Plângere contravenţională. Sentința nr. 3773/2015. Judecătoria CRAIOVA
Comentarii |
|
Sentința nr. 3773/2015 pronunțată de Judecătoria CRAIOVA la data de 20-03-2015 în dosarul nr. 3773/2015
Dosar nr._ plângere contravențională
ROMÂNIA
JUDECĂTORIA CRAIOVA
SECȚIA CIVILĂ
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 3773
Ședința publică de la 20 Martie 2015
Completul constituit din:
Președinte: D. R. C.
Grefier: C. Ș.
Pe rol judecarea cauzei civile privind pe petentul T. C. E., în contradictoriu cu intimatul I. D., având ca obiect plângere contravențională.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care:
Nemaifiind alte cereri de formulat, excepții de invocat sau probe de administrat, în temeiul art. 394 NCPCiv instanța declară închise dezbaterile și reține cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei civile de față constată următoarele:
La data de 07.05.2014 petentul T. C. E. a formulat plângere împotriva procesului-verbal de contravenție . nr._ întocmit la data de 22.04.2014 în contradictoriu cu I.P.J. D., solicitând admiterea plângerii, anularea procesului-verbal, exonerarea de plata amenzii și anularea sancțiunii complementare.
Motivând în fapt plângerea, petentul a arătat că la data de 22.04.2014 ora 22,35 se deplasa cu auto marca BMW cu nr. de înmatriculare_ proprietate personală, spre C., pe Calea București, din direcția Aeroport C. către cartier Lăpuș, împreună cu doi prieteni, așa cum se poate vedea pe înregistrarea video, dacă există. În acel moment, a fost oprit de un echipaj al Poliției Municipiului C. iar după procedura de prezentare și după ce a înmânat agentului documentele necesare i s-a adus la cunoștință că a fost surprins de aparatul radar cu viteza de 103 km/h și că limită legală de viteză era de 50 km/h. După ce a fost somat să rămână în autovehicul și a așteptat aproximativ 10 minute, agentul constatator a venit cu procesul-verbal în care a fost sancționat pentru depășirea limitei legale de viteză, neprezentarea certificatului de înmatriculare al autovehiculului și că nu ar fi purtat centura de siguranță, cu avertisment și amendă în cuantum de 765 lei și reținerea permisului de conducere pe o perioadă de 90 de zile, acuzații care sunt greșite.
A mai susținut că în realitate, starea de fapt reală este următoarea:
În primul rând, agentul constatator nu a menționat pe ce sector de drum se afla și nici în dreptul cărei borne kilometrice, pentru a se deduce că limita legală de viteză era de 50 km/h, în ciuda faptului că în C. existau sectoare de drum pe care limita maximă admisă este de 70 km/h. De asemenea, agentul constatator nu a menționat numărul de km/h cu care a depășit viteza legală.
Tot ca o nerespectare sau ca o aplicare greșită a legii, a menționat că agentul de poliție nu a scris martorul și nici motivul pentru care acesta lipsește din procesul-verbal.
Petentul a menționat că aparatul radar marca Autovision pe care a fost înregistrat are o marjă de eroare de 5%, iar acesta știa că nu putea circula cu viteza de 103 km/h, fapt pentru care a considerat că a fost nedreptățit și solicită ca intimata să depună la dosar proba video cu viteza înregistrată, certificatul de omologare al respectivului aparat, certificatul de verificare metrologică care să cuprindă și marca și numărul de înmatriculare al auto de patrulare pe care a fost amplasat cinemometrul, dovada că agentul era competent conform legii, să efectueze aceste măsurători, având atestat.
La data de 30.06.2014 intimatul a formulat întâmpinare solicitând instanței să constate că procesul verbal de contravenție este încheiat cu respectarea condițiilor de fond și forma prevăzute de OG 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.
