucapiune se cer îndeplinite anumite condiții: posesia să fie continuă-posesorul să o exercite în mod regulat, fără intermitențe anormale; posesia să fie neîntreruptă;posesia să fie netulburată, să nu fie fondată sau conservată prin acte de violență, în contra sau din partea adversarului; posesia trebuie să fie publică-să nu fie exercitată în ascuns de adversarul său, încât acesta să nu fie în stare de a putea să o cunoască; posesia trebuie să fie exercitată sub nume de proprietar.
Art.1854 cod civil instituie o prezumtie in favoarea posesorului, care este prezumat ca poseda pentru sine, sub nume de proprietar, daca nu este probat ca a inceput a poseda pentru altul.
Discontinuitatea posesiei presupune exercitarea acesteia de catre posesor in mod neregulat, respectiv cu intermitente anormale (art.1848 Cod civil), iar insusirea posesiei de a fi neintrerupta nu este o calitate propriu-zisa a acesteia, ci o conditie care tine de curgerea termenului de prescriptie.
Potrivit art.1850 Cod civil, continuitatea si neintreruperea posesiei sunt dispensate de proba din partea celui care invoca prescriptia achizitiva, in sensul ca posesorul actual care dovedeste ca a posedat la un moment dat mai inainte este presupus ca a posedat in tot timpul intermediar.
In cauza, martorii audiati au confirmat că reclamanții și autorii săi nu au fost tulburați de nimeni in exercitarea posesiei, astfel incat se retine si indeplinirea cerintei ca posesia sa nu fie fondata ori conservata pe acte de violenta in contra sau din partea adversarului (art.1851 Cod civil).
Pentru a dobândi dreptul de proprietate prin uzucapiunea de 30 de ani posesorul trebuie să fi exercitat o posesie utilă( adică neafectată de vreun viciu) asupra imobilului în discuție și care să respecte toate condițiile impuse de art 1847 C.Civ iar posesia să se fi exercitat pe o perioadă de minim 30 de ani, indiferent dacă posesorul a fost de bună credință sau de rea credință.
Potrivit art.1860 Cod civil orice posesor posterior are facultatea, spre a putea opune uzucapiunea, sa unească posesia sa cu posesia autorului sau (joncțiunea posesiilor), însa pentru a putea opera joncțiunea posesiilor, între posesorul ulterior si cel anterior trebuie sa existe o legătura juridica, în sensul ca posesorul anterior al imobilului trebuie sa fie autorul celui care invoca joncțiunea, prin urmare acesta din urma trebuie sa fie succesorul posesorului anterior.
În dreptul românesc succesiunea poate fi: - universală sau cu titlu universal (derivând din moștenire legală sau testamentară, în cazul persoanelor fizice, sau din fuziune sau divizare, în cazul persoanelor juridice) sau cu titlu particular (acte juridice - între vii sau mortis causa).
Reclamanții sunt moștenitori al posesorului anterior având astfel dreptul să beneficieze de posesia acestuia in temeiul joncțiunii posesiilor.
În speță, instanța constată că sunt îndeplinite condițiile legale prevăzute de art 1890 C.Civ. reclamanții și autorii săi exercitând o posesie utilă de peste 30 de ani asupra terenului în cauză pentru care au achitat taxe și impozite corespunzătoare.
Ca urmare,instanța va admite acțiunea precizată și va constata dreptul de proprietate al reclamanților cu privire la cu privire la terenul în suprafață de 427 mp situat în C., ., jud. D.,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Admite acțiunea precizată privind pe reclamanții P. S. cu domiciliul în C., ., jud.D., P. I. cu domiciliul în C., .. 2, jud.D., F. Ș. cu domiciliul în C., . nr. 9, ., ., jud.D., în contradictoriu cu pârâții R. I. cu domiciliul în C., ..E3, ., jud.D., M. G. domiciliată în Ampelokipoi, Ilidos 28, Athena, Greece, S. E. cu domiciliul în Cisnădie, ..K2, ., ..
Constată dreptul de proprietate al reclamanților cu privire la terenul în suprafață de 427 mp situat în C., ., jud. D., cu următorii vecini: la N - . E –P. M., la S- .- C. E. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 04.02. 2015.
Președinte,Grefier,
M. D. M. J. A.
Red.MDM
Teh.JA
8ex/18.02.2015
| ← Plângere contravenţională. Sentința nr. 1248/2015.... | Partaj judiciar. Sentința nr. 2441/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
|---|
