Plângere contravenţională. Sentința nr. 3002/2015. Judecătoria CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3002/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 06-03-2015 în dosarul nr. 3002/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 3002
Ședința publică de la 06 Martie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul C. B. I., în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns avocat B. M., pentru petent, lipsind intimatul.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Avocat B. M., pentru petent, depune delegație de substituire.
Instanța pune în discuție competența și estimarea duratei de soluționare a cauzei.
Avocat B. M., pentru petent, arată că este competentă Judecătoria C. și estimează durata de soluționare a cauzei la 3 luni.
În raport de obiectul cererii și locul săvârșirii faptei, instanța stabilește competența în favoarea Judecătoriei C., iar potrivit art. 238 Ncpc estimează durata de soluționare a cauzei la 3 luni.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul pentru propunerea de probe.
Avocat B. M., pentru petent, solicită proba cu înscrisurile depuse și proba testimonială cu un martor, respectiv G. C. D., care arată că este prezent în sala de judecată. Arată că renunță la audierea martorului L. M..
În temeiul art. 258 Ncpc instanța încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar și proba cu un martor, pentru petent, apreciind că sunt utile pentru soluționarea cauzei.
Instanța procedează la audierea martorului G. C. D., declarația acestuia, sub prestare de jurământ, fiind consemnată și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat au probe de administrat, instanța acordă cuvântul pe fond.
Avocat B. M., pentru petent, arată că, deși procesul verbal de contravenție cuprinde 4 fapte, au înțeles să conteste doar una, respectiv cea referitoare la depășire, pentru celelalte fiind aplicată sancțiunea avertisment. Solicită admiterea plângerii și anularea procesului verbal de contravenție, într-o primă teză, întrucât așa cum rezultă din declarația martorului cele reținute în procesul verbal nu sunt conforme cu realitatea. În subsidiar, solicită înlocuirea amenzii cu sancțiunea avertisment, având în vedere pericolul social redus al faptei; fără cheltuieli de judecată.
In temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară închise dezbaterile și reține cauza in pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Judecătoria C. în data de 20.10.2014 sub nr._, petentul C. B. I. a formulat, în contradictoriu cu intimatul I. D. plângere împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/15.10.2014 prin care a fost sancționat cu amendă în sumă de 360 lei, avertisment și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 30 zile.
A motivat că a fost sancționat întrucât în data de 15.10.2014 a condus autovehiculul marca Ford Tranzit și a depășit neregulamentar, încălcând marcajul axial dublu continuu și avertisment pentru că a avut aplicate pe geamurile laterale folii neomologate și nu a avut asupra sa permisul de conducere.
Ceea ce s-a consemnat în procesul verbal nu corespunde realității deoarece nu a încălcat marcajul axial dublu, ci a depășit un alt autovehicul într-o zonă în care era permisă depășirea prin existența unui marcaj cu linie discontinuă.
Agentul constatator era foarte departe de locul săvârșirii așa zisei contravenții, astfel că nu a putut să vadă cu exactitate locul unde a depășit și faptul că acolo se afla marcaj ce permitea depășirea.
Contravenția a fost săvârșită cu mult înainte de . și a fost sancționat de echipajul de poliție în localitatea Pielești.
Susține că nu se face vinovat de săvârșirea acestei contravenții deoarece în zonă era permisă depășirea prin existența unui marcaj cu linie întreruptă.
Agentul nu a vrut să consemneze prezența martorului care conducea un alt autovehicul, aflat în spatele său, și a văzut tot ce s-a întâmplat fiind prezent atunci când a fost oprit de agentul constatator.
Invocă nulitatea relativă a procesului verbal deoarece agentul constatator trebuia să consemneze în procesul verbal și numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se deplasa, așa cum prevede art. 16 din OG 2/2001.
Intimatul I. D. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea plângerii ca neîntemeiată.
Solicită ca instanța să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de formă și de fond prevăzute de OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal, intimata consideră că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului, instanța neputând da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate, altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
Așadar, măsura dispusă de către agentul constatator este temeinică și legală, procesul-verbal făcând deplina dovadă a situației de fapt menționată în cuprinsul său.
Referitor la procesul-verbal intimata consideră că instanța trebuie să-i recunoască valoarea probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având în vedere că este întocmit de un agent la statului aflat în exercițiul funcțiunii.
Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției beneficiază de prezumția de legalitate și temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptată, atât în doctrinele de specialitate, cât și în practica instanțelor judecătorești.
Arată că ca fapta pentru care petentul a fost sancționat a fost constată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16 alin. 1 din OG nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările și completările ulterioare, cât și cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute a art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Faptele constatate în mod direct de către agentul constatator sunt suficiente pentru a da naștere unei prezumții simple, în sensul că situația de fapt și împrejurările reținute corespund realității.
Simpla negare a petentului în sensul că fapta reținută în sarcina sa nu corespunde realității, nu poate răsturna prezumția de temeinicie și legalitate de care se bucură procesul verbal, atâta timp cât acesta nu aduce probe, ori nu invocă împrejurări credibile.
Motivul pentru care procesele verbale prin care se constată și sancționează contravențiile sunt înzestrate cu această caracteristică este încrederea în faptul că organul emitent (agentul, în această situație) consemnează exact faptele pe care le constată fără alte adăugiri sau deturnări ale realității. Aceasta cu atât mai mult cu cât în ipoteza menționării intenționate sau din neglijență a unor împrejurări nereale, agentul este expus unor posibile sancțiuni de natură disciplinară sau chiar penală.
De asemenea în doctrină s-a reținut în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel, în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincția între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent și nicidecum de agentul constatator.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri și un martor propus de petent.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 15.10.2014 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 360 lei și avertisment întrucât pe DN 65, km 14+100, a condus auto Ford Tranzit_ din direcția B. și a depășit neregulamentar alt autovehicul ce circula regulamentar în aceeași direcție pe sector de drum unde această manevră este interzisă prin indicator cu depășire interzisă și marcaj axial dublu continuu, trecând peste acesta.
De asemenea, s-a reținut că are aplicate folii neomologate pe geamurile laterale și nu are documentele asupra sa.
Din conținutul plângerii contravenționale și precizarea de la termenul de judecată rezultă că petentul a contestat procesul verbal cu privire la fapta de a efectua o depășire neregulamentară, pentru care s-a aplicat sancțiunea amenzii în valoare de 360 lei și suspendarea dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 30 de zile.
În procesul verbal se menționează că petentul se afla singur în autovehicul, iar la rubrica "alte mențiuni" este scris "am obiecțiuni".
Din punct de vedere al legalității, procesul verbal nu este afectat de vreunul din motivele de nulitate absolută prev de art 17 din OG 2/2001 iar motivul invocat de petent nu este întemeiat, fiind consemnat numărul de înmatriculare al autovehiculului cu care se deplasa,_ .
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
În cauză a fost audiat un martor care a relatat că în luna octombrie 2014, venea dinspre C. iar la . a fost depășit de un autovehicul marca Ford de culoare albă. Până la intersecția cu drumul spre Robănești a fost depășit de un echipaj de poliție care apoi l-a oprit pe petent cu motivarea că a depășit pe linie continuă, martorul fiind în autovehiculul depășit. Acesta susține că depășirea s-a efectuat într-o zonă cu linie discontinuă, fiind la limită cu locul unde se interzice depășirea, până la curbele dinainte de . că a fost oprit și el și atunci a discutat cu petentul, care i-a cerut să fie martor.
Instanța apreciază ca prin declarația martorului, coroborata cu mențiunile din procesul verbal a fost făcuta dovada unei alte situații de fapt ori exista o stare de incertitudine sub acest aspect care profita petentului, motiv pentru care plângerea va fi admisa iar actul va fi anulat cu privire la fapta de a depăși neregulamentar alt autovehicul, urmând a se înlătura sancțiunile aplicate pentru contravenția respectivă. (amendă în valoare de 360 lei și măsura complementară a suspendării dreptului de a mai conduce autovehicule)
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite plângerea formulată de petentul C. B. I., cu domiciliul procesual ales la Cabinet de Avocat "M. R.", situat în C., ., ., jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/15.10.2014, în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., jud. D..
Anulează în parte procesul verbal de contravenție . nr._/15.10.2014, pentru fapta de a depăși neregulamentar alt autovehicul, exonerează petentul de plata amenzii și înlătură măsura complementară a suspendării dreptului de a mai conduce.
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 06.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
4 ex/22.06.2015
| ← Pretenţii. Sentința nr. 3003/2015. Judecătoria CRAIOVA | Contestaţie la executare. Sentința nr. 3035/2015. Judecătoria... → |
|---|