Cât privește starea de fapt descrisă de agentul constatator în procesul-verbal solicită instanței de judecată să constate că aceasta nu poate fi înlăturată de declarația unui martor audiat la solicitarea petentului. In opinia sa, instanța de judecată nu poate da relevanță maximă unei astfel de probe, înlăturând astfel constatările agentului de poliție din procesul-verbal de contravenție, care este un act de autoritate. Altfel spus, printr-o probă indirectă ar fi înlăturată o probă directă, ceea ce este inadmisibil.
In cazul in care persoana propusa ca martor face parte din cele enumerate la art. 315, alin l NCPC se opune la ascultarea acesteia.
Așadar, măsura dispusa de către agentul constatator este temeinica si legala, procesul verbal făcând deplina dovada a situației de fapt menționate in cuprinsul sau.
Referitor la procesul-verbal, consideră ca instanța de judecata trebuie sa-i recunoască valoare probatorie sub aspectul constatării stării de fapt, având in vedere ca este întocmit de un agent al statului aflat in exercițiul funcțiunii.
Procesul-verbal de constatare si sancționare ą contravenției beneficiază de prezumția de legalitate si temeinicie, prezumție care, deși neconsacrată de legislativ, este unanim acceptata, atât in doctrina de specialitate, cat si in practică instanțelor judecătorești.
Solicită să se observe că fapta pentru care petentul, a fost sancționat contravențional a fost constatată personal de agentul constatator, astfel încât procesul verbal, care a fost legal întocmit, se bucură de prezumția de temeinicie.
Din analiza procesului-verbal atacat, rezultă că acesta îndeplinește condițiile de fond prevăzute de art. 16. alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, cu modificările si completările ulterioare, cât si cele prevăzute sub sancțiunea nulității absolute de art. 17 din același act normativ, respectiv sunt menționate numele, prenumele și calitatea agentului constatator, numele și prenumele contravenientului, faptele săvârșite și data comiterii acestora și semnătura agentului constatator.
Fapta a fost constatată în mod direct de către agentul de poliție, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, competent să constate și să sancționeze contravenții.
Procesul verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului de poliție care l-a încheiat, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului cât timp acesta din urmă nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
Curtea Europeană pentru apărarea drepturilor omului a constatat deja că orice sistem juridic cunoaște prezumțiile de fapt și de drept, Convenția nu le împiedică din principiu, dar în materie penală obligă statele contractante să nu depășească un anumit prag. În special, art. 6 alin. 2 cere statelor să includă aceste prezumții în limite rezonabile, luând în calcul gravitatea mizei și păstrând drepturile la apărare.
De asemenea, în doctrină s-a reținut, în acord cu jurisprudența Curții de la Strasbourg, în privința prezumțiilor și a limitei rezonabile pe care statele nu trebuie să o depășească în folosirea lor, că una din limitele până la care să acționeze prezumția de temeinicie a procesului verbal trebuie să fie dată de constatarea personală a faptei de către agent.
Astfel. în situația în care fapta este constatată personal, procesul verbal, legal întocmit se va bucura de prezumția de temeinicie și instanța va porni în analizarea acestuia de la prezumția că el reflectă adevărul.
De altfel, Curtea face distincție între faptele constatate personal de către agentul constatator și cele care nu au fost constatate personal.
Având în vedere toate cele expuse mai sus, solicită să se constate faptul că procesul-verbal de contravenție face dovada situației de fapt până la proba contrară, probă care în mod evident trebuie făcută de petent, și nicidecum de către agentul constatator.
Astfel, procesul-verbal de contravenție, în măsura în care cuprinde constatări personale ale agentului constatator, are forță probantă prin el însuși și constituie o dovadă suficientă a vinovăției contestatorului, cât timp acesta nu este în măsură să prezinte o probă contrară.
În cauză a fost administrată proba cu înscrisuri, iar intimata a depus CD-uri privind abaterea săvârșită de petent.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
La data de 22.04.2015 a fost întocmit procesul verbal de contravenție . nr._ prin care petentul a fost sancționat cu amendă în valoare de 765 lei și avertisment întrucât în aceeași zi, ora 22.35, în C., .. 5, a condus auto marca BMW cu nr de înmatriculare_ din direcția Aeroport C. către cartier Lăpuș cu viteza de 103 km/h unde limita de viteză era de 50 km/h. de asemenea, nu a purtat centura de siguranță și nu a avut asupra sa certificatul de înmatriculare, fiind înregistrat de aparatul radar Autovision . 112 montat pe auto MAI_.
Din punct de vedere al legalității, procesul verbal nu este afectat de vreunul din motivele de nulitate absolută prev. de art. 17 din OG 2/2001 iar aspectele invocate de petent în sensul că nu a fost menționat locul săvârșirii faptei, numărul de km/h cu care a depășit viteza legală și nici numele unui martor nu sunt întemeiate.
Astfel, în procesul verbal se menționează că fapta a fost săvârșită în C., . 5, petentul circulând dinspre Aeroportul C. spre cartierul Lăpuș, într-o zonă în care viteza legală este de 50 km/h.
De asemenea, potrivit art. 19 alin. 1 din OG 2/2001, în cazul în care contravenientul nu se află de față, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face mențiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puțin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde și datele personale din actul de identitate al martorului și semnătura acestuia. Având în vedere că în speța de față procesul verbal este semnat de petent, nici motiv de nulitate privind lipsa unui martor nu este întemeiat.
În ceea ce privește temeinicia procesului-verbal de contravenție, instanța reține că procesul-verbal face dovada situației de fapt menționate în cuprinsul său până la proba contrară, fapta respectivă fiind probată cu ajutorul prezumției de legalitate a actului administrativ (actul a fost emis cu respectarea tuturor condițiilor de fond și de formă prevăzute de lege), asociată cu prezumția de autenticitate (actul emană în mod real de la cine se spune că emană) și cu prezumția de veridicitate (actul reflectă în mod real ceea ce a stabilit autoritatea emitentă).
În cauză, fapta a fost constatată în mod direct de agent iar la dosar au fost depuse planșe foto și CD cu înregistrarea video în care se observă viteza de deplasare și numărul de înmatriculare al autoturismului,_ .
Referitor la marja de eroare prevăzută de Norma de metrologie legală privind măsurarea vitezei de circulație a autovehiculelor NML021-05 din 23.11.2005, se reține că aceasta poate acționa atât în sens pozitiv cât și în sens negativ, fiind deci posibil ca viteza de deplasare reală a petentului să fi fost mai mică, dar și mai mare decât cea reținută de agentul constatator. Câtă vreme marja maximă de eroare are dublă semnificație, pozitivă și negativă, nu se poate reține automat că viteza de deplasare era mai mică decât cea înregistrată și că procesul-verbal este netemeinic, ci numai coroborat cu alte mijloace de probă în acest sens, deoarece viteza stabilită pe baza înregistrării radar efectuată la momentul constatării contravenției este criteriul în raport cu care se apreciază existența contravenției conform legii.
În concluzie, având în vedere că la dosar nu sunt probe din care să rezulte o situație de fapt contrară, plângerea va fi respinsă ca neîntemeiată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul T. C. E., cu domiciliul în . Jos, ., jud. D., împotriva procesului verbal de contravenție . nr._/22.04.2014, în contradictoriu cu intimatul I. D., cu sediul în C., ., jud. D..
Cu apel în 30 de zile de la comunicare, cererea de apel urmând a se depune la Judecătoria C..
Pronunțată în ședință publică azi, 20.03.2015.
PREȘEDINTE GREFIER
D. R. C. C. Ș.
Red./tehn. CDR
4 ex/24.06.2015
← Plângere contravenţională. Sentința nr. 3786/2015.... | Pretenţii. Sentința nr. 3787/2015. Judecătoria CRAIOVA → |
---|